307 matches
-
cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe; mătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În prima serie, Buletinul avea înscrisă pe copertă și precizarea: Revistă de Pedagogie-Filosofie-Științe-Litere. Motivația publicării acestui Buletin a fost astfel fixată de I. Găvănescul, în Cuvânt înainte la primul număr: „după douăzeci și doi de ani de activitate... s-a grămădit în arhivă un vast material pedagogic, adunat zi cu zi din viața instituției, ca rezultat al experienței pe tărâmul educației, în toate direcțiile ei, teoretice și practice”. Acest material este compus din observații de psihologie individuală și colectivă asupra manifestărilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
iar organizarea procesului de producție, mult deficitară în comparație cu aceleași exploatări saline austriece. "Lucrarea șavgăilor (a tăietorilor de sare specializați n.ns. D.V.) este anevoioasă, dar permisă de abundența mineralului constata el; chipul săpării este greșit [...], într-un loc strâmt sunt grămădiți pre mulți lucrători, care, fără rânduială științălnică și privighere, lucrează fără plan și se încurcă și împiedică între dânșii. Toate lucrările se fac fără întrebuințarea mijloacelor tehnice și numai cu osteneala și opintirea puterilor omenești"10. O oarecare ordine în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu mai știau ce să facă, părăsind orice soi de ocupațiune". O consecință neașteptată și cu aspect cumva pozitiv a panicii a fost docilitatea manifestată curent față de organele administrative și sanitare care dirijau campania antiepidemică: "Toți, mic și mare, se grămădeau împrejurul nostru, ascultau, cu religiozitate toate povățuirile ce le dădeam și pe care le urmau cu sfințenie; medicamentele ce le distribuiam atât în persoană, cât și acelea ce le lăsam autorităților comunale, cu instrucțiunile necesare, erau luate de suferinzi cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de păsărele scăpate dintr-o colivie. " Ce înseamnă romantismele astea caraghioase de licean amorezat? își zise cu o revoltă pe care o simțea el însuși falsă și care totuși credea că o să-i mulcomească părerea de rău ce i se grămădea în inimă. Atâtea mofturi, atâta zbuciumare pentru..." În vremea aceasta însă, în altă parte a creierului îi fierbea întrebarea tot mai ațîțătoare: " Unde s-a dus Ilona?" Își alunecă mâinile prin părul castaniu, ca și cum ar fi încercat să-și ostoiască
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Întâi câteva siluete negre și două căruțe venind de pe front, la pas, cu răniți... Își iuțea mersul fără să-și dea seama, ca și cum ar fi vrut să ajungă undeva la oră fixă. Și era cald și toată căldura i se grămădea în inimă. Trecu pe lângă gara cu coperișul roșu și ieși din sat. Unde se încrucișează șoseaua cu calea ferată își aduse aminte că, la întoarcere, Klapka a ocolit pădurea spânzuraților. O luă printre șinele care luceau stins ca două săbii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
i-a arătat-o și de ce i-a arătat tocmai harta cu pozițiile? ― Înapoi! Nu-i voie! bufni un soldat, morocănos, către groparul care încerca să se mai apropie și care se retrase îndată ca mușcat de șarpe. Printre soldații grămădiți la ușă, apăru sublocotenentul, făcând semn escortei să înainteze cu prizonierul... Într-o odaie plină cu mese de scris de toate felurile, pretorul aștepta nerăbdător. Fusese înștiințat chiar în cursul nopții și pregătise tot pentru accelerarea lucrărilor. În sfârșit, avea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Și-aceste-s dovedite că nu dau deslegare - Cine-mi va spune mie - dacă a ginței mele Viață viitoare va fi mai fericită Decât al ei trecut? De-ar fi fost rău adesea și bine num-odată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată, A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice pe țara mea pustie - Dar nu! e-atîta minte - atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele, Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumii {EminescuOpIV 60} E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trecut? De-ar