298 matches
-
național, înconjurat de securiști travestiți în mineri. Șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul că reprezentanții prin excelență ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease „în eprubetă”. Iconografia minerului model se prăbușise, iar greviștii din Valea Jiului au fost timorați și terorizați tocmai pentru că provocaseră prăbușirea unui mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte încarnări ale omului nou), ci și pentru președintele statului român comunist. Post-scriptumtc "Post‑scriptum" Pe când cartea de față era
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-ar fi putut reeduca și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
persoane în legătură cu revolta brașoveană, la proces sunt prezenți 61 de acuzați (din care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai mici decât greviștii din Valea Jiului, între 6 luni și 3 ani închisoare, fără privare de libertate, cu executarea pedepsei în diferite întreprinderi risipite pe tot teritoriul țării (într-o formă intenționată de deportare). Procesul se dorește a fi unul public, având loc chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vă cunoașteți?! chicoti Radu Marin, care era și el prezent în lift. Da, am fost colegi de facultate! În general însă, în cele douăsprezece zile de Prefectură nu prea am fost deranjat cu interogatorii. Pesemne că situația mea „excepțională“ de grevist juca un rol în treaba aceasta. Ziua ne-o petreceam șezând, neavând dreptul să stăm întinși. Dat fiind că celula era mică, ședeam pe jos, sprijinindu-ne de pereți, ceea ce făcea șederea mai comodă, și vorbeam, vorbeam la nesfârșit: autobiografii
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în care eram pregătiți să dăm drumul postului, au vrut să pună ghedesiștii mâna pe post. Și asta după ce noi, cei de la Asociația Ziariștilor Români, ne bătuserăm pentru acest proiect. Era o cauză preluată din Piața Universității ; ultima revendicare a greviștilor foamei din Piață era o televiziune independentă. A.M.P. : PĂi, aceasta este cealaltă poveste a tranziției noas‑ tre, pe care lumea n-o știe și pe care nici n-o să pierdem vremea s-o spunem. Dar trebuie să spunem totuși
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a speriat. Asta s-a întâm‑ plat. Armata și poliția n-au vrut să intervină. V.A. : Dar planurile erau făcute dinainte. A.M.P. : Nu știu dacă erau făcute dinainte. În Piața Universității rămĂsese puțină lume. V.A. : E adevărat, greviștii foamei. În fiecare dimineață treceam pe acolo să văd despre ce e vorba... A.M.P. : A fost un cutremur la începutul lunii iunie. L-am prins, era într-o noapte, locuiam la Hotelul Bulevard. Și trebuie să spun că Piața
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
polonezi: sînt fapte care provoacă admirație. În același timp, pe străzile Bacăului se plimbă, aparent nepăsători, numeroși turiști polonezi, aidoma cu bișnițarii noștri, avizi de cîștig rapid, din nemuncă. Cînd îi văd, mi-i destul de greu să admit că și greviștii și ei sînt fii ai aceluiași popor! *Pliat total pe cerințele editorului, „Steagul roșu” se preocupă doar de suprarealitatea țesută din cifre false, escamotări ale problemelor grave, reluări de texte oficiale. Recent, a salutat ca pe un gest magnanim eliberarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al meșterului Olteanu este altceva. Cu toate că avea studii precare, la limita permisă, totuși, Nicolae Ceaușescu a fost un tânăr ambițios, cu o inteligență nativă, specifică omului de la țară. Legendarele sale isprăvi, cu implicările în procesele de la București și Craiova ale greviștilor de la Uzinele ”Grivița” nu pot constitui mărturii plauzibile, decât în măsura verificării riguroase a acestora. În perioada regimului comunist, cu precădere în intervalul 196 - 1989, lui Nicolae Ceausescu i s-au inventat procese, detenții, escortări spre comuna natală, fiind dus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cărui lideri, după ce vor trece prin închisoare și urmărire zi și noapte a securității, vor reuși formidabilul act al înfrângerii aparatului lui Jaruzelski și pătrunderea în Parlament! În Polonia, în care acele „universități la domiciliu” și comitetele de ajutorare a greviștilor închiși, sub conducerea sciitorului Andrejievski, au realizat, absolut paradoxal și pe un teren altul decât „lupta de clasă leninistă”, înfrățirea