576 matches
-
aprobarea ordonanței, prin care se modifică alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 1/2000 , este următorul: "Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata, li se va
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 1/2000 , este următorul: "Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata, li se va elibera un singur titlu de proprietate
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
republicata, li se va elibera un singur titlu de proprietate, cu mențiunea lt; lt;la titular gt; gt;: lt; lt;composesorat gt; gt;, lt; lt;obște de moșneni gt; gt;, lt; lt;obște de răzeși gt; gt;, lt; lt;păduri grănicerești gt; gt;, alte asociații și cu denumirea localității respective." Curtea reține că nici aceasta critică a sesizării nu este motivată astfel încât să se poată cunoaște ce anume au în vedere autorii săi. Din analiza textului menționat Curtea constată că acesta
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
privește pct. 13 din Legea pentru aprobarea ordonanței, si anume alin. (2^4), nou-introdus la art. 26 din Legea nr. 1/2000 , pe motiv că acesta este confuz. Acest text are următoarea redactare: "Retrocedarea pădurilor comunale ce provin din păduri grănicerești se va realiza în cote egale către formele asociative ale foștilor grăniceri și comunelor, pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care sunt situate pădurile respective." Curtea constată însă că prevederea legală este clară. Textul are în vedere restituirea pe vechile amplasamente
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare." 8. Articolul 64 va avea următorul cuprins: "Art. 64. - (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru foștii membri de composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și pentru moștenitorii lor legali, care au formulat cereri în acest sens, se face, de regulă, pe vechile amplasamente, în limita stabilită de lege, dar nu mai mult
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare." 8. Articolul 64 va avea următorul cuprins: "Art. 64. - (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru foștii membri de composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și pentru moștenitorii lor legali, care au formulat cereri în acest sens, se face, de regulă, pe vechile amplasamente, în limita stabilită de lege, dar nu mai mult de 20 ha de fiecare titular
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
se face prin aplicarea art. 26-28 din aceeași lege, în mod corespunzător, si se evidențiază în anexa nr. 51. ... (3) Foștii membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor forestiere (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora) sau moștenitorii lor legali care au formulat cereri se înscriu în anexa nr. 54, împreună cu datele stabilite de comisie, referitoare la suprafețele rezultate prin aplicarea cotei participative la
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
din aceeași lege, în mod corespunzător, si se evidențiază în anexa nr. 51. ... (3) Foștii membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor forestiere (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști razasesti nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora) sau moștenitorii lor legali care au formulat cereri se înscriu în anexa nr. 54, împreună cu datele stabilite de comisie, referitoare la suprafețele rezultate prin aplicarea cotei participative la mărimea suprafeței totale rezultate din acte
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
cereri se înscriu în anexa nr. 54, împreună cu datele stabilite de comisie, referitoare la suprafețele rezultate prin aplicarea cotei participative la mărimea suprafeței totale rezultate din acte a terenurilor forestiere din formă asociativa. Retrocedarea pădurilor comunale ce provin din păduri grănicerești se va realiza în cote egale către formele asociative ale foștilor grăniceri și comunelor pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care se află pădurile respective. În această anexă, după înscrierea tuturor solicitărilor dintr-o formă asociativa, se însumează datele referitoare la
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
9. Articolul 65 va avea următorul cuprins: "Art. 65. - În vederea administrării și exploatării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare, membrii formelor asociative de tip composesorate, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și altele sau moștenitorii legali ai acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie potrivit legii, conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare. 10. Alineatul (1) al
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
cuprins: "Art. 65. - În vederea administrării și exploatării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare, membrii formelor asociative de tip composesorate, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și altele sau moștenitorii legali ai acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie potrivit legii, conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările ulterioare. 10. Alineatul (1) al articolului 66 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 720 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143415_a_144744]
-
blândețe, frumusețe, noblețe și bună-credință. Încărcată pe figură cap, simbolizând tradițional vigilenta, puterea și generozitatea, se dorește a reprezenta calitatea militară a românilor din spațiul actualului județ, cea de armată voievodala, apoi de plăieși și ulterior de alcătuitori ai regimentului grăniceresc cu sediul la Orlat, județul Sibiu. Prin prezentarea "așezat" și în stilul romanic în care este figurata, mobilă se dorește și o trimitere la animalul emblematic al Legiunii "Gemina". Leul are tradiție în mitologia românească, cel de aur fiind simbol
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
3) și (5) se modifică și se introduc alineatele (6)-(9), astfel: lt; lt;Art. 28. - (1) În vederea administrării și exploatării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 membrii formelor asociative de tip composesorate, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. (2) În termen de 45 de zile de la data validării de către comisie, în condițiile prezenței legi, a cererilor foștilor composesori, moșneni, răzeși sau, după
