4,781 matches
-
Atunci, copiii m-au întrebat prin semne ce ascultam? Ce se aude? Și le-am răspuns că m-am oprit pentru că se auzea zgomotul apei. Apoi, un copil m-a întrebat: «Dar apa se aude?» Am rămas pe moment fără grai și le-am răspuns: da, uneori, apa se aude...“ Corina Lorenț-dascăl. Începutul învățământului special în Banat se situează undeva prin 1863 (cu toate că prima școală a luat ființă mult mai târziu), fiind strâns legat de numele lui Carol Schäffer. Acesta și-
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
în Caraș-Severin“ de către prof. dr. Ada Chisăliță, a „Orizonturilor culturale“ de către prof. Dr. Mihai Vișan și o dublă lansare de carte; de la ora 17, la Casa de Cultură începe ediția a XXVII-a a Festivalului de creație și interpretare în grai „Tata Oancea“ și spectacolul folcloric al Ansamblului „Bocșana“; duminică, 24 octombrie, la ora 10 începe șezătoarea cenaclurilor în grai din Banat; un concurs de educație rutieră pentru copii are loc luni, 25 octombrie, de la ora 12, iar la ora 16
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
de carte; de la ora 17, la Casa de Cultură începe ediția a XXVII-a a Festivalului de creație și interpretare în grai „Tata Oancea“ și spectacolul folcloric al Ansamblului „Bocșana“; duminică, 24 octombrie, la ora 10 începe șezătoarea cenaclurilor în grai din Banat; un concurs de educație rutieră pentru copii are loc luni, 25 octombrie, de la ora 12, iar la ora 16 se deschide o expoziție de artă plastică; în 26 octombrie, tinerii pot afla de la jr. Damian Mihai „Ce este
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
virușii sunt tot o creație a Domnului, dar omul trebuie să rămână deasupra tututor. Sculptor de iconostase Demn de consemnat este însă și faptul că vechiul iconostas a fost sculptat de nimeni altul decât de Tata Oancea, sculptorul-poet în dulcele grai bănățean, originar din Vasiova. „Sunt născut în comuna Vasiova, în anul 1881, luna august, 29, la Tăierea capului Sfântului Ion, poate de aceea capul meu e tot tăiat de unii“, avea să scrie, cu amărăciune, Petru E. Oance(a), mai
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
apreciau muzici de factură rock, discurile de simfonică și jazz fiind rarități. Amatorii de jazz nu prea ajungeau în piață și din cauza faptului că exista un cerc restrâns, unde zvonurile cu privire la cutare album de Herbie Hancock se dădeau prin viu grai. „Te duceai la respectivul care știa de tine ori din auzite ori te aducea cineva la el. Interesant era faptul că dacă cineva își cumpăra un disc occidental din această categorie, înainte de a-l vinde era obligat moral să-l
Agenda2004-27-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282599_a_283928]
-
vlassi, grecii le spun cuțovlahi, albanezii le spun tschoban, sârbii le spun tsintsari, iar noi românii, impropriu de fapt, le spunem machidoni. O facem de multe ori fără să gândim, în virtutea unei ușurințe de condamnat. Aromânii sunt români, vorbesc un grai al limbii române și, mai ales, simt românește. Vorbind despre aromâni, cineva spunea că singura diferență dintre ei și români este un „a“ protetic. Cei mai numeroși dintre ei - farseroții - își spun însă, simplu, rămâni, ceea ce denotă existența unei conștiințe
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
azi Croația, circa 2 000 de vorbitori). Despre veridicitatea acestor cifre este însă greu de făcut o apreciere, deoarece, din motive diferite decât cele demografice, în unele publicații apar alte informații. Cea mai mare grupare dialectală aromânească, cea macedoromână, include graiurile sale în diviziuni reciproc inteligibile: farserot, gramoștean, moscopolean, pindean, muzachear, gopeștean-muloviștean, olimpian etc. O dovadă că cifrele menționate sunt discutabile o reprezintă și o altă accepțiune a numărului de aromâni din Balcani. Potrivit acesteia, în Grecia s-ar găsi în
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
expoziție, deschisă începând din această vineri, 4 februarie, la Galeria Pro Arte din Lugoj. Intitulată „Portretul, o lume. Personalități timișene“, ea cuprinde 16 creații, în care privitorii vor recunoaște ilustre prezențe culturale, precum compozitorii Nicolae Boboc și Filaret Barbu, poetul în grai George Gârda, scriitorii Franz Liebhard și Anavi Adam, romancierul Paul-Eugen Banciu, criticul de artă Deliu Petroiu, artiștii plastici Silviu Oravitzan, Ciprian Radovan, Tudor Tudan. Expoziția va putea fi vizitată în galeria lugojeană până la sfârșitul lunii martie. Dramaturgie tânără l Cu
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