fi fost rău adesea și bine num-odată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată, A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice pe țara mea pustie - Dar nu! e-atîta minte - atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele, Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumii {EminescuOpIV 60} E răul. Cartea lumii d-eternă răutate E scrisă și-i menită. De vei avea puterea, Voința ca să sfarămi pe cel mai slab ca tine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bogată, Căci comori de taine-ascunde orice râu... Lunca ingrată De-ar șopti, viața-i toată n-ar sfârși de povestit. .......................................................... Dar în camera îngustă lângă lampa cea cu oliu Palid stă cugetătorul, căci gîndirea-i e în doliu: În zădar el grămădește lumea într-un singur semn; Acel semn ce îl propagă, el în taină nu îl crede, Adâncit vorbește noaptea cu-a lui umbră din părete - Umbra-și râde, noaptea tace, mută-i masa cea de lemn. {EminescuOpIV 121} Orbul sculptor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fluviului fund. Pulbere de-argint pe drumuri, pe-a lor plaiuri verzi - o ploaie -, Snopi de flori cireșii poartă pe-a lor ramuri ce se-ndoaie Și de vânt scutură grele omătul trandafiriu A-nfloririi lor bogate, ce mânat se grămădește În troiene de ninsoare, care roză strălucește, Pe când sălcii argintoase tremur sânte peste râu. Aeru-i văratic, moale, stele isvorăsc pe ceruri, Florile-isvorăsc pe plaiuri a lor viață de misteruri, Vîntu-ngreunînd cu miros, cu lumini aerul cald; Dintr-un arbore într-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prin câmpii așternuți cu-albă ninsoare, Strălucea albastru-oțelul de pe membrele barbare, Pletele le-îmfla furtuna, bărbile sclipeau în vânt. Ei apar pe-un dâmb al Romei - ea dormea sfântă ș-antică. Peste lumea-i adormită cîte-o stea din ceruri pică, Secoli grămădiți într-însa dorm ca și când n-ar fi fost. Cugetat-ați vreodată noaptea ce-i lumea întinsă? Visurile Omenirei, dorurile ei ne-nvinse Dorm... dacă ar dormi vecinic - cine-ar ști că ele-au fost? Țara pare-a fi a lumii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aste semințe, ce-arunc-ramure de raze, Într-a caosului câmpuri, printre veacuri numeroase, Ramuri ce purced cu toate dintr-o inimă de om? A pus gânduri uriașe într-o țeastă de furnică, O voință-atît de mare-ntr-o putere-atît de mică, Grămădind nemărginirea în sclipitu-unui atom. Vai! în van se luptă firea-mi să-nțeleagă a ta fire! Tu cuprinzi întregul spațiu cu a lui nemărginire Și icoana-ți n-o inventă omul mic și-n margini strâns. Jucăria sclipitoare de gândiri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
diadem - Părea c-așteaptă-a morții întunecos problem. Boerii dimprejuru-i pe scaune de-onoare Păreau că-s zile stinse pierdute în trecut, Cu fețele lor palizi ca raza cea de soare, Cărunți, cu barbe albe pe pieptul cel tăcut; Pe frunți ce grămădise a anilor ninsoare, Pe umerii lor vremea cu pași mari a trecut. Ca zilele alb stinse, ei din trecutul lor Priveau la acel soare ce li-a lucit cu dor. De-odată împăratul din tronul lui se scoală Ca regele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sună cântarea triumfală. Poporul o aude mișcîndu-se-miit. Din muri, din stâlpii netezi, stindardele de fală Desfășurate tremur la sgomotul ivit. Lui glasul îi tremură... dar răspicat și blând Vorbe mărgăritare le-nșiră tremurând. "Vremea pe ai mei umeri s-a grămădit bătrână. Din oase și din vine a stors a vieții suc Și slabă și uscată e-mpărăteasca-mi mână. Brad învechit prin stînce pe tronu-mi mă usuc, Curând va-ntinde moartea mantaua ei cea brună Pe mine... Și suflarea-mi aripile-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nou gând se naște-n oameni, mai puternic și mai mare De cât toate pîn-acuma. Și o stea strălucitoare Arde-n cer arătând calea la a evului minune. {EminescuOpIV 192} Fi-va oare deslegarea celora nedeslegate? Fi-va visul omenirei grămădit într-o ființă? Fi-va brațul care șterge-a omenirei neputință, Ori izvorul cel de taină a luminii-adevărate? Va putea să risipească cea neliniște eternă, Cea durere ce-i născută din puterea mărginită Și dorința făr-de margini?... Lăsați vorba-vă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
