10,924 matches
-
se întîmpla în vița lui și în zona în care el exista. De la un zeu al creației,,,până la un zeu al morții. ( vzi ,,lista zeilor,, ) Cei mai cunoscuți sunt cei ai popoarelor care au străbătut și influențat istoria omenirii: egipteni, greci, romani, asiatici, amerindieini, popoarele germanice. Apoi, o parte a omenirii s-a gândit să pună însuși ,,omul,, în fruntea acestor fenomene aducând în locul zeilor și al regelui lor ,,Zeus,, un Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu al Sfântului Duh, Sfânta
INVENȚII ALE OMULUI ȘI EFECTELE LOR. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475238015.html [Corola-blog/BlogPost/371427_a_372756]
-
temă de cercetare teologică, excepție făcând Teologia Morală care include un capitol despre drepturile fundamentale ale omului. Drepturile omului nu sunt o invenție a secolului XX ci au apărut ca idee încă din antichitate fiind numite la romani și la greci "drepturi naturale"însă în formă incipient codificată au apărut odată cu declarația drepturilor cetățenilor din Virginia în anul 1776 și introduse ulterior în Declarația de independentă din 4 iulie 1776( ). Această declarație proclama ca drepturi inalienabile dreptul la viață, libertate, proprietate
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
poporului rus să fie valorificate la început de secol rămâne o chestiune pe care probabil același consiliu sau o altă comisie ar merita să o abordeze cât de curând ... În altă ordine de idei, o știau deja foarte bine și grecii din antichitate: crizele sunt inevitabile în viața omului și a cetății, motiv nu de a le ocoli, ca și cum ar fi posibil, ci de a le asuma ca atare. Înțelesurile cuvântului krisis sunt ele însele sugestive pentru amploarea și profunzimea stărilor
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
nu este rezultatul unei diplomații sau a unui compromis, ci consecința bătăliei câștigate sau pierdute. A te confrunta cu o criză reprezintă în acest orizont semantic un act de bărbăție, de determinare. Astfel, pentru Tucidide, „criza” în care se aflau grecii în relația cu perșii se va rezolva în cele din urmă pe câmpul de luptă. În școala de medicină a lui Hipocrate, criza indică momentul în care se decide asupra vieții sau morții pacientului, agonia în sensul propriu al termenului
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
își plătească într-un orizont de timp rezonabil datoriile, fapt care întreține „nervozitatea” pieții financiare și presează decidenții politici europeni aflați în situația să practice o solidaritate pragmatică. Tot de domeniul evidenței este însă și slaba conștiință fiscală a majorității grecilor, campioni în eludarea responsabilității față de stat, adepți ai unei cetățenii fără obligații și ai traiului bun fără grija față de binele comun. Acesta a fost, în esență, mesajul critic adresat propriile credincioși de către Biserica Ortodoxă din Grecia prin scrisorile pastorale din
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
par întunecate, există speranța. Omul care crede în Dumnezeu nu se teme de nimic, nici chiar de moarte. Credința, îndrăzneala, nădejdea, optimismul, sensul vieții, bogăția sufletească și spirituală - toate acestea trebuie să fie resursele noastre de bază. Cu acestea, ca greci ortodocși, dar și cu sentimentul onoarei [φι� ότιμμο], am înfruntat toate greutățile vieții noastre în trecut și am ieșit biruitori din diferitele crize prin care am trecut, așa că putem învinge din nou. 2. În această perioadă tulbure trebuie înmulțită iubirea
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de aici cuvântul per pedes , pe care romanii și grecii îl foloseau în exprimarea mersului pe jos, desculț. Nu este de mirare ca sacrificiul iubirii să fi avut un canon atât de pătrunzător în purificarea trupului ca acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
vindecă doar boli prealuminate, nu moartea în sine, dar e adevărat că se luptă cu ea! -Ce crezi totuși că e moartea Serah? Aș vrea o definiție în acest sens. Doar a ta proprie. -Sunteți un sofist preaînvățate, precum spun grecii. Ca să ajungeți la ideea de înviere doriți mai întâi să aflați ce e moartea! -Se poate spune și așa, răspunse Gamaliel. Recunosc că e o metodă foarte bună de cercetare. Îmi aduc aminte de proorocia profetului Iezechel când acesta a
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1442982407.html [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
