796 matches
-
construi ceva nu se poate să pui ca temelie răzbunarea ci temelia trebuia să rămână jertfa lor, a celor ce în gropi comune și în cimitire fără cruci s-au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
greu de note ultrasavante. Exclentul capitol introductiv este folositor oricui vrea să înțeleagă necesitatea parabolei ca pildă camuflată. Există aproximativ o sută de parabole, Andrei Pleșu se ocupă de 34 - între ele: lucrătorii nevrednici ai viei, sămânța bună și neghina, grăuntele de muștar, smochinul neroditor, vameșul și fariseul, slugile veghetoare, portarul, furul, sămânța care crește singură, fiul risipitor, judecătorul nedrept și văduva stăruitoare, talanții, drahma pierdută, cele zece fecioare, casa zidită pe stâncă, nunta fiului de împărat, oaia pierdută, oile și
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
umărul meu strivit de așteptări iluzorii... Nu mă mai tem... Măștile ard în apa otrăvurilor, sfârtecate de propriile simboluri absurde. M-am trezit dimineață cu zâmbetul sării pe buze. Am alergat printre umbrele tăcerilor căutându-le sensul. A durut. Un grăunte doar, un grăunte... A crescut în mine aerul durerii și-al vieții netrăite, și-al mușcăturii falsității. Se-nvârte pământul cu mine dar e bine... nu mă mai simt singură. Hei, Țărână amăgitoare, să nu te oprești...Rostogolește-te printre
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
de așteptări iluzorii... Nu mă mai tem... Măștile ard în apa otrăvurilor, sfârtecate de propriile simboluri absurde. M-am trezit dimineață cu zâmbetul sării pe buze. Am alergat printre umbrele tăcerilor căutându-le sensul. A durut. Un grăunte doar, un grăunte... A crescut în mine aerul durerii și-al vieții netrăite, și-al mușcăturii falsității. Se-nvârte pământul cu mine dar e bine... nu mă mai simt singură. Hei, Țărână amăgitoare, să nu te oprești...Rostogolește-te printre iluziile de foc
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
construi ceva nu se poate să pui ca temelie răzbunarea ci temelia trebuia să rămână jertfa lor, a celor ce în gropi comune și în cimitire fără cruci s-au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
DUALITATE POETICĂ... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Dualitate poetică... O metaforă caută disperată urmele pașilor de poet, pierduți în abur de timp. Mai tresare din când în când speranța unui grăunte de nisip din clepsidra răsturnată, unde trecerea se scurge inegal. Sfredelită în casa vremii, o rană se lasă picurată de stele, balsam pentru vise neîmplinite. O metaforă își caută poetul, dar nici ecoul nu-i mai răspunde. Referință Bibliografică: Dualitate
DUALITATE POETICĂ... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348013_a_349342]
-
încât dacă o privești pe una dintre ele le vezi pe toate celelalte reflectate în ea, când așezi partea lângă întreg, vezi că partea umple întregul și în același timp îl cuprinde în ea însăși. “Să vezi lumea într-un grăunte de nisip și cerul într-o floare de câmp, să ții infinitul în palmă și veșnicia într-o oră.” William Blake În primele trei minute ale creației s-au format neutronii și protonii. Un neutron care a reușit împerecherea cu
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
că îmi dau lacrimile, în fața colii de hârtie. Ce e adevăr și ce e minciună în această cumplită trecere? Cum deosebim poarta care duce către Raiul promis de cea care ne poartă către Infern? Cum să acceptăm că există un grăunte de lumină pură în sufletul depravatului, al hoțului, al ucigașului, și un germene al satanicului în cel al poetului, al intelectualului, al nobilului? Aceasta să fie arma alegerii? O armă blestemată cu care jucăm, încă de la naștere, cumplita ruletă rusească
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
spirit latin, penetrant, sclipitor, uneor usturător și critic, cu aluzii politice a apărut în urmă cu două milenii prin înțelepții romani Iuvenal, Marțial, Horațiu și Ovidiu. Despre această formă literară concisă Lucian Blaga spunea că ” Un aforism e un simplu grăunte de metal nobil, dar poate avea greutatea unei lumi ... Literatura aforistică este sarea gândirii “. La care adaug, spunând că cel ce scrie cugetări este un donator de sânge la policlinica filosofiei. Cugetarea fiind o ancilla theologiae, până la un punct, devine
