271 matches
-
lecțiilor de Limba română jocul de rol cu un scop bine determinat. De exemplu textul liric”Balada unui greier mic”de G.Topîrceanu a fost transformat într-un proces literar.Am întocmit astfel o fișă: Numele judecătorului: Toamna Numele reclamantului: Greierele Numele reclamatului: Furnica Numele procurorului: Opinia publică Avocații apărării: Elevii În derularea procesului prezentat în fața Toamnei,avocații greierului au adus tot felul de argumente care să o incrimineze pe furnică: a) avea destulă hrană b) îi mai rămâneau destule provizii
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
destule provizii și după trecerea iernii c) nu trebuia să-l spună pe greier la toată lumea d) putea să-l ajute măcar o dată e) ar fi putut să-l avertizeze pe greier din vară Însă avocații apărării au argumentat: a) greierele este leneș b) toată vara a cântat c) nu-i prea place să muncească d) seamănă cu unii dintre colegii noștri Toamna,ca judecător,a afirmat că se simte puțin vinovată că l-a luat prin surprindere ,ea nu poate
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă probabil paralel cu desfășurarea evenimentelor, succint și precis relatate, și completată cu informații până spre
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
ea? 6. Cum este lumea în care a plecat fetița? JEAN DE LA FONTAINE Cunoscut mai ales pentru fabulele sale, Jean de la Fontaine a reușit să reliefeze, sub diverse măști, aspecte din viața oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul Corb, pe-o creangă, mulțumit zăbovea, În plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ca un „glas de durere”. Sub influența unor lecturi din Gray, Young, Joseph Thomson, Lamartine, M. adoptă față cu natura și eternitatea atitudinea contemplativă a romanticului (Poezii, 1837). Nestatornicia vieții omenești devine motivul liricii sale (Memoria celor trecute, Toamna, Vremea, Greierele, Clopotul, Mormîntul). Utilizarea stângace a mijloacelor de transpunere a sentimentului, absența fiorului și a transfigurării mențin meditația în exterioritate și cadrul în decorativ. Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
sare ricoșând de la un zid la altul, de la o umbră la o ușă care se trântește brusc sub o pală de vânt. Dar trupul nu mai aude nimic. Sfârșitul. Urechile încep încetul cu încetul să audă iar. Tăcerea. Țârâitul unui greiere în iarba dintre două șiruri de sârmă ghimpată. Și, prăbușit lângă peretele unei barăci, soldatul acela cu o dâră largă de sânge pe piept. Și țipătul lui („apă!“) care nu e pentru ceilalți decât dovada auzului regăsit și a vieții
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sau în grup indică împărtășirea emoțiilor și a experiențelor, fie într-un cadru intim, fie într-un cadru mai larg. În mod excepțional, dansul poate avea un sens negativ, de nepăsare. La fel ca în fabula La Fontaine, referitoare la greiere. Deșert Deșertul evocă, în inconștientul colectiv, solitudinea și sterilitatea. «Traversarea deșertului» semnifică o perioadă dureroasă, marcată de lipsa rezultatelor și a recunoașterii. Este, prin urmare, posibil ca cel ce visează să aibă un sentiment de abandon (termenul «deșert» vine de la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al purei libertăți sau a lipsei de responsabilitate pentru impuls. Aspectele biologice fundamentale sunt ca țărănimea, individul În ansamblu considerându-se un prinț. E ca În fabula cu la cigale și la fourmi. Furnica a fost cândva eroul, dar acum greierele face tot spectacolul. Tatăl meu m-a Învățat matematici și franceză. Cea mai mare temere a tatălui meu a fost că studenții lui vor tăia cu lama Encyclopedia Britannica și vor pleca cu articolele ca să le studieze acasă. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
drept, dar chiar așa, Acum n-am să te mai otrăvesc, Vreau de carnaval să te gătesc. Prezentatorul 2 Să vedem acum de n-ați uitat Cu cei doi ce s-a-ntâmplat... A cântat o vară-ntreagă la chitară Greierele indolent Dar se trezi deodată din visare Când frigul se simți prezent. Greierele: -Hei, tușică, mătușică, Nu te obosi prea tare. Poate crești și tu mai mare... Ca să-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