s-a dat NICI MĂCAR O SINGURĂ FINANȚARE pentru vreun șantier arheologic, în timp ce în DOBROGEA s-au dat 14 (PAISPREZECE) FINANȚĂRI pentru cercetarea șantierelor din perioada greaca și romană!!! Că na, dacii, cucutenienii și alte populații autohtone sunt prea barbare în comparație cu grecii și romanii, ca să merite atenție din partea celor care decid unde merg BANII NOȘTRI AI TUTUROR! Acest articol este un prim episod din ceea ce va fi, foarte probabil, scandalul deceniului în arheologia românească! Daniel Roxin Cunoastelumea.ro Introducere la contestația împotriva
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
răsucea cu atăta putere, de simțeam cum se împrăștie universul din mine, iar până mă deșurubam mi se părea o minunăție în desfrâu, o rugăciune în dezvirginare. A doua oară m-am urcat într-un scaun de teleferic, cu un grec, la Brașov, nicio o boabă nu cunoșteam din limba lui, dar ne-am înțeles, am savurat tainele naturii din interior și când s-a agățat de mine cu disperare, am știut că-i e frică de înălțime... și de sentimentele
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
aș fi cântat, el trebuia să-mi audă doar vocea, o voce umană ca să știe că nu-i singur și nu se va topi în natură, răpit de peisajele care zburau departe. A recepționat muzica mea în armonie cu rădăcinile.Grecul m-a înțeles, supraviețuind, și nu-mi cunoștea limba. Alții îmi cunoșteau limba și nu puteau zbura cu mine. Caruselul din Budapesta m-a înnebunit de-a dreptul, mergea în valuri, nu știam cât de înalt țâșnim, nu știam cât
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
În mitologia lor așteptau venirea Fiului adevărat al lui Osiris, care le aducea fericirea. India promova dogma reîncarnării, dar starea cea mai înaltă, cea mai sublimă, nu fusese atinsă. Politeiștii cultivați află despre o Pluralitate Treimică întru Unitate. Eleniștii și grecii insistau pe monada divină și a unui Logos mijlocitor între Creator și Creație. Peste Asia fâlfâiau misterele lui Zoroastru și ale lui Mithra. Roma, care era suveranul politic al lumii, tânja după un Împărat suprem care să instaureze Pacea universală
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
firmele italiene în România și invers, făcând schimb de know-how. Trebuie să fim uniți, pentru că dacă vom rămâne individualiști nu vom ajunge nicăieri. Singuri - a concluzionat președintele Grieci - nu se obține nimic.” Acordul, formalizat prin semnătura președintelui F.Agr.I, Gianfranco Greci și a președintelui Camerei de Comerț a României în Italia, Eugen Terteleac, s-a născut datorită eforturilor depuse de Secretarul General al Camerei de Comerț a României în Italia, Andrea Amato și a președintelui Camerei de Comerț Italo-Mongola, Michele de
Acord de colaborare Filiala Agricolã Italianã (F.Agr.I.) – Camera de Comerț şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) by http://uzp.org.ro/acord-de-colaborare-filiala-agricola-italiana-f-agr-camera-de-comert-si-industrie-romaniei-italia-cciro-italia/ [Corola-blog/BlogPost/93704_a_94996]
-
din familii (divorț și nerodiri perene) - asaltu-i dat de concubini și cupluri homo-lesbiene, care câștigă-ncet teren cu-ngăduința legii chioară prin guvernanți potrivnici firii, și-astfel morala-i de ocară. Au fost abateri și-nainte de la porunca-mpreunării la greci, romani și asiatici, dar nu la cotele turbării. Globalizarea-i vinovată și crasa lipsă de rușine acolo unde altădată cu mai puțin te simțeai bine. De-aceea spun că nu mai vreau s-aud de-a omului iubire - amorul lui
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
a fi cel mai frumos poem de iubire din toate timpurile. Am aflat desigur o mulțime de lucruri: că ar fi, foarte posibil, o creație a rebelului faraon Akhnaton sau că are influențe babiloniene, persane ori din străvechea cultură a grecilor preantici, dar și că ar fi o creație a regelui Solomon și cântă iubirea dintre acesta și frumoasa Sulamit. Că poemul fusese într-o vreme, așa cum se întâmplă cu toate capodoperele, interzis, fiind considerat prea senzual, aproape că nici nu
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1471871325.html [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
s-a cutremurat nemărginirea, a vrut Pallas Athena să își arate firea ca o zeiță-a forței apărând. Dar Metis, mama jertfă, în suflet i-a sădit iubirea de frumos și-nțelepciune. Povățuind-o-ntruna să facă fapte bune ea grecilor măslin le-a dăruit. Patroană a Athenei, oraș miraculos ce-a strălucit tot timpul prin grandoare, zeița a păzit-o fiind și-ocrotitoare a fiecărui meșteșug frumos. Grecii-au făcut din Pallas simbolul strălucit al vitejiei și al demnității, ocrotitoare-ardentă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427094336.html [Corola-blog/BlogPost/340955_a_342284]
-
