5,312 matches
-
stradă sau să păstreze guma de mestecat în gură în timp ce se sărută. Limba română este folosită neglijent. în unele cazuri este vorba de o încălcare voită a normelor ortografice ("plovăr" în loc de "pulovăr", "sânt" în loc de "sunt"). Alteori, însă, abaterile de la regulile gramaticale reprezintă simple agramatisme ("scârțâiai paturi" în loc de "făceai paturi să scârțâie", "s-a reîntors" în loc de "s-a întors", "vroia" în loc de "voia"). Trebuie spus totuși că din aceste deșeuri literare se constituie până la urmă ceva care seamănă cu literatura. Fie din plăcerea
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
categorii de cunoștințe lingvistice impuse de programele școlare. Concursurile de admitere ale multor facultăți cuprind și o probă de gramatică (limbă română), ale cărei subiecte presupun, conform programei, și cunoștințe (de lexic, de ortografie etc.), care nu aparțin domeniului disciplinelor gramaticale în sens strict: descoperirea în text a neologismelor sau arhaismelor lexicale, alegerea formei ortografic sau ortoepic corecte nu presupun cunoștințe de gramatică, dar sînt cunoștințe lingvistice necesare unei comunicări corecte și clare, cunoștințe presupuse de minimumul lingvistic cultural vizat ca
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
limite de vîrstă rigide) e marfă. Se știe că mijlocul predilect de îmbogățire al argourilor românești este modificarea semantică a elementelor deja existente în limba comună; în cazul de față, schimbarea de sens se asociază cu o modificare de comportament gramatical. Substantivul marfă e folosit acum cu valoare adjectivală (ca adjectiv invariabil) sau adverbială, exprimînd o caracterizare pozitivă, chiar superlativă: "O tipă cu totul superbă - marfă!" (Vineri, 10, 1998, 2); "Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
enunțul judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere gramatical, marfă urmează un model prezent în româna populară și familiară: al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip brici", "o apărare beton", "o rochie trăsnet
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
Rodica Zafiu Fenomenul stilistic și sociolingvistic de pătrundere a registrului familiar în scris, manifestat mai ales în publicistica actuală, are, în timp, și efecte asupra sistemului gramatical al limbii literare. Descrierea standard a românei, bazată pe normele limbii culte, se poate dovedi insuficientă, neputînd totdeauna surprinde variațiile unui uz foarte permisiv față de formele și construcțiile oralității. Un exemplu - minor, dar care mi se pare semnificativ - este cel
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
Evenimentul zilei = EZ 2277, 1999, 2); "ridicîndu-și la fileu o ditai mingea medicinală" (EZ 2331, 2000, 8); "lui Buffy i s-a luat un ditamai interviul" (Libertatea 2831, 1999, 14). E vorba fie de o sporire a expresivității prin anomalia gramaticală - fie, mai curînd, de o pierdere în contextul dat a valorilor specifice articolului hotărît. Oricum, înmulțirea exemplelor ar putea impune ca, în viitor, în descrierea gramaticală a adjectivului românesc să fie rezervat ceva mai mult spațiu unor asemenea construcții.
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
Libertatea 2831, 1999, 14). E vorba fie de o sporire a expresivității prin anomalia gramaticală - fie, mai curînd, de o pierdere în contextul dat a valorilor specifice articolului hotărît. Oricum, înmulțirea exemplelor ar putea impune ca, în viitor, în descrierea gramaticală a adjectivului românesc să fie rezervat ceva mai mult spațiu unor asemenea construcții.
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
lingvistice din categorii diferite: formulele modalizatoare de incertitudine, elementele de atenuare și de aproximare, categoria indefinitelor etc. într-o manieră nesistematică, amestecînd categorii care ar trebui desigur disociate cu grijă, am încerca totuși să ilustrăm potențialul vag al diferitelor clase gramaticale: substantivele cu sens generic (lucru, chestie), articolul nehotărît (un, niște), unele forme adjectivale (anume, oarecare, diverși..., diferiți...), pronumele nehotărîte (ceva, cineva, oricine), verbele cu valori modale (a crede, a părea), diferitele subclase de adverbe - modale (poate, eventual), de aproximare (cam
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea viselor are trăsături specifice, mărci lexicale sau gramaticale, formule sau modalități de organizare care să o individualizeze între alte discursuri narative. Asemenea trăsături există, deși povestitul viselor e în multe secvențe perfect confundabil cu relatarea unei întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
sa e adesea negativă (poate pentru că și ea pare să anuleaze o substanță, reducând individul la circumstanțe exterioare). Textele din Internet (liste de discuții, pagini personale, bucăți literare) oferă un mare număr de exemple în care se pot urmări particularități gramaticale și semantice de folosire a demonstrativelor. apare deopotrivă de des ca pronume ("ce-ți pasă ție fa, tu mănînci la ăia, dar noi?") și ca adjectiv pronominal ("caietele alea ale lui"); se poate găsi construcția în care e determinat de
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
Infinitul turbulent). Dar nici drogul nu-i oferă cunoașterea pe care o aștepta, îl plictisește. În schimb, n-a contenit să scrie poezie. Poemele lui Michaux sunt scrise cu aceeași bucurie a copilului care se joacă. Construiește cuvinte, suprimă mărcile gramaticale, modifică verbele sau le elimină și folosește repetiția până la exces: "Vânt/ vânt suflă peste Araho/ Vânt// Ananiă Iniji/ Annan Anima Inji/ Orananian Iniji/ și Iniji nu mai e însuflețită/ Jumătate de corp iese/ Jumătate de corp moare/ Annaneja Iniji/ Annaneta
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
Hagi �a băga în criză" înseamnă �a băga în Uniunea Europeană"?! Nu m-ar mira, având în vedere că fostul fotbalist Hagi a ajuns coleg de rubrică în revista păunesciană cu românul pur-sânge Alexandru Mironov. Sunt surprins doar cât de corect gramatical scrie un ex-fotbalist care vorbește în rușinoasă sfidare a aceleiași gramatici! Sau poate s-o fi molipsit de la tovarășul specialist în science-fiction politic. Măcar acela are curajul să batjocorească pe față afirmațiile acut pro-occidentale ale propriului partid: De ce numai spre
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil, miștocuț), o terminație atipică pentru un adjectiv
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat de studierea limbilor slave, care au un sistem gramaticalizat de exprimare a diferențelor aspectuale. S-a repetat multă vreme că limbile romanice nu au în această zonă semantică instrumente gramaticale similare celor slave, ele exprimînd aspectul mai ales prin mijloace lexicale (cuvinte, sensuri, perifraze). La noi, în mod previzibil, s-a scris destul de mult despre aspect în perioada în care comparația cu rusa era obligatorie și în care tendința de
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
în care tendința de a accentua rolul influenței slave asupra românei era dirijată politic. Caracterul evident al diferențelor a făcut însă ca și în acel context ideea dominantă (în diferite articole de specialitate) să fie absența categoriei aspectului din sistemul gramatical românesc. între timp, în cercetarea altor limbi romanice categoria aspectului a apărut ca o zonă insuficient explorată și prin urmare demnă de interes: multe studii au demonstrat importanța opozițiilor aspectuale, indisociabil legate de cele temporale, în italiană, franceză, spaniolă etc.