carnaval să te gătesc. Prezentatorul 2 Să vedem acum de n-ați uitat Cu cei doi ce s-a-ntâmplat... A cântat o vară-ntreagă la chitară Greierele indolent Dar se trezi deodată din visare Când frigul se simți prezent. Greierele: -Hei, tușică, mătușică, Nu te obosi prea tare. Poate crești și tu mai mare... Ca să-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos că ești mai mare Și-mi ceri iarna de mâncare? Dacă nu muncești
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos că ești mai mare Și-mi ceri iarna de mâncare? Dacă nu muncești un pic, Vei rămâne de nimic. Nu-i mereu vreme frumoasă, Va veni iarna geroasă. Greierele: -Cri, cri, cri, ciudat vorbești Dar poate mă dovedești. Voi începe chiar acuș Las deoparte pe arcuș, Strâng îndată și-eu ceva Să nu mai cer la dumneata. Furnica: De cuvânt de te vei ține Voi lucra și eu cu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Doamne-Doamne? Îl roagă să trimită ploaie. De ce vrea greierașul ploaie? Pentru că pământul este uscat, iar lui îi este sete și nu are de unde să bea apă. De ce nu bea din fântână? Pentru că nu poate. Fetița tăcu, ascultând cântecul blajin al greierelui. Cri-cri! Cri-cri! Tăticule, pot să-i dau eu o cană cu apă? Sigur că poți. Angelina luă o cană cu apă din găleata așezată pe o băncuță, lângă ușa bucătăriei de vară și merse la locul de unde se auzea cântecul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Cri-cri! Cri-cri! Tăticule, pot să-i dau eu o cană cu apă? Sigur că poți. Angelina luă o cană cu apă din găleata așezată pe o băncuță, lângă ușa bucătăriei de vară și merse la locul de unde se auzea cântecul greierelui. În fața casei, sub cerdacul alb ca o broderie de lemn, un fir de bună-dimineața se cățărase îmbrăcând cu haina lui înflorată burlanul de tablă prin care se scurgeau apele ploilor. Acolo, la rădăcina acelui fir, se auzea cântecul; aici, fetița
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
i-ai răcorit setea. Auzi? Cântecul lui este mai vesel acum. Cri-cri-cri! Cri-cri cri! veni răspunsul greierașului. Fetița se supuse pregătirilor de seară și adormi în patul său, legănată de cântecul greierașului. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! E timpul să mergem la culcare, greierele va cânta voios toată noaptea. În seara următoare, Angelina îi dădu din nou apă de băut și tot așa în fiecare seară, greierele devenise grija ei de căpătâi. Uneori se întâmpla să uite, dar acesta îi aducea aminte cu cântecul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și adormi în patul său, legănată de cântecul greierașului. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! E timpul să mergem la culcare, greierele va cânta voios toată noaptea. În seara următoare, Angelina îi dădu din nou apă de băut și tot așa în fiecare seară, greierele devenise grija ei de căpătâi. Uneori se întâmpla să uite, dar acesta îi aducea aminte cu cântecul său. Cri-cri! Cri-cri! Atunci, oriunde s-ar fi aflat, chiar și în pat pregătită de culcare, nu-i era frică de întuneric, ci
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
dea apă greierașului, iar acesta o răsplătea întotdeauna cu cântecul lui. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! Doar când ploua nu-i dădea Angelina apă, altfel, seară de seară avusese grijă de el, grijă pentru care își primea răsplata prin cântec. Într-o seară, greierele nu se mai auzi; Angelina îl așteptă răbdătoare, dar locul de unde îi cântase toată vara rămăsese mut. -Tăticule, de ce nu mai cântă greierașul? întrebă Angelina cu tristețe. Pentru că a venit toamna. De acum îi este frig și este obosit de
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