între intelectuali și clasa muncitoare, vis, deziderat eșuat al filozofului marxist leninist Sartre, ce visa, în vizitele sale prin fabricile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sus, se adaugă și interminabilele șantiere ale unei capitale supuse celei mai bezmetice hărțuieli urbanistice, sistemele de alarmă care se declanșează la orice oră din zi și din noapte și piuie îndelung până se găsește cineva să le oprească, fluierele greviștilor de lângă guvern și contondentele bătălii de vorbe ale talk-show-urilor de televiziune. Cum să speri că toate aceste inconturnabile realizări post-revoluționare vor fi revizuite, adaptate scării umane și, la limită, abandonate? Suntem condamnați la zgomot. Pe viață. Despre politețe Un magazin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bucuria de a trăi momentul după suferințele și neliniștile războiului este un fenomen general care transcende categoriile și statutele sociale, iar aceasta se prelungește mult timp după ce crahul de pe Wall Street va fi anunțat sfîrșitul erei prosperității. Timpul cortegiilor de greviști, al marșurilor foamei, al supelor pentru săraci, al răspîndirii nazismului și fascismului nu este lipsit de o anumită ambianță lipsită de griji. Evident aceasta este mai vizibilă și mai răspîndită în deceniul de după război decît în timpul sumbrilor ani treizeci, dar
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din Nantes, a doua zi se extinde în diferite uzine ale regiei Renault, apoi cuprinde pas cu pas majoritatea ramurilor industriale și sfera serviciilor recurgîndu-se adesea la ocuparea clădirilor. Cînd atinge punctul culminant mișcarea antrenează aproape zece milioane de muncitori. Greviștii emit revendicări numeroase, ce ilustrează aspirațiile adesea confuze ale participanților pe care sindicatele se străduiesc cum pot să le dea o formulare concretă, salarială pentru Confederația Generală a Muncii (C.G.T.), "calitativă" pentru Confederația Franceză Democratică a Muncii 42. Pe 27
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
patronatul și centralele sindicale încheie acordurile de la Grenelle sub arbitrajul primului ministru Georges Pompidou. Acestea prevăd o creștere substanțială a salariilor, reducerea timpului de lucru și o extindere a drepturilor sindicale în întreprinderi. Numai că aceste acorduri sînt respinse de greviști. Așa încît, din 27 mai pînă în 10 iunie criza socială se transformă într-o criză politică. Incapacitatea guvernului de a rezolva criza socială, tăcerea generalului de Gaulle după propunerea referendumului asupra participării, panica cercurilor conducătoare, par să creeze un
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a spus: "Ăștia vor să arunce totul în aer!". Iar Mohora a zis: "Tovarășu', nu poți să arunci în aer totul. Să vedem ce spunem noi. Noi am fost invitați de Kwaśniewski, ce am căutat noi la Gdańsk să vedem greviștii?". Întoarcerea a fost cu peripeții pentru că era să cadă avionul. Și în avion am avut o discuție cu Mohora și Cornel Dumitriu. Ne întrebam ce să facem, ce să spunem la București. După ce avionul a depășit momentul dificil, eu le-
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ne-a povestit că, după ce ne-am întors din Polonia, s-a dus la tovarășul Ceaușescu, i-a făcut un raport, nu numai instituțional, ci și privat, de față cu soția lui și, fiind întrebat " Ei, ce-i acolo cu greviștii ăia? Ce vor?", el i-a relatat corect ce a aflat de la noi. Și probabil l-a pus pe gânduri. S. B.: S-a gândit, probabil, că de un debușeu este nevoie. D. T.: E nevoie și atenție mare! S.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
faptul că societățile feroviare au o situație financiară dificilă, aflându-se din această cauză pe lista de monitorizare a FMI, administrația le-a garantat doar o parte din tichetele de masă și condiții mai bune de muncă, ofertă pe care greviștii au respins-o. Prelungirea grevei a condus la înregistrarea unor noi pierderi în contul societăților CFR-Călători și CFR-Marfă, evaluate la zece milioane de dolari numai în primele 14 zile, ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, declarând că pagubele vor trebui recuperate. Cert
Agenda2005-27-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283894_a_285223]
-
