2,142 matches
-
spus că e în noi ceva mai adânc decât noi înșine Ce? Dumnezeu sau instinctul? Destinul sau soarta? Despre voința de a deveni ceea ce ești în adânc, nu se poate spune nimic în cuvinte. Ah, cuvintele, pietre lipsite de legea gravitației. Caută să asculți, caută să-ți faci datoria... dar, vai, de cele mai multe ori, vei înțelege că cei ce te îndeamnă să-i asculți îți arată drumuri care nu sunt drumurile tale, drumuri pe care felul tău de ființă nu poate
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
fizic. Ea dezvoltă teorii ale lumii care se potrivesc evidentelor observate fizic. Toată cunoașterea științifică este subiectul ajustărilor ulterioare în fața evidențelor adiționale. Teoriile științifice care dispun de o preponderență a evidențelor favorabile sunt adesea considerate ca fapte (de exemplu teoria gravitației ori evoluției). De-a lungul secolelor știința a fost criticată cu înverșunare (și încă este) de către religie.
Poporul român, printre cele mai religioase din lume by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81966_a_83291]
-
acestea, pe unde vă întâmplați tu și alesul inimii tale, și o sămânță, iată, a ajuns chiar aici, sub cuibul reapretat în fiecare zi al dragostei tale. înălțimi, adieri de tine toate lucrurile în viața mea fuseseră strivite, atrase de gravitația nemiloasă a ambițiilor fugare, ale mele, ale altora toate imaginile din această viață erau temătoare, dârdâind în ritmuri friguroase nu voiam să vină nimic, voiam numai o emigrație o teleportare a păsărilor mele care călătoresc, logic și nefiresc îmi doream
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mame ghete cu pielea cojită, în care încap cu bine picioarele umede ale iernii din acest an care începe cu un imperceptibil miros pe care nu îl detectează decât iepurii gândurilor mele. tu ești frumoasă dar năruită de tristeți și gravitație ca un castel de nisip, de aer, de meduze eu te hrănesc cu veștile sudului, cu viteza veverițelor cu miezul degetelor mele calde, puse la cuptor o vreme îți pun perfuzii cu pigmentul cămășilor mele roșii de suflet, armată și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
genial, dacă piesa e bună. Dați-mi o piesă bună și veți vedea de ce sunt În stare. Speranță? Deznădejde? Atât speranța cât și deznădejdea consumă o uriașă cantitate de energie. În primul caz, energiile urcă cu toată forța, Împotriva legilor gravitației. Mai apoi, nu după multă vreme, când te cuprinde deznădejdea, toate energiile sunt absorbite de aceleași legi care guvernează universul. Poți sta de-a curmezișul În calea lor? Deziluziile, da, deziluziile așteaptă la fiecare colț lăsat nepăzit și, când te
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să se rostogolească din vârful dealului la vale, sta cu sufletul la gură, privea cașcavalul cum se prăvale, începea să aibă emoții nu cumva să se întoarcă din drum, ca și cum nu ar fi știut că așa ceva nu era posibil, legea gravitației l-ar fi împiedicat, nu știa dacă această lege funcționează și în vis, acolo orice este posibil, aștepta cu nerăbdare cașcavalul, era tăiat în jumătate, se vedeau găurile mari și pulpa fragedă, Doamne, de nu s-ar întoarce din drum
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
uitat la mine condescendent... Aveam să ințeleg destul de repede: textul era aproape încifrat, scris într-o limbă aproape sinonimică, redundantă, bogată în fraze ce păreau rupte dintr-un discurs fundamental, dar care nu puteau fi reperate... Era un text fără „gravitație“, acronic, iar eu, un biet începător într-o limbă de trei ori mai bogată ca engleza sau... franceza! O primă variantă am terminat-o în țară, în 1979. Până la găsirea formei celei mai apropiate de original, convenabile limbii române și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și toate elementele. Nici un vis nu-mi părea contrar ordinii naturale. Puteam să pătrund cu ușurință secretele vechilor miniaturi, pe acelea ale cărților de filozofie celor mai grele, stupiditatea eternă a formelor și speciilor, pentru că, în acest moment, participam la gravitația pământului și a cerurilor, la creșterea plantelor și la mișcarea animalelor. Trecutul și viitorul, aproapele și departele făceau una cu viața mea emotivă. În astfel de împrejurări, fiecare individ își caută refugiul într-un obicei puternic înrădăcinat, într-o manie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mult: gândurile deveniră în curând exacte, imense, fascinante. Mă găseam într-o stare comparabilă cu aceea pe care o încerci