7,204 matches
-
în mirul iertării cu care glăsuiește sîngele hipermnezic vărsat la nașterea utopiei deoarece chipurile lucrurilor care sînt în ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a fost necesar ca și noi, proștii, să ne prefacem că intrăm în ceruri fără grabă, astfel: Aaron înainte, cu vechea lui pălărie în mîna dreaptă mototolind sfios borul picat cu căcăreze de porumbel, iar eu mai la urmă, cocoșată, înnodînd în batistă legile mele ce înscriu pe inimile îngerilor numere de deținuți, înaintînd pînă la
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
prin somn. am intrat. prin lumină umblau o mulțime de oameni. felul în care ei mișcau aerul părea ca o muzică. m-am luat după ei. s-a făcut noapte, apoi iarăși zi, mergeam împreună. pe lîngă noi treceau în grabă zilele, nopțile, anotimpurile, anii. de cum se lumina, porneam cu toții. drumul era drept, era drumul cel bun. la o vreme, felul în care și eu mișcam aerul s-a făcut ca o muzică. ușa rămăsese departe, în urmă; mă mai gîndeam
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
de mai puțină vreme decît mine și din felul în care ei mișcau aerul nu se făcea nici o muzică. am pornit degrabă înapoi și felul în care mișcam aerul părea acum ca o muzică răsucită. pe lîngă mine treceau în grabă anii, anotimpurile, nopțile, zilele. într-un foarte tîrziu, am ajuns. ușa părea că nu mai fusese folosită demult. păianjenii cei pîntecoși moțăiau netulburați, atîrnați de clanță. ai intrat pe ușa pe care se iese - nu-i nimic, așa fac toți
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
se desfăcu uimită, bălăngănindu-și paginile, sumeasă pînă la legătură, mărturisindu-și dedesubturile și scrisul ca o bijuterie nesfîrșită. Orlov o cuprinse; lansîndu-se dimpreună cu ea într-un fel de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu-și graba poftei, cititorul își ridică ochii: - Spune dar... Ce i se va întîmpla operei tale ? - Lucruri spectaculoase. Va rămîne circumscrisă acestui spațu. - O pușcărie livroidă... Oare ce vină au gîndurile tale ?... Mai tre’ să bănui ce se va alege în cele
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
ești ales dintre reziduri cu-atâtea petice și riduri? Și dacă altă cale nu-i, nu cumva tu ești Tatăl Lui? Așa cum ești, trufaș, ridicul, în Marele Nimic, Nimicul! Scrii cam degeaba Se vede treaba Împins cu sila Luat cu graba O vorbă spusă Așa-ntr-o doară Poate să mire Poate să doară Dar ai răbdare Ceva-i pe-aproape Ori să te-nalțe Ori să te-ngroape Știi că nimica Nu iei de-a gata Nici cu ulcica Nici
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
un Tratat între reprezentanții coroanei engleze și cîteva duzini de căpetenii maori, un fel de act de întemeiere a Noii Zeelande. Hîrtia care s-a semnat la 6 februarie este și azi contestată. Textul Tratatului a fost conceput în mare grabă și în și mai mare viteză tradus în limba maori. Cum această limbă nu avea deloc tradiție în limbajul scris, anumiți termeni juridici ("suveranitate", "supus", "proprietate" etc.) n-au putut fi redați decît prin perifraze înflorate și ambigue. Prin contract
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
High. Dar și mai și-i/ frumoasa lui Fidelity"; lumea se îndreptă spre pierzanie dar la prima vedere nimic nu o arată: "- Unde mergeți? - a întrebat - încolo?/ - Încolo, drăguțo - am strigat./ - Liber - a rîs - dar v-am zis - / nu merită graba!// Și ferestrele făceau ape și scaunele se înmulțeau/ prin sciziparitate și o pisică într-un magazin/ de pălării ne-a zis:/ - Mergeți cu bine, feții mei!".