mascarea înjurăturilor. Exasperat că nu cade la înțelegere cu ei, printre șinele de cale ferată, Băsescu i-a anunțat pe liderii de sindicat că le face nu știu ce, la cap. În timp ce Andrei Marga negocia pe ton aulic și fără spor cu greviștii din învățămînt, Băsescu i-a băgat în ridicol public pe greviștii lui, răspunzîndu-le la huiduieli cu o înjurătură. Adversarii lui din campania electorală n-au scos la iveală această scenă, fiindcă știau că în loc să-l compromită cu ea, l-ar
Ce licurici mai ascunde Băsescu? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11395_a_12720]
-
șinele de cale ferată, Băsescu i-a anunțat pe liderii de sindicat că le face nu știu ce, la cap. În timp ce Andrei Marga negocia pe ton aulic și fără spor cu greviștii din învățămînt, Băsescu i-a băgat în ridicol public pe greviștii lui, răspunzîndu-le la huiduieli cu o înjurătură. Adversarii lui din campania electorală n-au scos la iveală această scenă, fiindcă știau că în loc să-l compromită cu ea, l-ar fi ridicat în opțiunea alegătorilor. Ziaristul Gabriel Stănescu l-a dat
Ce licurici mai ascunde Băsescu? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11395_a_12720]
-
ridice starea de urgență din țară, după ce a ajuns la un acord cu medicii greviști. Două mii din cei șapte mii de medici de spital și-au dat demisia în bloc, săptămâna trecută , ceea ce a paralizat sistemul sanitar. Trei sferturi dintre greviști au acceptat să revină la muncă după ce guvernul a promis o majorare de salariu de 40%.Însă cei mai mulți dintre ei nu au renunțat la protest, așteptând finalizarea noii înțelegeri. Cehia a trimis în ajutor Slovaciei circa 30 de medici militari
Medicii din Slovacia au învins guvernul:40 la sută, spor de salariu () [Corola-journal/Journalistic/59112_a_60437]
-
închiriat teatrul (uneori o cămăruță cu nici douăzeci de locuri!), și-au plătit turneul -, pentru aceste mici trupe care trăiesc nu din subvenții, ci din biletele vîndute, a nu juca ar fi însemnat a muri. Între faliment și solidaritatea cu greviștii, majoritatea trupelor au ales o paradoxală cale de mijloc: au ales să joace, declarîndu-se solidare cu greviștii! Multă lume care, în mod normal, monopolizată de marile spectacole ale secțiunii oficiale, nu ar fi frecventat Off-ul, s-a reorientat spre
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
trupe care trăiesc nu din subvenții, ci din biletele vîndute, a nu juca ar fi însemnat a muri. Între faliment și solidaritatea cu greviștii, majoritatea trupelor au ales o paradoxală cale de mijloc: au ales să joace, declarîndu-se solidare cu greviștii! Multă lume care, în mod normal, monopolizată de marile spectacole ale secțiunii oficiale, nu ar fi frecventat Off-ul, s-a reorientat spre spectacolele mici... Important e că orașul a ieșit din starea de stupoare și că, la Avignon, în ciuda
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
îmi venea să rîd iar.") e, de fapt, povestea unei "piese" care sare din "angrenaj". Eroul ei "dezertează" în liniște, fără izbucniri revoluționare, pentru că undeva tot trebuie să muncești, oricît ți-ar fi de neplăcut, dar cu o grimasă de "grevist" mucalit, care-și agață, post factum, banderola albă pe braț. Alexandru Vlad, Viața mea în slujba statului, Paralela 45, Pitești, 2004, 138 pag.
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
Alexandru Vlad urmărește oamenii, nu colegii de breaslă. Apar aici patroni de lanțuri hoteliere în Alaska; pescari amatori refuzați de societatea de tranziție; foști deținuți politici trăindu-și ultimii ani pe șantiere, printre muncitori, în ipostaze aproape șamanice; ratați sublimi; greviști dezabuzați ai mizeriei. Lume de tot soiul și de toată teapa, lume multă, toată lumea, ar fi spus altcineva, un prozator de demult. Pe toți, Alexandru Vlad se străduiește să-i înțeleagă, să-i arhiveze intim, altfel decât funcționă rește și
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Luni, între orele 8,00 și 10,00, Consiliul Național al Federației SANITAS a decis organizarea unei greve de averitsment, urmând ca din 28 noiembrie să se intre în grevă generală pe termen nelimitat. Greviștii cer demisia ministrului Sănătății, liberalul Eugen Nicolăescu. La acțiunea de protest, care s-a desfășurat în toată țara, au aderat și cadre medicale neafiliate Sanitas. În timpul grevei de avertisment s-au asigurat urgențele, iar în unele unități sanitare, cadrele medicale
De ce sistemul sanitar a fost, luni, în grevă de avertisment by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62982_a_64307]