între somn și luciditatea trezirii. Apoi, a fost ca și cum mi s-ar fi eliberat pieptul de o greutate, ca și cum legile gravitației încetaseră să mai existe pentru mine, de parcă îmi luasem avânt în siajul himerelor mele, acum vaste, delicate și subtile. O indicibilă voluptate mă invadă. Mă eliberasem de greutatea corpului. Ființa mea tindea spre universul ușor și insensibil al regnului vegetal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pe covorul meu de opiu, îmi lăsam toate gândurile negre să se risipeacă în fumul subțire și celest al drogului. În astfel de clipe, corpul meu era acela care gândea și visa: credea că alunecă prin spațiu, ca sustras efectelor gravitației și densității aerului. Zbura înăuntrul unui univers ignorant, plin de culori și imagini străine. Opiul îi insufla spiritul lui leneș și vegetal. Evoluam deci într-o lume vegetală. Devenisem plantă. Dar tot picotind pe covorul de piele, în fața reșoului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
veni prompt replica de peste ocean. „V-am vândut Louisiana și nici nu știți unde e pe hartă!“ ripostă Napoleon. „Bucătăria voastră e jalnică, două frunze și-o lăcustă“, ținti la fix un yankeu. „Voi vorbiți? La cât mâncați, aveți deja gravitație“, se stropși un francez. „Ahaa! Vă luați de chestii fizice? Ei bine, voi n-ați câștigat niciodată un război! Nici măcar cu nemții!“ urlă turbat Elvis. La aceste vorbe, un murmur de surpriză străbătu partea europeană. Ca pălmuit, Napoleon se dădu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se Întâmpla. Un murmur a Început să circule prin sala de judecată, În timp ce fluturele de piele se zbătea. Nu mult mai târziu, s-au jurat cei câțiva martori oculari, s-a petrecut ceva mai neașteptat chiar și decât schimbarea sensului gravitației. În marea sală a tribunalului s-a auzit o plesnitură sonoră de palmă peste obraz, Însoțită de-o voce pe care n-o mai auzise nimeni până atunci, Înjurând: — Fir-ai a naibii de muscă, mă mai bâzâi mult?! O
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ars. Astăzi, sub încăperile redacției se află sediul unei bănci de succes. Miresmele plăcintelor încinse au dispărut ca prin farmec, ilustrând faimoasa zicere conform căreia "banii nu au miros". Pot depune mărturie: nu au, într-adevăr. Au, în schimb, o gravitație accentuată: în loc să se ridice, prin tavan, spre noi, coboară tot mai mult în pântecele clădirii, într-un loc unde, pe vremuri, Iosif Costinaș avea laboratoarele unui fantast cineclub. În "Orizont" au publicat absolut toți scriitorii importanți din vestul României și
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
mai 1918 la New York, și mort 70 de ani mai tîrziu, pe 15 februarie 1988: că prelegerile lui sunt agenți de instituire a ordinii în lume; într-un loc apare electricitatea, un pic mai încolo magnetismul, peste ele intervine o gravitație ubicuitară și totuși perplexantă, iar dedesubtul tuturor o lume cuantică, la fel de ubicuitară și la fel de aiuritoare. Cînd un fizician încearcă să descrie aceste paliere, atît de diferite și totuși atît de compatibile între ele, el își dă seama că, pentru a
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
lege atotîncăpătoare din care să desfacem apoi, bucată cu bucată, legile particulare. Potrivit lui Richard Feynman, numai așa ne putem împăca cu situația neplăcută în care se află fizica de cîteva decenii: neputința de a strînge într-un sistem coerent teoria gravitației cu cea cuantică. Nimeni nu se îndoiește că aceste niveluri de realitate există și că, la scara universului, sunt perfect compatibile unul cu altul, necazul e că, în privința înțelegerii lor, ele încetează să mai fie compatibile. Ceva ne scapă și
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
de proporționalitate între fenomene ce nu rabdă nici un fel de simetrie. (Feynman spune că a studia fizica se reduce la ceva foarte simplu: a stabili dacă relația de proporționalitate dintre fenomene e una directă sau inversă: de pildă, forța de gravitație e invers porporțională cu pătratul distanței, presiunea unui gaz e direct proporțională cu temperatura lui etc.) Este posibil, spune fizicianul american, ca natura să fie în ea însăși prin excelență asimetrică, dar să pară simetrică doar pentru intrumentele noastre de
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
