420 matches
-
Jianu, București, 1940; ed. București, 1969; Haiducii, București, 1957; Tudor Vladimirescu, București, 1960; Stâlpi de foc, București, 1967; Măști pentru muzeu, București, 1970; Primăvară, focuri și gloanțe, București, 1973; Volburi peste veacuri, București, 1973; Colivia cu sticleți. Întâmplări din vremea gramofonului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1977. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 43-45, XII, 308-309; Constantin Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga, „Haiducii”, TR, 1958, 8; Alexandrescu, Confesiuni, I, 81-91; Popa, Dicț. lit. (1977), 159-160; Firan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
nu surprindă, nu e nicio revoltă aici și nicio încercare de scăpare, nu se simte nici măcar disperarea pe care o asemenea evoluție sufletească ar trebui s-o provoace: În cârciuma aceasta Ziua și Noaptea/ erau amestecate în pahare/ în timp ce un gramofon cânta răgușit/ "Sonata Diavolului" sau așa ceva,/ dar nimeni, nimeni nu asculta". Ceea ce surprinde este imposibilitatea de a scoate lumea din inerția în care este prinsă. Motivul sonatei triste e unul simbolist, preferința pentru pactul cu diavolul vine dinspre zona romantică
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau un sistem de comunicare, informare, sau divertisment, cealaltă consideră că este un mijloc material sau tehnic de exprimare artistică. Una înțelege media ca pe o suită de canale sau modalități de transmitere a informațiilor care implică televiziunea, radioul, internetul, gramofonul, telefonul ca tipuri distincte de tehnologii, sau ca pe o serie de canale culturale, cum ar fi cărțile și ziarele. Cealaltă înțelege media ca pe o serie de limbaje care implică sunetul, cuvântul, imaginea, hârtia, bronzul sau corpul uman.În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în grădina mică din față. În altă zi mai găseau cărți, încă două, încă trei, și uite-așa biblioteca se refăcea, iar povești noi le cuce- reau mintea și imaginația seară de seară. Bineînțeles că au luat urgent și un gramofon, au găsit unul vechi la un bătrân care își vindea totul ca să se mute, Nea Sandu îi spunea, de la care au achiziționat și o impresionantă colecție de discuri. În scurt timp, cu căldura și iubirea lor, au putut numi acea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
văzut animalele trăind după legea junglei, singura care de fapt dăinuiește în lume. Și a devenit mai puternic. Seara, un singur lucru le alina inima micuțului Cristian și alor lui. În cartierele de evrei din Huși se auzea muzică la gramofon. Tangouri în special. Melodii despre dragoste și despre București. Asculta aproape fără suflare vers cu vers, sub cerul înstelat. Și atunci umilința, egoismul, sărăcia, boala și moartea mizerabilă care tăia din oameni ca și cum ar fi cosit un lan de viață
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ca să poată auzi mai bine, evreii îi deschideau ușa, îl invitau să bea un pahar cu apă și să guste ceva, cât era acolo, să nu-i mai ghiorăie stomacul, și îi arătau plăcile. Iar el se așeza, vrăjit, lângă gramofon și fredona în gând melodiile. Le învăța repede și se ducea a doua zi printre copii și le cânta. Și ei erau fericiți. Printre cadavre, în mijlocul jegului și al sărăciei, muzica l-a salvat, iar prin muzică, și el i-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
are cu adevărat nevoie de ei. Asta pentru că în sufletul său unele lucruri nu se schim- baseră niciodată. Și mai ales, unele lucruri nu fuseseră uitate niciodată. Ca imaginea acelei case sărăcăcioase de la Huși, din copilărie, unde evreii ascultau la gramofon tangouri. Și frumusețea lor făcea ca moartea, boala și foamea să dispară câteva secunde. Și momentul când s-a deschis ușa și el s-a speriat că va fi gonit, dar în schimb bătrânul evreu l-a poftit înăuntru și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
lună, întregul personal evreiesc din teatre va fi concediat. Sindicatul Artelor Frumoase îi va exclude apoi pe pictorii și sculptorii evrei sau pe cei căsătoriți cu evrei, iar imediat se vor desființa, conform deciziei Ministerului Propa- gandei, matrițele discurilor de gramofon cu imprimări ale compozitorilor, textierilor și interpreților evrei. Societatea Scriitorilor Români va exclude scriitorii evrei și va interzice nu doar publicarea lucrărilor acestora, dar și consultarea lor în bibliotecile publice. În noiembrie 1941 s-au lipit afișe în tot Bucureștiul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
