10,710 matches
-
Ai venit aici printre cei mari să arunci cu noroi și eventual să torni niște gem în șoșonii adulților. Îmi pari un tip limitat. Totuși înțeleg că ești pe stadion, spargi semințe, aștepți meciul și te plictisești. Hai România Liv! Grecul Giorgios, eu doar mă amuzam (cu amărăciune), văzând câtă “patimă” stârnește un articol feminist/anti-misogin scris de un bărbat (nu-i vorba, ca și cele scrise de femei feministe stârnesc sentimente puternice, dar deh, când e vorba de bărbați, șocul
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
multe going în your life. Este nevoie totuși și de aplaudaci și fluierători că ține Liv. Știi tu, cei care stau pe margine, comentatori. Nu mai fi așa supărată, fii mai veselă, viața e frumoasă, bărbați sunt la tot drumul. @Grecule, nu fii bădăran cu doamnele la mine pe blog și nu conta pe indulgenta mea, deja încercată. Ți-am șters un comentariu, aștept să ți le șterg și pe altele dacă continui în felul ăsta. WATCH. YOUR. LANGUAGE. @horatio De unde
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
horatio De unde “modă asta tâmpita” (vorba ta) că e treaba femeilor să educe copiii, în vreme ce bărbații își văd de carierele lor? Din Paleolitic? Felicitări pentru articol și așa cum văd din comentariile postate mai sus văd că părerile sunt împărțite:D @Grecul Giorgios, pe bune, esti de-adevăratelea? Răspunsul pentru Adriana este fabulos, aproape că te și vezi făcînd tot ce scrii acolo, nu? Pentru mine cea mai amare adiere de misoginism vine dinspre Religii.Nu contează culoarea lor ,toate au câte ceva
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
de europenii odată cine-a fost Ștefan cel Mare și să le între odată-n cap sfertodocților ălora de la Bruxelles că noi ne băteam cu turcii când ei construiau catedrale. Pentru a-i avertiza pe troieni în legătură cu darul otrăvit al grecilor, Vergiliu l-a pus pe Laocoon să rostească o vorbă rămasă celebra: Timeo Danaos et dona ferentes (Mă tem de greci, chiar și când ne fac daruri). În zilele noastre, corolarul textului de față ar putea fi umătorul: Temeți-vă
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
noi ne băteam cu turcii când ei construiau catedrale. Pentru a-i avertiza pe troieni în legătură cu darul otrăvit al grecilor, Vergiliu l-a pus pe Laocoon să rostească o vorbă rămasă celebra: Timeo Danaos et dona ferentes (Mă tem de greci, chiar și când ne fac daruri). În zilele noastre, corolarul textului de față ar putea fi umătorul: Temeți-vă de români chiar și când le faceți daruri! bine zis!! Nu numai românii sunt așa. Cârcotași și neam-prosti sunt peste tot
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
am tot umblat prin orașele mici și discrete, și deja mă simțeam aiurea pentru cât de tare sună mobilul meu - pus pe foarte tare că să-l audă cineva și în zarva românească - așa că l-am pus pe minim... Și grecii sunt f gălăgioși. Acolo la ei se armonizează tonurile ridicate ale tuturor pe la terase, de ex, si se formează un zumzet constant, însă să vezi când pleacă în lume... Apropo de astă, o reclamă mai veche la Aegean Airlines în
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
așa că acum la noi în casa muzică se aude în surdina, meciurile cu sonorul aproape minim. Doar eu când vin direct de la scoala ce mai rup liniștea. Mereu mă controlez în public să nu vorbesc prea tare!.. Aaa într-adevăr grecii vorbesc foarte tare, cât am stat acolo mereu aveam impresia că țipă la mine. În UȘĂ nu ai să găsești liniște în restaurante, probabil în foarte puține din acestea și la orele când nu sunt pline. Este un zumzet constant
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
fără voia mea....acesta este farmecul pitoresc al sângelui latin... locuiesc de 4 ani în Cretă și tot nu m-am obișnuit cu felul lor de a fi; prima dată can l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce a țipat la tine?”: P și culmea într-o zi pe autocar erau niște americani -probabil din sud după accent dar care acopereau zumzetul grecilor :)( bine, erau și mai puțini) așa că nu suntem singurii
