459 matches
-
lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe pământul arat. La începutul secolului XX, înainte de apariția batozelor, grâul era bătut cu ,înblăciu”,după seceriș. Această unealtă era confecționată din două bucăți de lemn
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lui! Și mie îmi pare rău, dar asta e! Când ți se împuținează zilele, nu ai ce face! Bine, bine! Am așteptat ca mamaie să își pună într-o plasă fel și fel de semințe, să își ia sapa și grebla în spinare și să treacă pârleazul dincolo de gard. Când am văzut-o de-a lungul unei poteci spre vale, mi-am luat cei câțiva biscuiți lăsați pe masă și, prin spărtura de gard din spatele casei, am trecut în curte la
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
creșterea vitelor. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
rural ce ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a posibilităților de contactare
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
în ultima vreme, aceasta îndeletnicire rămâne de actualitate, făcând obiectul unor lucrări de referință în domeniu . Patrimoniul acestui muzeu este alcătuit din circa o mie de exponate legate de creșterea și exploatarea bivolilor: care și sânii, juguri, șei, harnașamente, furci, greble, tânjale, talăngi, scaune pentru muls, vase de colectat și procesat laptele, lămpi și felinare, separatoare pentru smântânit laptele etc. Alături de aceste obiecte tradiționale, în muzeu sunt expuse fotografii, hărți și documente care atestă vechimea și continuitatea acestor îndeletniciri. este amenajat
Muzeul bivolului () [Corola-website/Science/319509_a_320838]
-
de pe ouă se îndepărtează culoarea și nu ceara, ca în alte locuri din țară, prin intermediul „borșului” care înlătură culoarea roșie lăsând vizibile modelele de ceară conturate în relief pe suprafața oului. Dintre modele amintim: brâul Maicii Domnului, calea fără sfârșit, grebla, creasta cocoșului etc. Tot acum, în Duminica Albă, numită și Duminica Mătcii, avea loc înainte vreme obiceiul „înfrățirii”, al „legării de frați și surori”, prin schimbarea de „ouă scrise” între tineri, care se salutau ulterior cu formula: „soră de cruce
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
aer prozaic și oferă o amplă panoramă a unui spațiu rural deluros surprins la ceasul amiezii. În fundal se profilează un lanț muntos, acoperit cu păduri de confere. În planul median evoluază un cuplu uman ce adună fânul pajiștii cu greblele pentru a ridica clăile ce urmează să fie încărcate în carele goale, priponite în imediata vecinătate. În primul plan se situează trei personaje în atitudini total diferite: o femeie veghează somnul unor lucrători toropiți de oboseala muncii și de căldura
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
agricole. Rotari vestiți au fost: Gheorghe Foarcoș, Nicolae Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
popa îi în biserică dracul îl zdrobește; mincinosul are un vas cu apă înaintea lui și îi este sete dar nu poate bea. Reprezentațiunile aceste ale iadului le închide moartea care în o mână are o coasă, în alta o greblă. - Pe păretele din fund este icoană celor 10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
vite]], [[fruct]]e de pădure, furaje și mai rar [[Pasăre|păsări]] și ouă, lapte, fructe și pânză de [[cânepă]]. O pondere însemnată în [[comerț]]ul local o deținea produsele din lemn ca: dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în special de ""băieșii"" din capătul satului. Alte produse din lemn ca: linguri, fuse, mosoare, troci și trocuțe, aveau însă o pondere mai
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea în scopul măririi
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Grapewin) și trei argați de fermă. La scurt timp după începutul filmului, irascibila orășeancă miss Almira Gulch (Margaret Hamilton) este mușcată de câinele lui Dorothy, Toto. Dorothy este tulburată că miss Almira Gulch l-a lovit pe Toto cu o greblă, dar mătușa și unchiul ei, precum și cele trei ajutoare de la fermă sunt prea ocupați ca să o asculte. Miss Gulch își face apariția cu un ordin de la tribunal și îl ia pe Toto să-l duca să fie ucis. Toto scapă
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