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
Izmirului, îmbărbătări în portul Constanța. Dacă vreau să-mi aduc aminte vreodată de chipul bunătății, al grijii delicate și tandre, îi văd pe cei doi, pe Radu G. Țeposu și Mariana Marin, atunci, în noiembrie, pe uriașa navă. Caut în grabă un vers de Madi, ca s-o reaud și descopăr că mai la îndemână îmi e cartea lui Radu despre istoria tragică&grotescă a întunecatului deceniu nouă, unde a citat, spre a dovedi cele spuse despre copleșitoarea forță a poeziei
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
unei existențe confruntată cu ceea ce îi transgresează neîntrerupt limitele: despărțirea de singurătate, nostalgia rânduielii, apelul la lege pentru a istoriciza un fel de onoare a datoriei (...), opțiune datată și așezată într-o normă personală: voința de ne-putere. De unde și graba cu care refuz acea parte "publică" a "biografiei" mele care e un sărman accident de destin. "Povestea" exilului n-o știu pe de rost. Și asta pentru că rosturile s-au stratificat anapoda, conjugând o subiectivitate răvășită cu momente istorice "obiective
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Și în Strigoaica, de asemeni neinclusă în prima ediție a Întâlnirii din Pământuri, însă datând din aceeași perioadă, avem imaginea unei vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca precumpănitor în Moromeții. Prezintă afinități, mai de grabă, cu aceea pe care o va înfățișa Marin Sorescu în La lilieci. Eresurile populare, poveștile despre vârcolaci și strigoi invadează cotidianul satului, deschizând porți largi către ireal. Ca și, mai târziu, Marin Sorescu, Marin Preda temperează fantasticul prin comic, prin
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
putut întâlni, spre dezolarea romanistului: „Dumneavoastră, eminentul, amabilul și ospitalierul domn Maiorescu la Copenhaga, fără ca eu să fi avut cel puțin plăcerea de a vă strânge mâna. Spun „cel puțin", pentru că dacă v-aș fi găsit - m-am dus, în grabă, marți dimineață la hotelul d'Angleterre, unde am ajuns cu o jumătate de oră prea târziu - m-aș fi folosit de toate resursele limbajului pentru a vă convinge să vă prelungiți un pic sejurul, să cinați la mine, sau la
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
caut prin dulapuri, Dar nici un strai, nici o-ncălțare Nu mă închipuia altminteri, Și se făcea târziu, trecură anii, Până în ceasul de-ntuneric Când m-am înspăimântat la gândul Că nu se mai putea să mă aștepte. M-am smuls cu grabă dintre lucruri, Și-am izbucnit în golul nopții, Am revăzut cetatea părăsită, Treptele scării fără nimeni Și am căzut cu fața în țărână. Pe când mă zbuciumam jelindu-mi Întârzierea, viața mea pierdută, Grăi pe-aproape glasul nentrupării: 'Împodobită-mi ești
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
e să fac o plimbare intertextuală în sens cronologic invers în opera lui Mateiu Caragiale, pornind de la Craii de Curtea-Veche pentru a străbate textul atît de poetic, de ciudat, de tainic la puterea a doua al nuvelei Remember. Reamintesc în grabă că Remember e prima operă publicată în volum a lui Mateiu Caragiale (la editura "Cultura Națională" în 1924, după apariția în Viața românească în 1922); iar romanul Craii de Curtea-Veche a apărut în volum în 1929 (la Cartea Românească, după
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Emil Ghilezan, Citta Davila, Ion Pangal, „mare maestru al francmasoneriei românești", Viorel Tilea etc. Precum și unele persoane din România: Victor Rădulescu Pogoneanu, Dinu Hiotti ș.a. (Un indice de nume ar fi fost foarte util cititorilor acestei lucrări.) Fără îndoială, în graba condeiului, am omis și noi alte nume. Dar cît de important ar fi fost să fi avut a citi și memoriile acestor personalități! Cum să nu atragă atenția autorităților occidentale - și oficiale, și „speciale" - o prezență atît de complexă - și
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
îl privea puțin intimidat, gata ai fi zis - să-i execute ordinele dacă l-ar fi luat pe nepregătite. În noaptea precedentă băuseră împreună, ei și încă vreo patru-cinci persoane, notabilitățile satului. Nu fusese propriu-zis o petrecere, ci mai de grabă o întrunire de rămas bun. Părerea celor mai mulți era că ofensiva va fi pornită în Ardeal, pentru desrobirea fraților de peste munți. La ce se puteau însă aștepta din partea bulgarilor? La mai nimic, se pronunțase cu dispreț notarul. Abia îi învinsesem, dovedindu
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