va cădea regele. De ce Hitler este un geniu. De ce Stalin este un geniu. De ce trebuie cutare și cutare, iar în mintea lui reveneau imaginile din Huși, când le cânta copiilor murdari, săraci și speriați de moarte șlagăre franțuzești, auzite la gramofoanele evreilor. Cu versuri calde și simple despre bucurie, despre distracție și, mai ales, dragoste și amor. După ce este lăsat la vatră cu gradul de caporal T.R., Cristi revine în București și își reia cariera, începând din nou să cânte la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
chiar și femeia aceea bătrână din sat, care era atât de diferită de ea! În acele clipe uitasem că ciudata femeie bătrână era Hartley! Dar James era într-adevăr mătușa Estelle? Acum mătușa Estelle dansa pe un disc negru de gramofon, care se învârtea, dansa chiar în mijlocul discului, acolo unde-i eticheta, și, nu știu cum, ea era însăși eticheta, o față din hârtie ruptă, hârtie ruptă, rotindu-se și rotindu-se o dată cu discul. Și în tot acest timp îmi țineam ochii deschiși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
era cel de la primărie; primul radio a apărut în sat tot în această vreme, la învățătorul Vasile Bejan, unde lumea, cu mic cu mare, se bulucea să asculte, mult minunându-se de această lucrare a diavolului; iar primul patefon sau gramofon a fost adus în sat la o sărbătorire a Paștelor de către un frate a mamei de la Bârlad, venit în vacanță la bunicii mei. Gemea ograda bunicului Costachi Ouatu de lumea adunată în fața balconului casei, rămasă gură cască și scuipând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În sămânță - de protagonist al unor științe de frontieră. Și În aceea de sfârșit nedespărțit al Îndelungatei coexistențe cu porumbul: mălaiul cu bostan. „Radioalmanah“, 18 octombrie 1997, ora 18,19 19. Roșie, dar În pământ Poate prea insistent, ca un gramofon defect, repet că suntem prea mulți. De fapt am fost Întotdeauna, deși În spații restrânse care, În percepția omului de atunci alcătuiau Întreaga lume. Dincolo de dealurile din zare, locuiau doar demonii. Când și când, ceaunul omenesc se umfla și dădea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
puterile ce au impus dictatul și față de regele Carol, a cărui politică era considerată răspunzătoare de această evoluție nefastă. Duminică, 1 septembrie. După masă, Carol al II-lea și Duduia merg în apartamentul lui Mihăiță și ascultă împreună discuri de gramofon. Luni, 2 septembrie. Ziua de naștere a Duduii e sărbătorită cu daruri și o cină festivă cu invitați.. Însemnările lui Carol nu menționează prezența lui Mihai la cină. Marți, 3 septembrie. Comunicatul Ministerului de Interne subliniază „țara a manifestat timp
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cântăreții [evrei] distrau publicul ieșean cu melodii evreiești” <endnote id="(201)"/>. Iacob Psantir, Berl Margulies, Selig Berdicever și Welvel Zbarjer sunt doar câteva nume. Pe la Începutul secolului XX, În ceainăriile din cartierul evreiesc al Bucureștiului, „ariile evreiești” erau ascultate la gramofon <endnote id="(843, p. 118)"/>. Unii muzicanți evrei proveneau din orașul galițian Brody și erau cunoscuți sub numele de Cântăreții din Brody (Broder-singer). În Europa Centrală, asemenea lăutari evrei de cârciumă au primit numele cam frivol de „scripcari de bere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
romane vor fi publicate. Nu-i sunt deloc simpatic acestei femei, cu dovleacul meu de căpățână și mutra mea de ocnaș libidinos și insistent până dincolo de orice limită a bunei cuviințe. Te miri ce Papillon În mizerie, te miri ce gramofon jegos posedat de coșmarul gloriei literare, da’ nu-i cine știe ce nici de capu’ ei de vulpe, cocoțat pe statura asta otova și lătăreață, aidoma cazematei Casei Scânteii. Vai de soarta cui o fute-o pe doamna Bruescu, scotocind până-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lungă, într-un restaurant care acum nu mai există, dar atunci, în toamna lui 2003, s-a potrivit gândurilor și preocupărilor noastre: "Tosca". La doi pași de Teatrul Național, unde, din 1956 încoace, se joacă și spectacolele de operă. Un gramofon, radio-uri vechi, afișe (și "Tosca", bineînțeles), dar mai ales liniștea salonului, neobișnuit cu clienți în a treia oră a dimineții, au constituit decorul, atmosfera de care aveam nevoie pentru un taifas despre muzică și despre viață. După un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o memorie pe peretele unei grote, a uneia singure: pentru epoca paleoliticului superior, trebuie să merg pînă la Lascaux ca să o văd. Obositor. Hîrtia, însă, vine la mine. Pot să citesc în fotoliu și să-mi fac abonament la ziar. Gramofonul îmi aduce concertul la domiciliu, înaintea discului. Sau iau sub braț tabloul de pe șevalet, pe pînză și înrămat, ca să-l agăț unde vreau, pe cînd dacă vreau să văd fresca murală trebuie să merg la biserică. Avem aici și mutarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