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
cheia suferinței" sale, "Cântecul clepsidrelor" "Război și pace" ne propune, prin "Lanțul" poeziilor. "Hoinar fără hotar și fără timp",Poet pentru "Trudnic convoi" "Coborât din (moși) strămoși" " Pentru clipa ce -o să vie", peste noi... " Nemuritori", "Vieți păcătoase" sub "Un grăunte de Soare "La priveghi de lună nouă""Descătușare-n închisoare" " Ca un cireș sălbatic","Toamna""Spre stână" ca niște "Nomazi" O "Despărțire pe peron" "Boala", " A fost odată"...azi... "Zorile"-n " Avertisment" "Clipele", în " Rădăcini" "Migrația"-n "Lacrimi de piatră
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
Toate Articolele Autorului pentru cei care au biruit balaurii și nu numai! Gheorghe, nu te mai făli!... Gheorghe, nu te mai făli! N-ai smuls lumii, laurii, Și în veci nu vei păli, Cu lancea,... balaurii! Gheorghe ești ca un grăunte, De-o mai duci să o ții minte: ( Dă-ți cu palma peste frunte! ), Ți-o iau alții înainte! Vezi și tu cum trece vremea!... Ieri iubeai ca un făcut, Azi ești bun de zeflemea, De mâncat și de băut
GHEORGHE, NU TE MAI FĂLI!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366364_a_367693]
-
artiști au găsit și găsesc și acum la hanul Irinei, locul de popas, măcar pentru o clipă, departe de luminile rampei și dincolo de întinderile cenușii ale șoselelor. Există un cerc fabulos al artiștilor, în lumea lor romantică și cu atmosfera grăuntelui de ardoare a exclusivului. Dar, veniți la Irina, chiar dacă îi cuprind pe clienții de acolo, de mirări cu totul mari, ei nu au pe față aerul misterului sau, cu atât mai puțin al epatării. Mărgăritarul trandafiriu din obrajii Irinei este
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
Își săpa singur groapa. Asta făcea ofițerul nostru când l-am găsit. Am pus rușii pe fugă, dar l-am lăsat zălog morții pe dom’ căpitan Armeanu, în prăpădul care tocmai pornise, cu tancurile și aviația. O schijă cât un grăunte îl nimeri chiar în inimă. Aproape nu se vedea pe unde i-a înțepat pieptul. Au murit atunci și dom’ locotenent cololonel Sorescu, și sublocotenentul Popescu... Of! A fost mai grea lupta la retragere decât la înaintare. Doamne! Cum se
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
înălța, îi dădea puteri înzecite, toate dovedindu-mi că mă înșelasem, că aparențele mai totdeauna înșeală, că oamenii găsesc resurse nebănuite când lumina le vine din interior, și-și cheamă ajutoarele din ei înșiși proiectate din acel mirific și lăuntric grăunte de credință însămânțat în tine de o entitate fecundă, divină, preschimbată într-o “lumină lină” dătătoare de speranță și curaj, iar tu devii acel “pat germinativ” în care se sădește în fiecare clipă veșnicia... Multe din anticipările mele s-au
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (10) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351405_a_352734]
-
fiecare-l conturează unic și, simultan, divers, în felul său. De aceea, oricare hominid luat modular (separat) sintetizează în conținutul său Universul întreg (conform principiului fractalilor) dar niciodată una dintre fracțiile întregului nu se poate substitui Întregului complet! (Așa cum nici un grăunte de rumeguș propriu nu poate fi Stejarul, vreodată)! Iar această zestre de spirit care ne pune în valoare diferențiat, pe fiecare, dându-ne posibilitatea să ne găsim locul și rostul printre semeni și să ne croim drumul în comunități (cu
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Ateii, cum ești și tu, nu pot avea omenie. Nu poate exista omenie fără o lucidă viziune a morții. Eugen Lovinescu, pe care comuniștii, o perioadă, l-au interzis, spunea că cine nu se culcă cu moartea, nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața neantului universal, fără care viața e luptă de fiară. Coștgiința morții, mai spunea criticul, nu se confundă însă cu frica de moarte. Voi vă credeți veșnici. Nu vă
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
pic, mai fă un bine, Nu ai să iei nimic cu tine!” Dar unde, măicuță, să mă duc? Crezi că nu știu? Știu, sunt un caduc. Doar să m-ascund pe-un vârf de munte, Că-s păcătos, sunt... un grăunte. Nici Domnul nu vrea să m-asculte; E criz-acum, universală, Iar noi... o biată sucursală! Miroase peste tot a boală... Referință Bibliografică: Unde, măicuță, să mă duc? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie
UNDE, MĂICUŢĂ, SĂ MĂ DUC? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350895_a_352224]
-
delicatețe fără cusur. Nu întâmplător, autorul mărturisește într-un poem: „A mai rămas în mine o sămânță de credință. / Nu e mare. Cât să mă țină încă, pe picioare, / Ca să pășesc, cât pot de drept, de bun, pe lumea mare, / Grăunți din munții mei de bine, dând - la cei de-o ființă - // A mai rămas și rugăciune, cât e bobul de muștar. Ades, nimic nu-mi spune. Câteodată, îmi dă pace. / Când țin pentru ai mei ce am de dat, ea
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Și dacă Tu însuți, Cel fără de seamăn, / Nicicând nu te lepezi de cel păcătos, / Îmi este și Iuda, aproapele geamăn, / Iar eu, decât dânsul, cu mult mai prejos...11 - 12 noiembrie 2010”. Câtă vreme a mai rămas în noi, un grăunte de viață, o sămânță de credință, o rugăciune cât un bob de muștar, câtă vreme sufletul a rămas copil, nu e totul pierdut. Vom găsi împreună, picătura de Lumină de care avem nevoie și la care jinduim fiecare, ca să trecem
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
-l răscumpăra de la străinătatea ce i-a fost casă sufletească, braț de cuprins, drum deschis în față, cer deasupra pentru glas, scenă jos pentru piedestal...! Aura Urziceanu este apreciată și iubită de o lume, dar neînțeleasă și uitată de un grăunte de lume, țara sa natală ce macină în pulbere, cu piatră lacomă de moară, pietrele temeliilor sale culturale! Cum să se audă atât de rar numele Aura Urziceanu, la noi, azi? Cum, și de ce?! Cântăreață și compozitoare, interpreta Aura Urziceanu
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
Tertulian. Morții mântuiți, la înviere, primesc un trup de la Dumnezeu care este același ca substanță dar cu adaosuri de la Dumnezeu. Deci, va fi un trup schimbat nu prin eliminarea a ceva, ci prin adaos, ca și în cazul semănării unui grăunte, care e semănat neîmbrăcat, fără baza spicului, fără întăritura paiului, fără tijă, dar răsare dobândă multă, cu structură și ordine închegată, întărită și îmbrăcat elegant[176]. Înviază deci ce a fost semănat, precum spune și Sfântul Apostol Pavel, „se seamănă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
ales din pomelnice. Dar spun sfinții Părinți așa: nici un rău aici pe pământ, nu e rău total, ci are în el și ceva bun. Numai diavolul este răul total. La fel, orice faptă bună, sau orice bine, are și un grăunte de rău (de pildă, postești, dar te mândrești). De aceea, oamenii răi se bucură aici pe pământ pentru fărâma de bine care există în răul lor, iar cei buni suferă aici pentru răul pe care-l conține binele lor - așa încât
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 565 din 18 iulie 2012 Toate Articolele Autorului VIAȚA CA O SIMFONIE Viața mea a fost simfonie, Cu multe arii de concert, O prelungesc să întârzie, O trăiesc în mod concret. Sunt acel micuț grăunte, Din Universul nesfârșit, Care vrea să mai înfrunte, Ajungerea spre Infinit! Iată că încă mă plimb, Pe jos sau pe bidiviu, Prin universalul timp, Încă lupt ca să mai fiu. Referință Bibliografică: VIAȚA CA O SIMFONIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
VIAŢA CA O SIMFONIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355957_a_357286]
-
rând, prin toate culorile curcubeului, de la verdele liniștit până la focul cel roșu, prin codul portocaliu, dar și cel galben de caniculă, de la gingășia primului ghiocel la prima zbatere ușoară de fluture, în apa de sub limba poftei de cireașă năzdrăvană, în grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
asocieri de cuvinte simple, ca formă și conținut, autoarea reușește să creeze metafore surprinzătoare, simboluri noi - construcții esențializate și îmbogățite semantic. Senzația pe care o astfel de carte o induce poate fi a unui început de lume, a momentului „înfloririi” grăuntelui cosmic care dă naștere Universului. Explozia generează dezordine aparentă în căutare de echilibru, în care haosul își face resimțită prezența cu insistență. Un haos inițiatic, care poate genera o altă explozie, creînd un cerc vicios ce implică o perpetuă stare
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: DORINA ŞIŞU (DUBLIN, IRLANDA) [Corola-blog/BlogPost/356763_a_358092]