pe râu, mai sunt acum Doar visele în joc expus. întorc o foaie prin destin, Privesc în palmă spre trecut, Amorul nostru clandestin îl simt în piept doare acut. Compun pe ram cu frunze gri O pastorală pentru doi, Un greiere mai cântă "Cri!", într-o grădină, prin trifoi. Nu am avut atunci noroc, Un răsărit s-a prăbușit, în mine, arde-același foc, Blestemul tău l-am ispășit. O candelă aprind Și plâng; Azi, rup tăcerea dintre noi, în suflet amintiri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să studieze atâta. Vreau niște mamaia proaspătă”. „E În frigider. Fii bună și du-te tu, eu lucrez”. „Dacă lucrezi, ești furnică și dacă ești furnică, faci ca furnica, așa că du-te după provizii”. „Mamaia e voluptate, deci se duce greierele. Dacă nu, mă duc eu și citești tu”. „Nici nu mă gândesc. Urăsc cultura omului alb. Mă duc.” Amparo se ducea către bucătărie și-mi plăcea s-o doresc așa, privind-o contra luminii. Iar În acest timp C.R. se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o oră aici. Starea fizică e bună. Se pare că mintea, În continuare, nu e cel mai bun prieten al meu. Mă așez pe o băncuță, fumez și Încerc să mă mențin integru. Însă capul Îmi vorbește fără Încetare, ca greierele Jiminy lui Pinocchio. Uită-te puțin la tine! Găsesc că e oarecum simbolic fapul că ești complet singur... neatent pînă și cu lucrurile astea esențiale, cum ai putut să cobori aici după ce l-ai pisălogit pe omul ăla În tren
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se roagă toți în cor: -Ploaie, stai să-mi găsesc un adăpost c-o să-mi uzi blănița moale! Gărgarițe speriate dau navală să se-ascundă înspre locuri mai uscate. Toate-s îmbrăcate în rochițe minunate roșii stropite cu puncte negre . Greierele speriat repetă-ntruna : -Unde mi-e chitara, că n-o văd? Aricelul, în căsuța din pădure, împinge ușa și trage zăvorul ca nu cumva ploaia să intre în căsuță să-i ude covorașul. Lăcusta aterizează sprintenă pe-o frunză să
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Cristina Oprea primul “cucurigu” - toată Floarea Soarelui în așteptare tăceri la apus - dintrodată greierii nu se mai abțin Coloana Infinitului - undeva, alt greiere, numără stele cântec de demult la teatrul de vară - câțiva greieri grindină deasă - în ochii țăranilor negura vremii țânțari în noapte - doar luna-i liniștită de-atâta vreme ziua de-odihnă - un bâzâit de trântor dinspre bălării curcubeu în geam
Vara cu greierii ei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83680_a_85005]
-
mâini - din fiecare casă se-nalță fumul tăceri de mormânt - din când în când mai cade câte o frunză dieta toamnei - umbrele castanilor se subțiază ceață adâncă - de negăsit drumul spre inima ei fumul de toamnă - de undeva, departe un greiere stins nici-un greiere - răscolind printre frunze vântul de toamnă urme adânci - în grădina văduvei bostani neculeși de azi mai singur - și-a pierdut ultima frunză cireșul din geam ploaie de toamnă - lumina felinarelor curge pe ramuri acorduri minore - în ochii
Viorile toamnei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83681_a_85006]
-
casă se-nalță fumul tăceri de mormânt - din când în când mai cade câte o frunză dieta toamnei - umbrele castanilor se subțiază ceață adâncă - de negăsit drumul spre inima ei fumul de toamnă - de undeva, departe un greiere stins nici-un greiere - răscolind printre frunze vântul de toamnă urme adânci - în grădina văduvei bostani neculeși de azi mai singur - și-a pierdut ultima frunză cireșul din geam ploaie de toamnă - lumina felinarelor curge pe ramuri acorduri minore - în ochii din fereastră alți
Viorile toamnei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83681_a_85006]
-
să faci și tu pentru mine? —O să fac. Ceea ce presupun că înseamnă să scrii patru mii de cuvinte și să descoperi vreo două stări de conștiință modificată necunoscute până acum. La alții, vreau să zic. Își luă la revedere, închise greierele și-l băgă în buzunar, apoi sări pe bicicletă până la Setauket Common, la biblioteca Clark. Parcurse șirul de titluri din ziare. Bombe americane nimicesc o nuntă afgană. Ministerul de interne ia măsuri. El unde fusese când se întâmplau toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de aici din Sfânta Mănăstire Secu și am aflat timp și răbdare din partea celor ai locului, daruri frumoase și momente de bucurie în mijlocul acestei binecuvântate liniști, toate acestea pentru a reuși cu voia lui Dumnezeu să pătrundem de smerenie pe greierele cel din toamnă, să întărim credința în sufletele celor slabi și să aducem slavă lui Dumnezeu, Maicii domnului și Sfintei Cruci ! Să ne ajute Dumnezeu să purtăm în suflet recunoștința față de toată obștea sfintei mănăstiri iar pe buze, în minte
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]