190 matches
-
și uimiți, apoi potcovarul murmură precaut, ca pe un lucru murdar, numele celui mai temut om din lume: — Tiberius. Împăratul. Ceilalți tăcură. Copilul se simți umilit că era singurul din castrum care nu știa asta. Nu mai întrebă nimic. Un grăjdar îi spuse, căutând parcă să-l consoleze, că Maștera era foarte bătrână. — O fi având vreo nouăzeci de ani acum - și tata îi spunea Maștera. Zaleucos dădu peste ei, îl luă pe copil și îndată începu să-i vorbească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Maștera. Zaleucos dădu peste ei, îl luă pe copil și îndată începu să-i vorbească în frumoasa lui greacă attică pe care nimeni din castrum n-o înțelegea: — Nu e bine ca tu, fiu de dux, să te amesteci printre grăjdari și să-i asculți cum vorbesc despre familia ta. Sclavul numit Zaleucos trăise probabil, sub alt cer, zile mai puțin grele; în fiecare dimineață privea melancolic norii prea deși și ploaia măruntă care, fără zgomot, îmbiba pământul, și pădurile, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sub Augustus și, mai ales, sub Tiberius, urât și ca general, dar și mai mult ca împărat. Copilul se propti însă pe picioare și întrebă de ce Tiberius preluase puterea în locul fraților mamei sale. — Dacă vrei să nu mă duc la grăjdari ca să aflu, spune-mi tu. Cultul sclav - a cărui poveste nimeni nu o știa, după cum nimeni nu știa ce nenorociri se abătuseră asupra lui și-l aduseseră în acea stare - porni pe o străduță lăturalnică și începu să povestească: Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu o știa, după cum nimeni nu știa ce nenorociri se abătuseră asupra lui și-l aduseseră în acea stare - porni pe o străduță lăturalnică și începu să povestească: Într-o zi, divinul Augustus a întâlnit-o pe femeia pe care grăjdarii o numesc Maștera. De fapt, pe ea o chema Livia. Când s-a întâmplat asta? — Acum vreo șaizeci de ani, cred. O diferență abisală pentru copil, care tăcu, neîncrezător. Grecul se grăbi să continue, ca să evite alte întrebări: Când Augustus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dezordine și din ce în ce mai furioasă. În trecut, mulți fuseseră înspăimântați de acele glasuri și de acele priviri, de forța colectivă a acelor mașini de război, conștiente de puterea lor. Mai în spate, pe Cardo, soldații ieșiseră cu toții din barăci - până și grăjdarii, vânzătorii de alimente și calones, sclavii intendenți, se îngrămădeau, umplând strada. Durii decuriones și centuriones nu interveneau. Era de-ajuns pentru a înțelege periculosul lor consens. Germanicus tăcea, pentru că oamenii lui spuneau adevărul. — Tu comanzi cele mai puternice legiuni ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că, dacă l-ar fi făcut senator pe calul său, Incitatus, acesta ar fi dat soluții mai bune la unele probleme decât anumiți nobili patres. O replică pe care, auzind-o, poporul zâmbise. Senatorii însă se agitau indignați, pentru că niște grăjdari puseseră pe crupa calului însemnele senatoriale. Asiaticus îi întrebă însă cu blândețe: A spus că frumosul lui cal...? Bine. Le vom explica oamenilor că au râs degeaba. Mai mult chiar, le vom spune că nu-i nimic de râs: Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
corectă, Raicopol fusese camuflat, în cea 306 DANIEL BĂNULESCU ținea de tine era să te alegi c-o migrenă. Domnul Profesor Martin era amanta pătimașă și devoratoare din intimitate, care pe stradă nici gând să-l mai salute pe odiosul grăjdar. Dimpotrivă, pe stradă ne saluta și se comporta ca și cum de capul nostru ar fi fost ceva, criticul literar Laurențiu Ulici. Ne ciufulea pe creștet, vorbea omenește cu noi, scria pentru sus-numiții postfețe și prefețe la cărți, despre care, și unii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
