611 matches
-
pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie. Ce să fac cu acești bani? Dacă nu aș mai crește câteva orătănii prin curte nu am avea nici ce mânca, dar și la acestea le trebuiesc grăunțe. Cât o mai putea tatăl tău să meargă la brigadă, ne-om mai descurca, apoi Dumnezeu cu mila sa. - Lasă că vă mai ajut și eu cu bani, nu am să vă las de izbeliște. - Cât, mamă? Până te măriți
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
de miriște aproape că am rămas înlemnit, nea Tache coborâse din cotigă, stătea în picioare lângă ea, măgarul era legat de o hulubă și stătea nemișcat în soare, cu urechile pleoștite și cu buza de jos atârnând, moțăia și visa grăunțe cred, capra era legată de suian cu o sfoară lungă, se plimba prin iarbă și alegea numai vârfurile înspicate de mohor, nea Tache era ca un băț învelit în haine, cocârjat, frânt de la mijloc, înfășurat cu un brâu de cânepă
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
s-a speriat și și-au construit cu migală acel cuib chiar deasupra ferestrei. Parcă știau că așa erau mai ocrotiți. La început le-am fixat o bucată de tablă pe bătătorul de covoare, unde le puneam de mâncare diferite grăunțe, uneori chiar si bucăți de pâine, cu speranța că vor ciuguli cu plăcere. Cum ei se mulțumeau doar cu insectele prinse din zbor, iar meniul oferit de mine atrageau vrăbiile ce tot pândeau să le ocupe cuibul, am renunțat de
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
lui fermecat. În fiecare iarnă, în Ajun de Crăciun, bunicul îi răsplătea cu daruri pe copiii cuminți. Ajunul era vremea colindatului, a urărilor, a faptelor bune, a grânelor și poamelor dăruite. În Pițărăi, colindătorii „luau sămânță” de la gazde; acea sămânță (grăunțe, poame, colăcei) precum Soarele și sub oblăduirea lui, se întorcea, creștea, se împlinea dacă era primită cu gând bun și sinceră bucurie. Și nu e bucurie mai mare decât în sufletul unui copil. Duhul lui Moș Crăciun e real. Nu
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
a) Prima o reprezenta întunericul, foamea și frigul, întrucât - precizează Pasternak - “Pentru cei mai mulți dintre oameni mâncarea consta din mei fiert și ciorbă din capete de hering, urmată de restul de hering ca felul doi; mai era și o zeamă din grăunțe întregi de grâu sau secară fierte”. b) Cea de-a doua cauză, chiar mai primejdioasă și mai de neocolit ca prima, era întruchipată de comisari, „oameni în scurte de piele neagră, cu puteri nelimitate și o voință de fier, înarmați
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
o părere a dorinței de'o atare atingere! Mă caut prin buzunare; în speranța de'a găsi o grămăjoară de răbdare; să'mi țină de urât!... Pipăi petecul lipsă, rupt de ciocul unei zburătoare când și'a luat porția de grăunțe din spicul încrederii ce'l aveam prin buzunare! Offf!...Ce șanse mai sunt de înseninare!?... Pot doar să'mi trezesc din lumină, răsărindu'mi propriul meu soare!... P.S. Viața ne devine tot mai lipsită de viață, de sens; simțirile se
STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343309_a_344638]
-
transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din pânză de iută, plină cu mâncare (boabe de orz, ovăz, porumb, sau pleavă amestecată cu tărâțe de grâu) ce se leagă de oiște în fața cailor. NA] cu grăunțe în capătul oiștiei să mănânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombele[ - Leagăne puse în mișcare mecanic sau de către un animal de tracțiune.] viu colorate, așteptându
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
într-un ceas atomic: Spre Ștei, în chipul cel mai antinomic Din gura cea de rai, cu cicatrice, Sosesc - ale uraniului - spice, Cu grad de puritate astronomic, Cel mai bogat filon, tribut sodomic, Războiului de-al treilea, prezice. Containerele cu grăunțe grele Sunt încărcate de soldați în cală, N-au apucat măcar ca să le spele C-au fost cerute-n telex prin Centrală... Și decolă-avionul cu ghiulele Spre Nord... cu ghilotina boreală. 14 SEPTEMBRIE 1954 Într-un pustiu ascuns între Urali
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar cincizeci de metri distanță, intra în casă pe furiș să ia alimente sau apă pentru noi și grăunțe pentru cai. Primar era pe atunci un croitor, care de fapt copilărise cu părinții mei și chiar era prieten de familie și vecin, locuia peste drum de noi, dar cum intrase în partid și din croitor de pantaloni a ajuns
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada așezată peste sat a fost și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe, un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată inspecta întreaga fermă, observa dacă sunt probleme ce trebuiesc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