30 de kg, turnate în 1700 în Sibiu. Icoane: trei bucăți pe lemn datate 1786: Deisis, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae. Cărți: la sfârșitul secolului al XVIII-lea biserica folosea o Cazanie de la Bălgrad (1699) ajunsă în proprietatea preotului Greble Teodor ca urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu, 1841, Octoih mare, Sibiu, 1751, Triod, Sibiu, 1751, Strastnic, Sibiu, 1751, Molitvelnic, Sibiu, 1776, Apostol, Sibiu, 1776. Noua
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
În plus, în timp ce Nilul aducea aluviuni care fertilizau in mod natural valea, grădinile trebuiau să fie fecundate cu îngrășământ . Aceste grădini și livezi erau în general, folosite pentru a cultiva legume, viță de vie și pomi fructiferi. Egiptenii utilizau sape,greble, plugul uneori înhămat de coarnele boilor pentru arat și secera din silex sau bronz pentru seceriș. Mai târziu, egiptenii au preluat cumpăna de la mesepotamieni folosită la scoaterea apei din fluviu. În perioada persană sau romană , egiptenii utilizau "saqias", dispozitive din
Agricultura în Egiptul antic () [Corola-website/Science/330568_a_331897]
-
alt strat pentru a nu deteriora stratul de argilă inițial. După compactarea unui strat se face scarificarea suprafeței pe o adâncime de cca. 3 cm, pentru realizarea depunerii unui alt strat. Scarificarea se face de obicei manual, cu târnăcopul sau grebla. Dacă este posibil să se coboare în groapa de fundație a nucleului de argilă a unui buldozer, împrăștierea și scarificarea (eventual compactarea) se face mecanizat. Înainte de împrăștierea argilei de contact suprafața de contact se umezește cu apă prin stropire cu
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Un elev va interpreta rolul poștașului, iar ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
a fost găsit ieri În vitrina magazinului său din Union Square, The Immortals, cunoscut pentru chinezăriile...“. Cuvântul acela oribil, „chinezărie“, peiorativ la modul prețios. Articolul continua cu o descriere destul de ambiguă a armei crimei: un obiect mic, de forma unei greble, cu care mi se secționase beregata, și o funie În jurul gâtului, semn că ucigașul Încercase să mă sugrume după ce nu reușise să-mi taie gâtul. Ușa fusese forțată și se găsiseră urme de sânge, amprente de pantofi bărbătești numărul 46
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
facă asta. Și, chiar dacă am murit, nu sunt eu În continuare om? Autopsia a arătat că nu murisem strangulată, ci că mă Înecasem cu propriul sânge. Suna Înfiorător. Până acum nici una dintre aceste informații nu a folosit la nimic. O greblă mică ce mi-a secționat beregata, o funie În jurul gâtului - și a fost un accident? Ar trebui să fii cretin ca să crezi așa ceva și, după cât se vede, s-au găsit și unii care să creadă. La morgă s-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
eu și ar fi păstrat-o și prețuit-o dacă era Într-adevăr așa. A stabilit o Întâlnire cu detectivul. S-au așezat la biroul detectivului. — Îmi puteți spune orice altceva despre accident? l-a Întrebat Vera. Cum a ajuns grebla aceea mică În gâtul ei? Și ce s-a aflat despre urmele de pantofi Însângerate? Tot nu Înțeleg cum poate fi numită moartea lui Bibi un accident. M-am bucurat că a pus aceste Întrebări pentru că și eu mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu trebuie tulburate. Doamna Cuendet are în grădină zece arțari seculari, care în fiecare toamnă își leapădă povara de frunze mari ca palma, untoase, care nu vor să putrezească cu nici un chip. Sarcina mea este să le strâng cu o greblă uriașă, apoi să le dau foc într-un loc special amenajat în mijlocul proprietății. Cu alte cuvinte, să le dau foc în aer liber, în timp ce regulamentul comunal prevede că frunzele trebuie strânse, apoi îngrămădite în niște saci verzi, biodegradabili care se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce gos¬podarii lăsau de izbeliște prin ogrăzi. Cei care nu aveau chef de bătaie, luau la „verificat” casele; când găseau una neunsă cu usturoi, treceau direct la supt sângele sau la zdrobit oasele celor din casă! Însă
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Umblă preocupați, cu servieta după ei, ca să se Închidă Într-un birou și să-și scoată din ea sticla de vinars. Unul Îmi spune să nu stau, să fac ceva cu frunzele alea din alee, ba chiar Îmi dă o greblă În acest scop. De ce? Eu Îți spun ție să-ți iei o slujbă, să te lași de băut, să te aduni un pic? Ce meserie o fi asta să faci din niște oameni incomplet - unii aproape deloc - educați niște maimuțoi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]