majuscule, iar celelalte - cruce, memorie, ruină și ziduri - nu.) 16. Izvorul Tămăduirii 17. Calea Crucii 18. Bisericuța numită Golgota, cu terasă (virgulă salvatoare) 19. Chiliuța pustnicului În cimitirul Călugărilor 20. Casa excursioniștilor (un iz modern sau chiar monden!) 21. Locuințele grăjdarilor și grajdurile 22. Plantația de nuci 23. Plantația de meri și pruni 23. Grădina de zarzavaturi 25. Depozitul de apă Jos, În stânga desenului se află adresa care nu este decât o reluare cu litere mai mici a aceea ce stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ne ducem la masă ne trezim că ia dom’ Căpitan Soroagă comanda companiei și ne „culcă“ de câteva ori. drepți, culcat, drepți, culcat! - mă, ce l-o fi apucat p-ăsta? când colo, ce să vezi, era din cauza la doi grăjdari că i-a prins că jucau rișca. Dom’ căpitan i-a prins. Carnet de regie: Spandau - penitenciar din Berlin cu o capacitate de 600 de locuri plasat În responsabilitatea Aliaților. Zid Înconjurător de mai mulți kilometri, cinci turnuri de control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Țarul. Toți Îl aplaudară pe Țar când trecu prin față, era cu siguranță un cal de zile mari. Făcură ocolul pistei până ajunseră de cealaltă parte a peluzei și apoi se Întoarseră, până aproape de linia de finiș, circarul le spuse grăjdarilor să le dea drumul pe rând, ca să poată galopa spre linia de start, să-i vadă toată lumea. Abia ajunseseră la start, că și bătu gongul și Îi văzui dincolo de peluză, cum pornesc toți deodată la grămadă, de parcă erau niște căluți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
epopeii noastre copitate. CALACHE BEȘLEAGĂ. 1,73 metri, ochi sașii, fost fără partid,nas turtit din cauză de pumni, ușor șchiop la ambele picioare, făcut armata la marină, fără alte semne particulare. Semialco-olic. Conform Decretului Prezidențial cu procedură de urgență, grăjdarul nostru s-a văzut obligat la schimbarea numelui din Calache Beșleagă în Caius Aeqvus. Operația s a desfășurat în liniște și fără dureri, respectivului administrândui-se preventiv mai multe doze duble de samahoancă. Trezit din procesul renașterii onomasiologice, Caius încercă, așa cum
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu-mi faci mie programul! - a răspuns directorul, cu ton ce nu Îngăduia controversă, trântind receptorul În furcă. ― Auzi dumneata - i s-a adresat directorul lui Gruia. Un nemernic care deține puteri discreționare Îmi dă ordine folosind un ton de grăjdar. ― Cunosc „specia”, domnule director. Am avut și Încă mai am de-a face cu acești troglodiți. Telefonul a zbârnâit din nou. ― Te rog să mă ierți, doctore, dar funcția de director te pune Într-o postură de om nepoliticos. Mi-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la străinul de lângă el. Cei din comisie au privit unii la alții cu zâmbet ironic. Acest zâmbet și atitudinea lor purta vădit mesajul: „Hai, plimbă ursul, jigodie! Întâi Învață să vorbești românește. Da’ ce pretenție poți să ai de la un grăjdar?...” Pentru a arăta parcă secretarului de partid că intervenția lui nu avea nici o legătură cu examenul, rectorul a mulțumit pentru participare doar membrilor comisiei. Gândul de veghe, care ședea ca pe ghimpi așteptând sfârșitul examenului, l-a luat pe Gruia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vorbește pe rând cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate-s bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al doilea servitor, grăjdarul, cum murise iapa, acesta îi spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tip de manipulare este motivată însă complet diferit. Interesele financiare meschine sau impunerea bunului plac al magnatului omnipotent din Ultima oră, fac din ministrul Brănescu o marionetă dizgrațioasă, un "rinocer" afundat fără pic de demnitate în mocirla compromisurilor. În schimb, grăjdarul Brană, devenit domnul Brănescu "milostivul" și ajuns ministru prin șantajele manevrate din culise de "conașul Valentin", servește drept paravan pentru scopul altruist al lui Pamfil, de distrugere din temelii a întregii șandramale politicianiste. Pe acest considerent, descoperim în Pamfil un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]