227 matches
-
scrie M. Manoilescu, prezent atunci în Palatul Regal. Miza regalității fiind la mijlocul tuturor mașinațiunilor, Carol s-a purtat elegant cu prințesa Elena, autoritatea sa nefiind încă impusă legal. S-a spus că soția sa „încăpățânată, cum știu să fie uneori grecoaicele și mai ales jignită în amorul propriu de femeie timp de mai mulți ani, nici nu a vrut să audă de împăcare”. IV. MIHAI - MARE VOIEVOD DE ALBA IULIA (8 IUNIE 1930 - 6 SEPTEMBRIE 1940) ANUL 1930 Sâmbătă, 21 iunie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mythe de l’éternel retour și am aflat de existența unui simbolism al „Centrului Lumii”. Cunosc șșiț alte exemple: riturile de inițiere ale unei tinere fete bolnave etc. Godel vorbește în cartea sa despre anumite visuri mitologice ale acestei tinere grecoaice analfabete. Dar există numeroase alte exemple. Jung îmi povestea lucruri extraordinare în legătură cu urcarea arborilor și ajungerea la Cer în halucinațiile bolnavilor săi. Când a citit Le Chamanisme, mi-a scris o scrisoare entuziastă (se pare lucru rar la el) și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
acum ! Erau pe undeva alegerile pe care bunica Floarea Coteț le făcuse în numele familiei noastre și alături de oamenii pe care se grefau relații solide. Bunica avea mulți prieteni, relații din mai toate etniile Brăilei. Tot o prietenă a bunicii, o grecoaică, îmi găsise leac pentru o erupție a pielii cauzată de laptele matern extrem de gras. Îmi preparase la vremea aceea o cremă naturală cu ajutorul căreia mama ieșise cu mine din impas. Bunica găsea leac la toate pentru cei dragi și în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește despre „splendoarea făpturilor de o desăvârșită eleganță și cu forme clasice”, indiferent dacă se referă la „românca, armeanca, grecoaica sau evreica” din Iași <endnote id="(299, pp. 120-121)"/>. Incendiul din 1711, care a pustiit ghetoul din Frankfurt pe Main, a fost perceput de evreii din oraș ca o pedeapsă divină. Conducerea comunității evreiești din Frankfurt a emis În 1716
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și prostituate evreice venite din România : „Peste tot am dat de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un „caracter parazitar”, fiind „avizi de bani” și „buni afaceriști” - se scria În România la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere și chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și câteva cearceafuri, cu intenția să ieșim apoi pe bulevard la Scala și să facem teatru de stradă. Credința noastră fermă că vom reuși astfel să oprim tancurile rusești să distrugă Budapesta a fost la fel de ferm spulberată de bunica mea grecoaică Eftalia, care, cu făcălețul În mână, s-a pus de-a curmezișul În holul de intrare, barându-ne drumul. Sechestrați la domiciliu (ce noroc că nu de milițieni, ci de vajnica bunică), ne-am consolat să ascultăm la radio pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
am ajuns acasă și, imediat ce am intrat În vestibul, am auzit glasuri vesele, vorbind tare. Cu oportunitatea pe care o au coincidențele din vis, unchiul meu, amiralul, cobora scările. De pe palierul de deasupra, acoperit cu un covor roșu, unde o grecoaică fără brațe prezida asupra unui vas din malahit pentru cărți de vizită, părinții mei Încă i se mai adresau și, În timp ce cobora, unchiul privi În sus râzând și bătând În balustradă cu mănușile pe care le ținea În mână. Mi-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi cu picioarele goale în câștigul celor treziți mai dimineață. Mama hangiului, doamna Condorupis, o grecoaică bătrână și bună ca pâinea caldă, ne-a ocrotit ba, măsură peste măsură, ne înapoia banii pe care îi plăteam pentru mâncat și dormit. Pentru aceasta, după aproape 60 de ani, nu-i mai putem uita numele și figura ei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
împotriva purificării "absolute" a limbii de elemente străine, Eminescu admite, și chiar propune, o purificare moderată: "Celor care vor o purificare absolută a limbii le vom 1 Scrieri politice și literare ăarticolul Monumenteî. 2 Mama lui Eliade, e drept, era grecoaică. Dar latiniștii au fost români curați. 3 Op. cit., p. 409 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. răspunde că acele vorbe, pe care vor ei să le alunge, sunt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbii române, încît trebuie să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