Rosici), cunoscut pe plan european, artiști de renume precum Nic Lengher și Sergiu Nicolae. La fel de bine reprezentată este și secțiunea de literatură satirică, ale cărei genuri diverse, de la epigramă la proza umorisitică, de la fabulă la cronica ritmată, de la poezia în grai la parodie au fost practicate cu har, de-a lungul timpului, de Dimitrie Jega, Marius Munteanu, Virgiliu Șchiopescu, Damian Ureche, Ion I. Mioc. C.C.M. a mai organizat astfel de întâlniri naționale ale epigramiștilor în 1989 și 1994. Tradiție și stil
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
Ștefana Ciortea-Neamțiu și Dan Cărămidariu, redactori ai cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung/Banater Zeitung“, precum și fotoreporterii Karl Winderberger și Zoltán Pázmány de la aceeași publicație. Fotografiile de pe acest CD sunt însoțite de texte în germană și română, precum și de pasaje în diferite graiuri germane din Banat, lecturate de cunoscutul dialectolog lect. Peter Kottler de la Catedra de germanistică a Universității de Vest. Proiectul a fost sprijinit financiar de Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României și de Ambasada Germaniei la București. CD-ul va
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
propusă, la începutul toamnei, și publicului timișorean, la Galeria Pro Armia. Și, pentru că e sezonul taberelor, Consiliul Județean Timiș are în agenda sa trei manifestări de gen: la filiala Coșevița a Centrului de Cultură și Artă sunt reuniți scriitori în grai popular și redactori ai revistei „Timisiensis“; în aceeași locație, între 22-26 iulie va avea loc tabăra creatorilor de spectacole folclorice și coregrafice, iar între 9 și 16 august se întâlnesc acolo artiști plastici amatori. Alte două acțiuni de gen sunt
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
ridică sus / Căci din somnul cel de moarte înviat-ai ca Iisus! Lanțul sclavului de veacuri azi îl scuturi la pământ, / Iar dușmanii tăi ca pleava umblă-acum bătuți de vânt. Cei ce-au vrut ca să-ți răpească legea ta și graiul tău / Au ajuns de-ocara lumii sub blăstămul cel mai rău. / Neam român, ridică-ți glasul, căci și cerul și pământul / Vreau acum să te-asculte, să-ți audă azi cuvântul. În cetatea cea străbună, ridicată de Traian, / Azi se-
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
Artistic „Liviu Rebreanu“ consacră reuniunea sa de joi, 25 noiembrie, de la ora 16, la Cercul Militar Timișoara, importanței istorice a Marii Uniri de la 1918, despre care va vorbi col. (r) Constantin Gomboș. Va urma prezentarea unui volum de poezii în grai scrise de Petru Chira și Livia Ilcău, despre care vor vorbi Ioan Crăciun Petrișan și Neculai Demian. Întâlnirea se încheie cu un program artistic, la care participă Maria Tudor, Livia Ilcău, Eugenia Curelaru, Roman Cistelecan, Ioana Olaru, dar și membrii
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
colaborări la spectacole cu: Mariana Drăghicescu, Ana Munteanu, Petrică Moise, Pera Todorovici, Geta Toc, Vasile Conea, George Adam, Nelu Blidariu, Elena Moldovan, Desanca Lalici, Aurelia Roșu Popa, Florica Bradu, Benone Sinulescu etc. Prezentările de spectacol, momentele vesele și poeziile în grai bănățean au fost asigurate de Elena Moldovan, profesorul Marius Munteanu, Ionel Iacob Bencei, Cornel Lupu, Vasile Popa și Vasile Bucur. Diplomă de excelență Cei apropiați, prietenii au propus Comisiei Cultură din cadrul Consiliului Județean să i se acorde Diploma de Excelență
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Hașdeu, a doua personalitate proeminenta a domeniului în discuție este Ovid Densusianu. El preconizează abordarea folclorului în corelație cu disciplinele umaniste înrudite, dar îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman și Ion Diaconu, acesta
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
doua personalitate proeminenta a domeniului în discuție este Ovid Densusianu. El preconizează abordarea folclorului în corelație cu disciplinele umaniste înrudite, dar îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman și Ion Diaconu, acesta din urmă
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
înseamnă altceva decît o rezistență a eului, pasibilă de prezumție egolatră? Însă autorul nostru e departe de-a fi un grandilocvent, un fanfaron al eului pus în spectacol. Drept care d-sa adoptă ca instrument al expresiei nu discursul propriu, ci graiul obiectelor și al fenomenelor, a căror "semantică" îl inspiră, transpunîndu-i-se în verb cu o aură de obiectivitate secret-autoritară și absolutorie. Personalitatea creatoare însăși e modelată de obiectivitatea obiectuală: "Și dacă simplul fapt că scriu aceste rînduri aduce o schimbare insesizabilă
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
pînă la apariția celui de-al treilea volum? Aștept fără înfrigurare, cum anunțam și în cronica la primul volum al ediției. Al. Tzigara-Samurcaș, Memorii, vol. II (1910-1918). Ediție critică de Ioan Șerb și Florica Șerb. Prefață de Dan Grigorescu. Editura "Grai și suflet - Cultura Națională", Bcurești, 1999.