DECIZIE nr. 269 din 22 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38 şi 42 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie și foclor: vatră folclorică și etnografică, - formație de dansuri laureată; - din 1764 aici a funcționat Regimentul I de grăniceri, avănd În subordinea sa 84 de comune; - a funcționat din 1851 o școală grănicerească unde a Început activitatea de Învățător Ioan Pop-Reteganul (1853-1905); - aici a scris Liviu Rebreanu o parte din romanele „Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana. POIANA SIBIULUI. - m. arh.: biserica de lemn; - etnografie și folclor: - mari crescători de oi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la Blaj, foarte bun gospodar, proprietar de livezi, care își desfăcea merele la Budapesta. Legenda familială spune că a refuzat cariera administrativă ce i-o promiseseră ungurii - să-l facă prefect, dacă se maghiarizează. Dintr-o broșură comemorativă a Liceului grăniceresc din Năsăud, am aflat că, la moarte, biblioteca sa a trecut în stăpânirea acestui liceu și, de asemeni, că ar fi avut o activitate publicistică. Legenda lui mai spune că, prea înfocat catolic, n-a fost de acord să-și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
1945; Costaforu și Stahl, 1932; Stahl, 1978; Stahl și Petrescu, 2004; Stah, 2000b, 121-125). În societatea românească nu se cunosc cazuri în care ansamblul fraților căsătoriți să continue să trăiască cu părinții. Singurele excepții au fost semnalate în regiunile frontierei grănicerești controlate în secolul al XIX-lea de statul austriac (așa-numita Militärgrenze), unde separarea grupurilor familiale după căsătoria copiilor a fost interzisă de autorități din motive strategice. Odată dispărute aceste forme de organizare a statului austriac, societatea rurală a revenit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
luni doar în perioada de iarnă. Asemenea cursuri erau frecventate de învățătorii fără calificare și de tinerii care doreau să devină dascăli. Absolvenții ,,cu spor bun” primeau un certificat (testimonium), semnat de directorul școlilor de graniță și de comandantul Regimentului grăniceresc, după care erau numiți învățători în școlile urbane sau rurale. În această școală Loga preda toate disciplinele, dar din cauza timpului redus de pregătire al învățătorilor, el va adopta un procedeu didactic adecvat situației: ,,eu aicea le propun mai scurt, apoi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Sinaia și Poiana Țapului”, între râul Prahova și Munții Bucegi. Au ajuns acolo la ora 10. Oaspeții așteptau în tribună. Carol și Mihai trec în revistă trupele adunate: prima Brigadă de Munte, Batalionul de Gardă, Batalionul 3 Grăniceri (fostul Regiment Grăniceresc Român din Orlat-Făgăraș-Sibiu). A urmat slujba religioasă, oficiată, după unele surse de arhimandritul Veniamin Pocitan Ploieșteanu, vicarul Patriarhiei, după alte surse, de patriarhul Miron Cristea și episcopul Ciopron al Armatei. Patriarhul a sfințit galoanele de aur ale sublocotenentului Mihai. Ceremonia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
județelor, prin care au trecut, i-au întâmpinat la intrarea în județ și i-au însoțit tot timpul cât elevii s-au aflat în județul respectiv. Următoarele opriri au fost la Bistrița și Năsăud, unde a fost evocată istoria Regimentului Grăniceresc Român din Transilvania și s-a comentat creația literară a lui George Coșbuc. Străbătând Maramureșul, au făcut dese opriri în satele unde au cunoscut îndeaproape arhitectura, iar la Cuhea au aprofundat istoria voievodatului maramureșan ,legată de întemeierea Moldovei. Marți, 13
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
japonezii vociferează urmărind meciul de baseball, Coreea Japonia. Pe parcursul călătoriei am avut lumină bună și am făcut câteva poze reușite mai multor nave din larg sau din dană. Unele fac parte din Marina Imperială, altele sunt nave de coastă, nave grănicerești. Călătoria ne-a făcut poftă de mâncare, așa că mergem la SAIZERYA(restaurant italian), unde se prepară mâncăruri italienești apropiate de gustul mâncărurilor noastre. Asakusa Sâmbătă, 23. 08. 2008 Este ziua de naștere a lui Alex. Așa că m-am trezit de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Ceeace iarăși nu împiedică pe hoge să-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure. La dreapta înălțimi păduroase. Pichet grăniceresc. Plajă lină, cu năsip fin, cu horbotă de valuri, care vin necontenit spărgându-se lângă țărm. Departe, la miază noapte, în ceață, se vede Caliacra. Acolo ne ducem. Drum îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care țipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în al 14-lea veac Dobrotici, pirat care vămuia marea din acest cuib de vultur. Banditul acesta a devenit prinț luând o domniță dela Bizanț, fata împărătesei, și el însuși a fost socru lui Mircea, dându-i zestre Dobrogea. Pichet grăniceresc. Farul, clădire albă, deasupra mării, în bătaia vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat și frumos Fântâna Creștinului ghiaur Suiuciuc înconjurat de un teren bolovănos. Enormă cantitate de bolovani împrăștiați. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din preajmă ca Scorei, Porumbacu de Sus și Porumbacul de Jos, care în această postură deveniseră sate grănicerești special organizate cu legi militare aspre, precise. Avantajele materiale oferite de imperiu prin noul statut pe care aceste sate îl căpătaseră, a permis și o îmbunătățire considerabilă a vieții spirituale a locuitorilor acestor sate, făcându-i să se îngrijească și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
considerabilă a vieții spirituale a locuitorilor acestor sate, făcându-i să se îngrijească și de școli și de biserici. De această stare de lucruri au profitat și unele familii de aci din Cârțișoara care și-au trimis copiii la Școala grănicerească din Scorei «singura ca lumea». Din lucrarea aceluiași C. Stan aflăm că la 1860 s-a întemeiat în satul Oprea la îndemnul episcopului din Sibiu prima școală organizată. La început instrucția se făcea în case particulare de cântăreții bisericii, sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Iași, prof. univ. dr. Alexandru Husar a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un remarcabil filosof al culturii române. Născut la 26 aprilie 1920, în comuna Ilva Mare, județul Năsăud, a urmat școala primară în localitatea natală și Liceul Grăniceresc „George Coșbuc“ din Năsăud. În anul 1945 a absolvit Facultatea de Filosofie și Litere, specialitatea Filosofie, a Universității din București. A obținut licența în estetică și critică literară cu renumitul prof. dr. Tudor Vianu, în 1945. În paralel, după sfatul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]