DIMITRIU, Liuba (pseudonim al Liubei Dimitrieva; 1.I.1901, Ciucur-Mingir, j. Lăpușna - 22.III.1930, Chișinău), poetă. Născută dintr-un tată bulgar (Lazăr Dimitriev) și o mamă grecoaică (Vasilița), a studiat la liceul din Comrat. Stabilindu-se la Chișinău, a fost funcționară la Arhiepiscopie, la Primărie și la Prefectura Poliției. Apărut postum, în 1931, volumul de versuri Crinii Basarabiei demonstrează nu numai o bună stăpânire a limbii române
DIMITRIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286777_a_288106]
-
arbitrezi ceva la "olimpicile" de la Atena ? Mai treci și matale de la "Jamaică" la un "Alexandrion"... Poate că omului nici nu i se precizase că trebuia să completeze în engleză nu-știu-ce formular cu părerea sa de arbitru, așa că, bulversat de vreo grecoaică brunet-focoasă, o fi scris și el cu sinceriate ceva în malaeza veche, fără să bănuiască măcar că aceasta însemna descalificarea tocmai a unui înotător american. Noroc că omul și-a revenit, a rupt-o pe englezește, iar grupul de arbitri au
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
cîteva idile, amintiri, reflecții care gravitează în juru-i. Tina (prescurtare de la Anestina) provine dintr-o familie de țărani din "Nord". În arborele genealogic al acestui clan intervine, la un moment dat, un accident semnificativ: un străbunic ia de nevastă o grecoaică (de unde și acest nume exotic). De atunci începînd, toate femeile care vor proveni din acest "hibrid" vor avea o personalitate puternică și un destin pe măsură. Mătușa Anestina este una dintre aceste personaje: căsătorită cu forța cu un bărbat în
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
Alexandru se antrena din greu să lupte și să comande soldați, îndeplinind îndatoriri militare stricte. Datorită acestui mod de viață, a deprins tradițiile militare, dezvoltându-și o constituție robustă. Mama lui Alexandru, Olimpia, nu era de origine macedoneană, ci era grecoaică din Epir. După istorici, ea a fost o femeie aprigă, extrem de neconvențională, cu ambiții dinastice foarte puternice și cu interese oculte, crezând în „viața viitoare” și farmece. Soțul ei, regele Filip, a luat-o în căsătorie când ea avea 20
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
facă dreptate în cazul morții fiului său, dar îi este refuzată dorința. Pentru a se răzbuna Nauplius călătorește în fiecare regat ahean și le spune soțiilor regilor că ei vor aduce concubine din Troia ca să le detroneze. Multe din nevestele grecoaice au fost convinse să-și trădeze soții, printre acestea numărâbdu-se Clitemnestra, soția lui Agamemnon. În cel de-al X-lea an de asediu, în tabăra aheilor sosește Chryses, un preot al zeului Apollo și tatăl tinerei Chryseis și îi cere
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
B.D." ("Brigada Diverse"), filmele de acțiune și de comedie ale regizorului Sergiu Nicolaescu și serialul de televiziune "Toate pânzele sus" (1976). s-a născut în anul 1927, într-o familie multietnică, mama sa fiind de etnie grecească: ""Mama mea era grecoaică venită cu părinții de la Salonic prin aproximativ 1880 și se numea Caliopi Stavreg Zaharia"" - Jean Dumitru, iar tatăl său de etnie română: ""Tatăl meu era român, Dumitru Jean, și era conductor arhitect"." - Jean Constantin. Multă vreme s-a crezut că
Jean Constantin () [Corola-website/Science/303893_a_305222]
-
28 decembrie 2004 și 22 decembrie 2008, președinte al Partidului Național Liberal din 2005 până în 2009. s-a născut la data de 14 ianuarie 1952, în municipiul București. Mama sa, Alexandrina Louise Lăzărescu, este de origine greacă, mama ei fiind grecoaică, iar tatăl ei pe jumătate român și pe jumătate grec. După finalizarea studiilor medii la Liceul „Sf. Sava” din București, a absolvit Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții din București - actuala Universitate Tehnică de Construcții (1976), urmând ulterior și
Călin Popescu-Tăriceanu () [Corola-website/Science/297985_a_299314]
-
Ajunși la Muntele Athos, un frate paralizat s-a vindecat numai când a văzut-o. Tot legenda spune că icoana își schimbă fața după teritoriul unde se află: în Moldova avea chip de moldoveancă, în Muntele Athos capătă chip de grecoaică, în Africa chipul devine negru.