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
Gheorghe Grigurcu Bestia neagră a suprarealismului (idee rimbaldiană!) a fost literatura. Poezia s-a vrut liberă de literatură, țîșnind zeiește din subconștient, prin mijlocirea dicteului automat, sustrasă oricărei tendințe organizatoare, oricărui control logic sau gramatical, precum o apoteoză a spontaneității. Dar închizîndu-se în direcția intenționalității artistice, s-a deschis în direcția comunicării/ amalgamării cu realul. S-ar zice că, în cruciada sa împotriva literaturii, s-a aliat cu acesta într-un grad care, teoretic, i-
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Helerib, Khii,/ Heoro, loro, oro"). Limbajul ludic cu aparențe criptografice din Epilogul lui Negruzzi la Păcatele tinerețelor trecea fără marcare explicită, în cursul aceleiași fraze, de la normalitatea exprimării în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
de la normalitatea exprimării în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
În aceste condiții, în mod inevitabil (cel puțin în România), ultimul cititor/telespectator știe exact cum nu se scrie un editorial și cum nu se prezintă o emisiune. El vînează - amuzat, nervos sau chiar scîrbit - bîlbele, formulările nefericite, eventualele ezitări gramaticale și, mai ales, ceea ce el consideră a fi erori de informare. Este indignat de faptul că arbitrul n-a văzut un ofsaid, deși n-a coborît niciodată pe gazonul unui stadion ca să constate care este vizibilitatea de la firul ierbii, în
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea viselor are trăsături specifice, mărci lexicale sau gramaticale, formule sau modalități de organizare care să o individualizeze între alte discursuri narative. Asemenea trăsături există, deși povestitul viselor e în multe secvențe perfect confundabil cu relatarea unei întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
Rodica Zafiu O noțiune gramaticală rămasă pentru o vreme oarecum marginală și-a găsit în ultimii ani explicații și aplicații foarte interesante. Modul prezumtiv, introdus pe la jumătatea secolului al XX-lea în gramaticile românești, dar nedovedindu-se pesemne suficient de convingător încît să i se
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
mult cu cît forma corespunzătoare a articolului hotărît -le (Paștele, Paștile - ca în casele, florile) e identică cu varianta articolului masculin și neutru singular, după un substantiv cu finala în -e (fratele, numele). Ca formă masculină sau neutră cu comportament gramatical specific s-a impus Paște (dovadă genitivul Paștelui). Dicționarul limbii române (DLR, tomul VIII, partea 1, 1972) și după el și Dicționarul explicativ (DEX 1975, 1996) indică forma Paști ca substantiv masculin. În DLR, toate cele 35 de citate de la
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
SNCFR"), al substantivelor folosite ca adjective invariabile ("lupta antidrog"), al prefixoidelor utilizate chiar în combinații cu sintagme complexe ("post-decembrie 1989", "anti-natura umană") e cel produs de cuvintele tip sau gen într-o poziție care le apropie de rolul unor instrumente gramaticale. Dicționarul limbii române (DLR, tomul XI, partea a 2-a, 1982) include în tratarea cuvîntului tip și un subsens delimitat sintactic: "(construit, de obicei, cu prepoziția "de", urmat de determinări indicînd felul, categoria, domeniul etc.); exemplele sînt "climă temperată dar
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
publicitate, gen schimb CD cutare pe CD cutare, vînd CD-ul cutare etc." Structura provine din limba vorbită (deși nu e de neglijat nici modelul unor prescurtări tipice codului scris) și nu e tocmai recomandabilă; avantajele conciziei și ale simplificării gramaticale îi asigură însă un oarecare succes; în fond, se reiau astfel mecanismele care au dus și în trecut la formarea unor instrumente gramaticale din cuvinte "pline", cu sens autonom.
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
nici modelul unor prescurtări tipice codului scris) și nu e tocmai recomandabilă; avantajele conciziei și ale simplificării gramaticale îi asigură însă un oarecare succes; în fond, se reiau astfel mecanismele care au dus și în trecut la formarea unor instrumente gramaticale din cuvinte "pline", cu sens autonom.
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]