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
roșu răsuceala caldă/ luminiscenta creierului simetrica și inima de carne/ sexul incert/ și capul uriaș bătrîn și trist./ Strigatul desparte corpul de corp/ și-o nouă privire străpunge/ prin apă translucida" (Noapte). Pretutindeni întîlnim aspectele definitorii ale visului. Ascensiunea luminoasă, graiul transverbal, levitația, premoniția sînt transcrise cu o acuratețe înfiorata, precum de o conștiincioasa școlărită a absconsului: "Dar ce era cu Vocile acelea luminoase deasupra mea?/ ceva precum un abur lăptos multicefal/ gîndea în dialog (dar fără vorbe, parcă)/ tot levitînd
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
bazată pe înrudirile, lucrate, de cuvinte, noțiuni, expresii... În nordul Moldovei, mai ales, am petrecut ceasuri întregi ascultînd pe gravele și cuviincioasele noastre de măicuțe, si tinere și mai în vîrstă, totdeauna minunîndu-mă de frumusețea și de corectitudinea absolută a graiului lor. Deși cele mai multe nu frecventaseră școli înalte. Citînd zi de zi și seara de seară, iar uneori și noaptea, în chiliile lor văruite, unde Ucigă-l toaca încearcă să pătrundă măcar în subconștientul, și-așa încărcat, al logodnicelor Bunului Isus
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
ÎI. Prețul - 15 bani. Nu lei. 15 bani. Una din băncuțele vremii care poate că doar la muzeul Băncii Naționale mai există, dacă ea are vreunul complet. Titlul, - CORESI, PSALTIREA, acea piatră nestemata a limbii și culturii române montată pe graiul viu românesc, la Brașov, în Schei, în anul 1577. Cartea, de fapt, - cumpărată mult mai tîrziu, - provine de la un anticariat unde a fost achiziționată cu suma de 5 lei. Ea are aplicată o ștampilă cu cerneală violet, indicînd prețul. Ca să
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
de a sonda chestiunea originii limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureala. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, catre rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epoca pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia căutării unei limbi a Paradisului. Propunîndu-ne să recitim cîteva dintre principalele teze care au abordat încă din secolul al XVII-lea, de fapt, problema graiului originar, trecînd prin Leibniz, Herder, Renan, Richard Simon, F. Max Muller, chiar si Saussure puțin, precum și alții poate mai puțin cunoscuți, Olender desface, atent și cu răbdare, firele încurcate ale acestui ghem de tensiuni și contradicții reprezentat de investigația lingvistică
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
învățatul. Odată cu Renașterea, în toate colțurile Europei apar descoperiri ale "adevăratei" limbi a Paradisului, după cum vrea fiecare să atribuie strămoșilor săi un idiom care va fi fost cîndva comun întregii omeniri. Vernant citează o parodie semnificativă pentru această explozie de graiuri mitice, scrisă prin secolul al XVII lea de un suedez. Pentru că fusese alungat din țară de către reprezentanții clerului luteran, autorul, un anume Andreas Kempe, se distrează descoperind burlescul savuros al acestei goane după Eden și descrie un Paradis care pare
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
popular în vechime în viața fiecărui om cu adaosul de individualizare și adâncire după nevoile vremilor de către oameni culți, cu o înzestrare superioară, ce știu să răspundă nevoilor sufletului la modul convingător. Un poet care și-a asumat greul unui grai trecându-l prin inima sa și, încărcat de răbdare, înțelepciune și nouă frumusețe, îl întoarce semenilor săi care-și deschid de bunăvoie inima să-l primească, pentru a-și duce mai demn pe mai departe viața în spiritul dreptății, al
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]