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce a țipat la tine?”: P și culmea într-o zi pe autocar erau niște americani -probabil din sud după accent dar care acopereau zumzetul grecilor :)( bine, erau și mai puțini) așa că nu suntem singurii -dar tot av locuiesc de 4 ani în Cretă și tot nu m-am obișnuit cu felul lor de a fi; prima dată can l-am auzit pe soțul meu vbind
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
și mai puțini) așa că nu suntem singurii -dar tot av locuiesc de 4 ani în Cretă și tot nu m-am obișnuit cu felul lor de a fi; prima dată can l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce a țipat la tine?”: P și culmea într-o zi pe autocar erau niște americani -probabil din sud după accent dar care acopereau zumzetul grecilor :)( bine, erau și mai puțini) așa că nu suntem singurii
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
l-am auzit pe soțul meu vbind cu un grec l-am intrebat f mirata de ce a țipat la tine?”: P și culmea într-o zi pe autocar erau niște americani -probabil din sud după accent dar care acopereau zumzetul grecilor :)( bine, erau și mai puțini) așa că nu suntem singurii -dar tot aveai dreptul să îl rogi pe cutărescu să dea volumul mai mic; Un proverb arab: ” Potcoava clampane doar atunci când are o potcoava lipsa !” Tot asa clămpănim și noi când
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
Inteligența tehnică, lucidă și mlădioasă a eseistului, a criticului literar ori a foiletonistului de cursă lungă, face mai degrabă obiectul unei ofrande "reci", al unei datorii oculte către inexigibilul oricărui destin literar. Născut în Brăila tuturor încrucișărilor de neamuri (români, greci, evrei, bulgari, turci, sîrbi etc.) la 8 octombrie 1907, moare într-un stupid accident rutier din plin centrul Bucureștiului la 29 mai 1945. Remarcat de filosoful Nae Ionescu cu prilejul tezei de bacalaureat, dunăreanul Iosef Hechter devine, la nici 20
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
unul dintre "pilonii de bază ai templului arhaic al culturii române". Prețuirea monografistului pentru balada Soarele și Luna este atât de mare încât el nu ezită s-o compare, din perspectivă estetică, cu Cântarea lui Ghilgameș, epopeile homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
de aur cu smarald, mi l-a lăsat bunică-mea, Dumnezeu s-o odihnească, a lămurit Albert lucrurile.) Într-adevăr, l-au găsit pe unchiul lui Albert, îl chema Hans și n-avea mutră de șvab, de neamț, ci de grec, brunet, cu nasul coroiat, arăta ca o cioară care căpătase brusc chip de om, Mein Got, Mein Got! s-a lamentat el când a auzit ce gânduri le încolțiseră în minte bieților copii, dar e primejdios, zău! a exclamat. Dar
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
FINCĂ Iliada, cel mai vechi poem al literaturii grecești ne spune că patria lui Typhon se afla în țara arimilor. Forma arimi corespunde lui rimi. Acești arimi, după cum ne spune Hesiod locuiau la marginea de miazănoapte a pământului cunoscut de greci (Theog., V, 304-306). Strabon localizează arimii în Asia Mică (XII. 8. 19; XIII. 4.6.), dar N. Densușianu arată că această afirmație este „în evidentă contradicție cu geografia homerică, hesiodică și cu legendele egiptene” (D.P., Vol. I., pag 238). În
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și până în vremurile istoriei scrise. Tot la poetul Lucan (Phars. III, v. 295) aflăm că arimaspii locuiau între Pontul Euxin și Coloanele lui Hercule. Evident nu poate fi vorba de strâmtoarea Gibraltar unde încearcă mulți istorici să plaseze legendarele coloane (grecii vechi de pe vremea expediției argonauților nici nu cunoșteau partea de vest a Mediteranei!) ci este vorba de zona Porților de Fier, așa cum de altfel demonstrează N. Densușianu în Dacia Preistorică. Și Pliniu cel Bătrân menționează în lista diferitelor seminții etnice