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
(născută Antonietta De Pascale la 6 iulie 1931) este o actriță italiană de film. Populara actriță, binecunoscută publicului românesc din multe filme de succes, s-a născut dintr-un părinte italian și o mamă grecoaică. Atrasă de mirajul filmului, cea care avea să devină , debutează în 1947, la numai 16 ani, într-un scurt metraj, pentru ca doi ani mai târziu să-și facă remarcată prezența în filmul "Signorinella". Urmează o serie de filme muzicale și
Antonella Lualdi () [Corola-website/Science/309185_a_310514]
-
De Chirico (* 10 iulie 1888, Volos - † 20 noiembrie 1978, Roma), cunoscut și ca Népo, a fost un pictor suprarealist italian, poate cel mai enigmatic exponent al artei figurative din secolul al XX-lea. Născut în Volos, Grecia dintr-o mamă grecoaică și un tată sicilian, de Chirico este fondatorul "La scuola metafisica" în arte. s-a născut la 10 iulie 1888 în orașul portuar Volos din Tessalia (Grecia), localitate de unde - potrivit legendei - argonauții au pornit în căutarea lânii de aur. Tatăl
Giorgio de Chirico () [Corola-website/Science/310814_a_312143]
-
agricultură de la San-Stefano, administrator al domeniilor din Tesalia ale marelui vizir, unde a înființat o școală profesională de agricultură și trei ferme model mici pentru țăranii greci etc. În 1855 s-a căsătorit cu o fată a cărei mamă era grecoaică, iar tatăl era neamț din Stuttgart. Întreprinzând călătorii de studiu prin ținuturile aflate sub stăpânirea Imperiului otoman, a cercetat și interpretat realitățile și fenomenele naturale și sociale, tipărind în limba franceză cinci monografii și un raport. Printre lucrările publicate se
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
drumul spre bordeiul unde se aflau fetele, Gavrilescu simte în mod inexplicabil o senzație de fericire de parcă ar fi fost din nou tânăr și își amintește brusc de Hildegard, marea sa dragoste. Profesorul întâlnește în bordei trei fete tinere (o grecoaică, o evreică și o țigancă) ce îl supun unei probe: el trebuie să ghicească care-i țiganca. Rătăcit în propriul trecut, el nu reușește să ghicească țiganca și se trezește prizonier într-un spațiu labirintic, simțind că trupul său este
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
prin bordeiul întunecat aduce în atenție mitul labirintului. Ghicirea corectă ar fi determinat pătrunderea personajului în toate camerele bordeiului, ajungând să cunoască spațiul sacru și să simtă desfătarea veșnică: "„dacă ai fi ghicit-o, ar fi fost foarte frumos, șopti grecoaica. Ți-am fi cântat și ți-am fi dănțuit și te-am fi plimbat prin toate odăile. Ar fi fost foarte frumos”". Paradisul este înfățișat ca un harem nesfârșit promis unui „homo ludens”. Cifra trei, utilizată frecvent în text, are
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]