care-l gustase, care-i era familiar, la munca îndîrjită a cîmpului. De asta era sigur. Așezat pe patul tare de scîndură, pe prici, își dezbrăcă straiele civile (cele mai proaste pe care le avea). Numai în izmene, încet, fără grabă, împături fiecare lucru și-l băgă în cufăr, încercîndu-i locul de mai multe ori. Îmbrăcă apoi uniforma, ajustînd-o provizoriu pe corp. Cînd sună masa porni spre bucătăria de campanie care fumega în curte. Îi era foame, dar tot așa, nu
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
de clar: "Îi văd, dom'caporal". "Bine că-i vezi, paștele și grijania lor... Fă, ca mine!". Ilie se aplecă peste patul armei cu o grijă deosebită, ca și cum ar fi vrut să-l ascundă la piept. Ochi îndelung, fără nici-o grabă, și trase un cartuș. Apoi mișcă închizătorul și mai trase unul. Pe urmă se lăsă încet pe vine și proptindu-se cu ceafa de taluz aprinse o țigară. Lîngă el, în picioare, soldatul chel continua să facă ce i se
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Canetti despre masca mortuară a lui Blaise Pascal.[...] M-am gîndit, întorcîndu-mă pe jos acasă, la metamorfozele celor iubiți de mine; cum, fără să bag de seamă, toți s-au transformat de-a lungul anilor, devenind alte persoane, cu o grabă uluitoare, arzînd ca niște flăcări în propriul lor corp, ca pînă la urmă să devină ceva mai mult decît un pumn de cenușă." Acest "ceva mai mult" îmi evocă versul lui Mallarmé, "tel qu'en lui-même l'éternité le change
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
eu anul trecut la Corbu în căutarea unui colțișor liniștit pe malul mării, și peste ce am dat? Mașini parcate pe malul mării, oameni beți care aruncau mucuri de țigară pe nisip, multe plastice, grătare înșirate pe plajă... Mai de grabă panoul respectiv și-ar fi avut locul în Elveția, unde chiar dacă ar fi fost în română, tot ar fi fost respectat mesajul de pe el, pur și simplu numai din bun-simț. Problema e că cetățeanul român nu respectă nici macar formularea “este
Nesimțirea are chipul tău by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82491_a_83816]
-
drumul e hurducăit trebuie să ai grijă, mi-au spus ca mortului să nu i se împrăștie de tot măruntaiele și pielea să nu-i zboare pe marginea drumului sau pe câmp pielea aceea pe care medicii o legaseră-n grabă ca pe o pânză putrezită cu vreo câteva sfori tocmai bune pentru un balot de carne de 88 de kilograme Vitalie, Vitalie, sufletul tău zburase departe ce-ți păsa că eu țineam ficatul tău umflat și inima învelită în câteva
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
bună dimineață, se trezi complet surd. La început, se enervă, sesizând cră n-a auzit clopoțelul ceasului deșteptător, ceea ce l-a făcut să întârzie la serviciu. El, care n-a întârziat niciodată în aproape douăzeci de ani de carieră! În graba mare, abia pe stradă observă că parcurge un univers complet tăcut. Parcă ar fi fost un pește într-un acvariu. Tramvaiele, mașinile, oamenii, totul făcea parte din acel ocean mut. Se opri în loc și inima începu să-i bată nebunește
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
ăsta s-a înțeles cu fata și fata a simțit că ar fi ușor de dus, să-l lege la ochi, să-i încuie inima, să-i facă zăvor sufletului, și că ar fi bine să se facă cât de grabă cucoană și să pună mâna pe Gicu care e gata să se facă peste câteva luni popă, că e bine să fi preuteasă și să-ți spună toată lumea "săru mâna!" Și zis și făcut, așa se întâmplă! Dar vezi că
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste față ca niște pricolici, avea o mustăcioară nărăvașă și dinți lipsă, vă rog semnați, căci sunteți musafiri de soi. Astrologul mi-a făcut în grabă un semn îngrijorat cu ochiul: să nu ne trecem numele în Registrul Suprarealist, dacă această Angioletta ne fură sufletele, nu va mai fi nimic de făcut. Vom fi aproape morți ori pe cale de a muri curând. L-am liniștit arătându
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
prea bine seama care dintre ei știe grecește, care latinește. Respir, se pare, un aer foarte cult, tot așa cum mă gândesc că pământul care acoperă un geniu mort trebuie să fie, da, cu mult mai inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu mai degrabă fericit și sărac cu duhul, mă las să alunec leneș, într-o dubioasă voluptate. Rudă cu ruinele, mă șterg încet în verdele
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
în brațe. Ca să nu se mai zbată, l-a mîngîiat un pic pe cap. Am ieșit cu toții din grajd, iar săteanul a scos un cuțit și s-a tras mai deoparte, să nu ne stropească cu sînge. Se mișca fără grabă, ca unul care știe prea bine ce are de făcut. Prinse mielul între picioare, ținîndu-l strîns, exact deasupra genunchilor. Cu mîna stîngă îi ridică boticul, pînă cînd gîtul micului animal se arcui pe spate. Cuțitul era un fel de cosor
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]