într-un tablou care pare pictat cu meticulozitate, peisaj straniu, un Maagrite, în care prezența este lipsă, iar absența un personaj extravagant, tocmai plecat, sau pe cale de a-și face apariția. Lângă masa la care scriu se află un bătrân gramofon, dezarticulat. Discul verde, mat, pe care o placă de ebonit, într-un plic original îngălbenit, "Columbia New Process Record", cuprinde melodii gâfâite, probabil scâlciate de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ascunde, latentă, împietrită, în trecerea ei. Două împușcături, precizează; ordinea o tragem la sorți sau procedăm pe criterii alfabetice. Dar nu avem curajul acestui get estetic, Domnule Doctor. Ar fi un procedeu rafinat, dimineața, noi doi căzuți în zăpadă, iar gramofonul continuând să-și cânte trista zdreanță de melodie. Ar trebui să fim genii, sau măcar ruși, pentru acest magnific gest. Așa, nu merităm, pierdem ocazia. Ne merităm doar câte un somnifer, câte o sinucidere ratată în fiecare noapte. Partea frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tăcerea templului se auzeau acordurile vântului de afară. * Ceva mai târziu, când începe ora de noapte în care oamenii devin uneori transparenți (cum se exprimă nu mai știu cine), mă caută același domn care mi-a propus strania partidă de gramofon încă din primele nopți de când lucrez aici. Este și el un mare fumător. Trage cu deliciu din drogul aromat, tace, tace mult, pe urmă, cum bănuiam, aflu că este scriitor și poet, dar și matematician de profesie. "Ceva total nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se potrivește timpului judecat la trecut. Nu mă extaziez totuși în fața obiectelor închise în anticariate; de acolo mă alungă un miros "vechi", aromă care îmi pare dezagreabilă ca o urmă de putrezire; dar obiectul vechi, în sine (să spunem un gramofon, din acelea splendide prin disimetria lor sau un automobil, înduioșător de ridicol, sau un baston elegant, cu încrustații de argint, fildeș și mâner zvelt, de chihlimbar), mi se par de o frumusețe înduioșătoare. Acest punct de vedere sentimental nu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și su prarealismul, În contingențele lor cu malurile buruienoase ale Dâmboviței. Moftangiii de bucu reșteni, mai snobi și à la page ca nimeni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
marile sale realizări de artă cinematografică, cu filme mute, dar neuitate până astăzi, [chiar dacă] un viitor președinte al Academiei Române, rebel la orice Încercare de a-l duce la cinematograf, nu se lăsa deloc convins de viabilitatea Artei a șaptea. Primul gramofon ambulant, purtat pe un căruț ca o flașnetă, apărut pe lângă grilajul Cișmigiului, unde, cu toată lu mea mă runtă de pe bulevard, ascultam, prin tuburi lungi de gumă vârâte În urechi, și vă Închipuiați cu ce emoții, „Asaltul de la Gri vița
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șI „pocăitul“ dârz Întru Christos, Întors din Cleveland cu dolari greu munciți, cum și verișoara Bucura, Întoarsă din Pampas cu Andrei, papagalul care ne alunga la fel ca pe ulii, pe spanio lește: correr, correr! Când le-am pus odată gramofonul să le cânte În ograda casei bătrânești, din[tre] plăcile bune pe care le aveam ce credeți că le-a plăcut mai mult neamurilor mele de femei În opinci și cu mâna la gură?... Menuetul de Beethoven! Alte știri privind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alăture. La "ceaiul de duminică" gazda trebuia să dovedească cât de cât simț ospitalier. Servea câte un ceai (nu era la modă cafeaua), o dulceață, prăjiturele și eventual niște plăcinte fragede. Băieții organizatori se îngrijeau de muzică (un patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne învățam pașii de dans de la vals, tangou, sârbă sau horă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]