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
este aceea din "Artă și știință" (1986). Literatura și matematica, fiice ale miturilor La ce similarități vă referiți? De obicei, nu prea se vorbește despre ele. Să încercăm o privire istorică asupra culturii, așa cum se prezintă ea în tradiția vechilor greci. Atât literatura cât și matematica sunt fiice ale miturilor. Cunoașterea mitică se pierde în negura timpurilor, dar literatura apare abia cu Homer iar, câteva secole mai târziu, apare și matematica, prin Thales și Pitagora. Totuși a existat matematică babiloniană, mult
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
că știu oarecum de acasă cum stau lucrurile în filosofie, înțelegînd-o de la sine, în virtutea faptului că pot face uz de niște cuvinte învățate de-a gata, asupra cărora nu au stat nici o clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată cum doi filosofi care împărtășesc aceeași viziune asupra lumii - și anume că lumea este în esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
că istoria noastră a fost mereu brăzdată de evenimente dure, că n-am avut niciodată timp de acumulări lente, dar sigure, ne-a transformat într-un fel de micro-căpcăuni obișnuiți să înhațe prada pe loc, cu gesturi brutale și rapide. Grecul, care e stăpân pe mare de mii de ani, a învățat s-o exploateze rațional: câștiguri mici, dar constante. El știe să te facă părtaș la existența lui, fără să-ți intre cu picioarele în viață. Din acest motiv, lucrurile
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
imposibil să se perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care o numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul bagaj de bunuri simbolice ale unei comunități pe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
studențești pe continentul nord american... D.C.: ...Mesaje pentru viitorii cititori? C.P.: Statele Unite și Canada reprezentau pentru mine o oarecare necunoscută. Plecăm de la ideea că ei au profitat de materia cenușie a Europei, așa cum românii au profitat de materia cenușie a grecilor, de cultură grecească, si au împinso mai departe, aducând-o la apogeu. Dar, ca și românii, Statele Unite și Canada au creat o nouă civilizație, ceea ce grecii nu reușiseră... juridic, administrativ, în domeniul infrastructurii etc. Vreau să spun că mergând acolo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
profitat de materia cenușie a Europei, așa cum românii au profitat de materia cenușie a grecilor, de cultură grecească, si au împinso mai departe, aducând-o la apogeu. Dar, ca și românii, Statele Unite și Canada au creat o nouă civilizație, ceea ce grecii nu reușiseră... juridic, administrativ, în domeniul infrastructurii etc. Vreau să spun că mergând acolo, mi-am dat seama de gradul de civilizație care există în aceste două state. Îmi aduc aminte ca în 2001 oamenii erau deosebit de triști, pentru că pierduseră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au murit mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii, maghiari, germani, italieni, greci și turci. Pe meserii, situația existentă în oraș, se prezenta în felul următor: cerealiști-10 români/17 evrei, comisionari-8/20, garaje auto-2/4, magazine haine-15/21, magazine galanterie-8/16, magazine porțelanuri-8/14, cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii craioveni au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
alt raid al aviației angloamericane), o bombă îi sfârteca sora, Zoia (cea care cântă la pian, si de fapt era managerul formației, ea se ocupă de contracte, impresariat) care a lăsat în urmă cinci copii (soțul său, Perlidis, clarinetist, un grec deosebit de talentat, pleacă cu copiii și se stabilește în Australia). Cele două dureri l-au terminat, l-au îmbolnăvit, fiind bolnav și de nefrita (se declanșează un diabet mecanic foarte puternic care-l orbește). Într-o zi geroasă de 13
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]