căpițe Și am adunat bobițe! -Eu ,am fost în bătătură Și am găsit o firimitură!... Însă, una mai moțată Ciripi ușor mirată: -Vaai, eu nu sunt gospodină! Mă invită Vrăb la cină... Nu mă mânjesc pe gheruțe Căutând pe câmp grăunțe. -Cât ești de emancipată! Parcă nu ne-ai fi surată, Dar vezi să nu mori de foame De la atâtea fasoane! Zise o biată vrăbiuță Ce tremura pe crenguță. Bâtrâna vrabie înțeleaptă Ciripi înfrigurată: -Vezi de treaba ta surată, Nu vezi
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din pânză de iută, plină cu mâncare (boabe de orz, ovăz, porumb, sau pleavă amestecată cu tărâțe de grâu) ce se leagă de oiște în fața cailor. NA] cu grăunțe în capătul oiștiei să mănânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombele[ - Leagăne puse în mișcare mecanic sau de către un animal de tracțiune.] viu colorate, așteptându
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
valurile albastre, cu sclipiri argintii, călătoreau neostenite în largul mării, repetând mereu și mereu aceeași melodie suavă, melancolică, adormitoare. Emigranții se îmbarcau de zor pe corabie. Încărcau în cală toate averile lor neînsemnate: câteva vite, unelte agricole, saci cu făină, grăunțe. Sperau ca pe pământurile cele noi, unde vor ajunge, să găsească mult-dorita pace, să nu fie tulburați de persecuții, de urmărirea iscoadelor iezuite, și desele revolte împotriva asupritorilor. Sperau într-o altă lume, multă credință, sentimente noi. Despărțirea de rude
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
pădure, unde el se mai îngrijea și în prezent, ca pe timp de iarnă sălbăticiunile să aibă ce mânca. Avea locuri de el știute, unde lăsa pentru căprioare și cerbi nutreț și frunză. Făcea adăposturi pentru păsări și lăsa acolo grăunțe să nu moară de foame când venea gerul. În prezent își educa nepoții insuflându-le respectul și iubirea pentru natură, pentru animale și pentru pădure. Aceste lucruri, plus iubirea și atențiile bunicilor le umplea tinerele lor vieți și îi ajuta
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar cincizeci de metri distanță, intra în casă pe furiș să ia alimente sau apă pentru noi și grăunțe pentru cai. Primar era pe atunci un croitor, care de fapt copilărise cu părinții mei și chiar era prieten de familie și vecin, locuia peste drum de noi, dar cum intrase în partid și din croitor de pantaloni a ajuns
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada așezată peste sat a fost și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
un zvon de ducă, Zvon ușor, ca o chemare. Dintr-un bob curat de rouă, Dintr-un murmur de izvor Am luat alin și freamăt, Dor de doru-mi călător. Din țărâna de sub pasu-ți Am luat crâmpei de drag, Am cules grăunțe fine Să fac stelelor șirag. Iar din curcubeul mândru Am să scot doar o culoare Ca să-mi leg dorul de tine, Să ți-l strâng în cingătoare. De mă chemi și de mi-e dor Dintr-al stelelor șirag O să
ZVON DE DUCĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381949_a_383278]
-
Să te credem pe...jumate? Unui patron Cu toții-l știam bonom, Dar când s-a văzut patron Prețurile-a tot urcat... Astăzi e...de-nchiriat. Unui nechibzuit Acolo unde nu-i minte, Pe deget să-nvârtești acul, De n-agonisești grăunțe Și la gură nu legi sacul, Te-i uita luuung... la plăcinte. 1. Unui chefliu Ținând-o într-un bairam Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
animalele zbiereau de foame în curte dar ea tragea de ea încă să se ridice... O moleșeală nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbrăcă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Râni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturnă în găletar... Un junghi îi fulgeră mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lână întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
animalele zbiereau de foame în curte dar ea trăgea de ea încă să se ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar... Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
animalele zbiereau de foame în curte dar ea trăgea de ea încă să se ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar...Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
ca vântul prin lanul de grâu. Chiar la primăvară am să o cer de nevastă. - Mie, spuse celălalt flăcău mi-a căzut dragă Viorica, fata fierarului. Are părul roși ca focul, ochii ca viorelele și niște pistrui mărunți ca niște grăunțe de aur pe toată pielea. Deja ne-am înțeles să ne cununăm la vară. Cum veni și rândul Săndruțului Oiții, amețit de tăria din paharele golite, acesta suspină: - Eu nu am nevoie de nici o fătucă, fie ea Florică sau Viorică
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]