-te și tu cu cine voi fi nevoit să mă aliez, în cine trebuie să am încredere, cu cine trebuie să bat palma, se plînge. Pătrățelele lucioase prind conturul unei table de șah zidite în perete pe suprafața căreia, sfidînd gravitația, pioni, nebuni, regi și regine își dispută teritoriile. Doi, trei, patru, ef, ghe, haș, s-ar putea totuși ca mica mea strategie să fie etichetată ca fiind cel mai diabolic plan din istoria modernă a României. Îmi asum această responsabilitate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sexelor Însă, ea are consecințe importante. De pildă, cu cât e mai ridicat călcâiul unei persoane, În comparație cu degetele de la picioare, cu atât mai dramatic e echilibrul. Postura nesigură creată poate fi contracarată doar printr-o ușoară deplasare a punctului de gravitație dinspre călcâi spre membrul arcuit, ceea ce subțiază gambele, scoate fundul În evidență și Întărește umerii. Noua curbură a șirei spinării va sublinia mișcarea rotativă a șoldurilor, iar coatele, Împinse În spate, vor sublinia sânii. Astfel, cu cât călcâiele sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
supremă, acea minune a verticalității trebuie să fi fost o senzație biologică ce umbla pe vârful degetelor. Am experiență În domeniu. Știam, desigur, că pentru a deveni um membru al sexului slab, trebuia să schimb punctul de echilibru și simțul gravitației. În consecință, eram obligat să merg mai Încet decât de obicei, cu pași mici care temperau și tamponau postura provocatoare pe care am adoptat-o. În plus, poziția mea avea să devină și mai stridentă, dar și mai expusă, puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fost, de fapt, chiar prea bună. Și se putea îndoi oare de treaba asta un copilaș cu inteligența și cu puterea mea de observație? Știa, de pildă, să facă jeleu cu felii de piersică ce pluteau prin el, sfidând legea gravitației. Știa să facă chec cu gust de banane. Cu lacrimi în ochi, pătimind din greu, prefera să-și dea singură pe răzătoare hreanul decât să cumpere acele pișehț 1 vândute în sticle la magazinele de delicatese. Îl urmărea pe măcelar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-l-ar dracu’!“ O lumină blândă inunda compartimentele. Preț de o clipă, ai fi putut crede că soarele era expresia a ceva ce iubea oamenii și suferea pentru ei. Ființe omenești pluteau ca peștii În apa aurie, scăpați de legile gravitației, zburând fără aripi, fără propulsie, Într-un acvariu de sticlă. Fețe urâte și trupuri diforme erau transfigurate, dacă nu În frumusețe, cel puțin În forme grotești, croite c-o batjocoritoare afecțiune. Se ridicau și cădeau, murmurau și visau pe mareea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
brăzdate și supte, și Îl urmară prin eter, dincolo de vârtejul stelar, spunându-i că erau bucuroși și recunoscători, că el făcuse tot ce putuse, că fusese credincios. Rămăsese fără respirație și nu le putu răspunde, tras În jos de o gravitație ce-i provoca dureri imense. Voia să le spună că fusese condamnat tocmai de credința lui, că trebuie să te apleci când Într-o parte, când În cealaltă, ca să-ți păstrezi echilibrul, dar se văzu nevoit să asculte tot drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
te descurci cu trei copii și cu o afacere care impunea un anumit stil de viață? Dumnezeule“, m-am gândit eu, „poate că și Kate Spade ia medicamente. Era Întotdeauna atât de vioaie și de săltăreață, cu păru-i sfidând gravitația“. Adevărul este că toate nevestele din New York ar trebui să arate precum Mireasa moartă. Eu eram atât de obosită, că mă durea și părul În cap. Oare se simțea toată lumea la fel? Sau aveau medicamentele grijă de asta? M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
infinit! Vă rog, sunteți invitații mei, apucați câte o pereche de saboți de kevlar și aruncați-vă-n vâltoare! Dansați și țopăiți, iubiții mei, iubitele mele! Vă voi păzi de aici, de pe margine, să nu care cumva să vă piardă gravitația sau să vă ciocniți de bilele cu șampanie care cutreieră sala amețite, căutând ieșirea. Care ieșire, am uitat să spun, nu este. Dar să fie ăsta un inconvenient? Să vă oprească acest amănunt mărunt și imposibil de silabisit să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ca o vițică, că nu poate omu’ să scrie! se enervează și Anatol. Marietta respiră adânc, schițează o fandare, duce un genunchi în față, se-nclină, cu mâna dreaptă arcuită, cum a văzut ea pe la televizor, dar degeaba, șuncile supuse gravitației se încăpățânează să atârne. - Dă-te mai... așa, ia umflă-ți burta... îi dă indicații și Tavi. Burta, măi, nu obrajii, că nu-mi încape poemul pe moaca ta. Nu merge și pace, asta-i parcă de burete... Pe mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]