de frumos și-nțelepciune. Povățuind-o-ntruna să facă fapte bune ea grecilor măslin le-a dăruit. Patroană a Athenei, oraș miraculos ce-a strălucit tot timpul prin grandoare, zeița a păzit-o fiind și-ocrotitoare a fiecărui meșteșug frumos. Grecii-au făcut din Pallas simbolul strălucit al vitejiei și al demnității, ocrotitoare-ardentă a ingeniozității și-a toate ce creație s-au numit. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427094336.html [Corola-blog/BlogPost/340955_a_342284]
-
trandafirul viu din primăvară,... XXIV. ELOGIU CURGERII, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011. ELOGIU CURGERII ...am mai spus, poate, cậndva, ca toti faraonii au vrut să ascundă și timpul, si sufletele, sub pietre - iar grecii în trupurile căilor... mai bine cerneau tote deserturile, ori topeau toate stậncile, ori se cununau cu sirenele - așteptậnd botezul înainte-mergătorului... și, de la toți zeii lor, citire n-ar mai fi curs nici o lacrima în altare și cimitire - nici o ruga, ori
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
n-ar mai fi curs nici o lacrima în altare și cimitire - nici o ruga, ori blestem, dinspre oracole. Citește mai mult ELOGIU CURGERII...am mai spus, poate, cậndva,ca toți faraonii au vrut să ascundăși timpul, si sufletele, sub pietre -iar grecii în trupurile căilor...mai bine cerneau tote deserturile,ori topeau toate stậncile,ori se cununau cu sirenele -așteptậnd botezul înainte-mergătorului...și, de la toți zeii lor, citiren-ar mai fi curs nici o lacrimăîn altare și cimitire -nici o ruga, ori blestem, dinspre
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
soare“ în kiowa (nat. american). Rozătorul de care vorbim se numește daga în limba tagalog (Filipine) ; îl deducem din daga „soare“ în circassiană (cercheza, în Caucaz). Tot asa lituanul pele e în relație cu Apollo/ Apelo, zeu al soarelui la greci. Să adăugăm că acest zeu se mai numea Apollo smintheos de la sminthos „șoarece de câmp“ și era înfățișat antropomorfic cu un șoarece în mână sau sub talpă piciorului. Învățații nu cunosc relația cu șoarecele. Să adăugăm mell „șoarece“ în udi
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
ai săi - profesorul Sultana - i-a spus într-o zi: „Vino să-ți prezint un om cult!” Și i l-a prezentat pe Costică Vâlceanu, un adevărat erudit, cu care ulterior s-a și împrietenit. „Păi ce eram noi fără greci?” „Era într-adevăr un om citit” - îmi povestește nea Mitică și pe fața lui luminată se vedea clar admirația pentru prețiosul său prieten. „Îți vorbea ore în șir despre un singur om. Cunoștea istorie, filozofie și literatură din întreaga lume
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
prieten. „Îți vorbea ore în șir despre un singur om. Cunoștea istorie, filozofie și literatură din întreaga lume. Era expert în tot ce este legat de Grecia. Când îți vorbea despre alte nații și era întrebat ce poate spune despre greci, sărea în picioare și striga: Păi ce eram noi fără greci? Începea apoi să vorbească despre greci cu o pasiune ieșită din comun...” Nea Mitică și-a continuat neobosit povestea despre un om care, toată viața lui studiase, fără doar
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
istorie, filozofie și literatură din întreaga lume. Era expert în tot ce este legat de Grecia. Când îți vorbea despre alte nații și era întrebat ce poate spune despre greci, sărea în picioare și striga: Păi ce eram noi fără greci? Începea apoi să vorbească despre greci cu o pasiune ieșită din comun...” Nea Mitică și-a continuat neobosit povestea despre un om care, toată viața lui studiase, fără doar și poate, tot ce ținea de această țară, Grecia: date istorice
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
lume. Era expert în tot ce este legat de Grecia. Când îți vorbea despre alte nații și era întrebat ce poate spune despre greci, sărea în picioare și striga: Păi ce eram noi fără greci? Începea apoi să vorbească despre greci cu o pasiune ieșită din comun...” Nea Mitică și-a continuat neobosit povestea despre un om care, toată viața lui studiase, fără doar și poate, tot ce ținea de această țară, Grecia: date istorice, geografice, politice, economice, demografice, culturale. Costică
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
povestindu-mi cu un har care efectiv mă fascina -, Aristotel, Socrate, Pitagora, Pericle...Valsa prin cartea meritelor acestora, dovedindu-și statutul de adevărat erudit”. Ascultându-mi prietenul mă întrebam, într-adevăr precum eroul povestirii sale: Păi ce eram noi fără greci?! „Cum poți să stai liniștit când vezi că se trage în obrazul lui Hristos?” Spre deosebire de majoritatea refugiaților din vremea aceea, care în general erau legionari, Costică Vâlceanu se diferenția de aceștia nu numai prin imensul bagaj de cunoștințe pe care
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]