măsură descrisă mai sus. Pentru a pune o lume perfectă am trebui să presupunem o lume fără legi și fără necesitate. Unde e lege și necesitate toate ființele ce se nasc sub dictatul ei trebuie să fie imperfecte, avizate a grămădi condiții de esistență pentru a întreține acest compromis o dată făcut, doritoare, prin urmare nefericite. Cumcă în acest proces de acumulare de condiții prius este individualitatea lor și celelalte sunt conservate întrucît li sunt folositoare, și neatacate întrucît sunt indiferente, se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Rotațiunea bunului rural: Anul - Produsul: Recolta. Pentru o singură rotațiune chemico-mecanică a ogorului se cer 367 de zile. Rotațiunea bunului mobil poate fi foarte repede. Cu fiece rotațiune el zvîrle-n tangentă o dobândă (o recoltă) și de-aceea banul se grămădește repede la speculant. Tot asta este deosebirea între rotațiunea relativ lentă a marelui capital bănesc [... Sută la sută pe lună 100 dob[îndă] 100 " 100 1200 [plus] 100 (capital) = 1300 Sfera de activitate a capitalului mic foarte mică, mișcările lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Plăcere Dever *** Canailerii = Folosirea de diferența de valori și de diferența de opinii. = ["CE E UN PORT?... "] 2255 Ce e un port? - E o gură (stomac), care aduce materiale de cumpărat (import) și esportă escrementele (produsele) - esport. Spre el se grămădesc toate canalele de nutrițiune, stradele pe cari circulează orașul. 359 {EminescuOpXV 360} {EminescuOpXV 361} demagogie, emigrațiuni și moarte. Se-nțelege că acest lucru se petrece numai pe-o unitate de teritoriu al pământului. Ceea ce se pierde aci - esport de grâne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în Europa, a fost, decenii la rând, țapul ispășitor al tuturor frustrărilor poporului în mijlocul căruia trăia. Una dintre primele definiții de dicționar ale cuvântului "ghetou" în limba română este semnificativă: "Cartier jidănesc, în care Jidanii, nesiliți de nimeni, s-au grămădit pentru afacerile lor, iar pe urmă au scornit că acest cartier li s-a impus" (A. Scriban, Dicționarul limbii românești, Iași, 1939). Și totuși, în cea mai critică perioadă pentru evreii din România, perioada dintre cele două războaie mondiale, când
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XV, p. 293-294) „Așadar, dacă raționamente greșite războiesc cugetul nostru, noi să punem înainte credința; dacă fapte absurde ne muncesc, de credință să facem uz; și în definitiv dacă durerile și scârbele se grămădesc asupra noastră, numai pe credință ne putem repauza. Ea este cu drept cuvânt păzitoarea și apărătoarea tuturor celorlalte arme, și dacă nu o posedăm, apoi și acelea toate se frâng”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr. avelinier, catal ballaner, sp. avelanar), băn. feregar (< filicarium), hăbădicar, sau hăldăbicar „un loc unde sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mulțime de farfurii cu mezelicuri de tot felul: marinată de stacoji, farfurioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurini jupuiți, sardele muiate în untdelemn de Mitilene amestecat cu piper și zeamă de lămâi de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiului, mai împodobită chiar decât a stăpânului său“ (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi). În Moldova, cândva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dureros de singură. Numai în singurătate, ori prin locurile pe care le colindaseră împreună cu Nică, ori cu Suru, numai acolo reușea să se regăsească, alături de ei, retrăind stările sufletești ce le avusese atunci. Numai tatăl ei știa câtă amărăciune se grămădea în inima fetei lui. „Pitpalac... pitpalac!“, o prepeliță îi frânse gândurile, ieșind dintr-un ogor, rămase o clipă pe mijlocul drumeagului, și dispăru într-un hățiș, de unde mai dădu glas: „pitpalac... pitpalac“ Din nou liniște... doar tropot de copite, rar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]