967 matches
-
este cenușiu în jur, pământiu, fețele, peisajul, mașinile. Cenușiul constituie substanța din care este plămădită România ultimului deceniu al Epocii de Aur. În fața lui Gorbaciov, cel mai maleabil dintre liderii comuniști de la Kremlin, Ceaușescu apare timorat, zâmbetul lui este o grimasă, un rictus, comportamentul este nevrotic, chipul descompus, privirea îl fixează cu o intensitate tulburătoare pe liderul sovietic. Acolo unde ar fi trebuit să se afle Stalin însuși sau o reîncarnare a acestuia se află un străin și o prevestire rea
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
mare, pe care Nadiana Sălăgean îl face perfect, într-o cheie ce întoarce, altfel, un mecanism pe care ni s-a părut că l-am descifrat corect. Invadată de propiul eșec, Karen face parcă implozie. Tonul ridicat, dur, dispare. O grimasă care devastează. O mirare ca a Gelsominei, tăcută și răvășitoare. Minunat! M-a impresionat determinarea lui Marius Cordoș de a renunța la cele mai multe din coordonatele de pînă acum. Lucrul cu Claudiu Goga a reușit să structureze clar un personaj mai
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
eșec fără apoteoza finală. Apariția sonorului, a lui talkie care concurează, fără a-i oferi vreo șansă, filmul mut, provoacă criza artistului care nu-și găsește vocea, din moment ce toată arta sa se află în mimică și gesticulație, zâmbetul ca și grimasa intrând în vocabularul fundamental. Coșmarul imaginat de regizor aduce în film zgomotul obiectelor, lumea așa-zis reală este însoțită de sunet și ea pătrunde în cinematograf nu pentru a-l elibera, ci pentru a-l ajuta să intre și mai
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
din neființă, frontal, implacabil somînd la expiație, precum statuia Comandorului din Don Giovanni. * Și această inerentă terribilità - ca s-o designăm cu un termen canonic -, înstăpînită în cugete ca o chemare gravă, încă de la Michelangelo, n-are nevoie, anume, de grimase aplicîndu-se demonstrativ realului; îi ajunge aici, de pildă, situația fundamentală căreia îi face față eroul, cînd, cu sîngele și viața lui întreagă, se aține în calea unei soarte vrăjmașe, fără de preget concentrat să ducă la capăt cartea epopeică despre Mihai
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
dubioase. Căpitanului America i se găsește o întrebuințare inadecvată, devine un showman de duzină pentru a strânge fonduri pentru armata americană. Recită câteva cuplete umoristice, bate zdravăn câțiva nemțălăi care-și joacă rolul ca la un spectacol de bâlci cu grimase de maimuțe năpăstuite și lansează invitații tinerilor doritori să-și impresioneze prietenele de-a se înrola alături de el pentru marele show de peste ocean, unde figuranții se lichidează reciproc. Cum pe actor nu-l face numai talentul, ci și publicul, după
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
e vorba, chiar dacă lectura mea ar fi în stare să vadă mai mult decât se vede în literă? Se cuvine sau nu să spun mai departe ce am aflat privindu- i fiecare rictus scriptural, fiecare ridicare din sprânceana verbului, fiecare grimasă a frazei? Să citesc cartea ca fiind a unui străin și să comentez fără restricții? Mi se destăinuie, oare, ca în confesional ori ca pe divanul psihanalistului interzicându-mi - abuziv, după regula confidențialității, activă în aceste alte planuri, nu și
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
nu mă pot îndoi, nu pot introduce bemoli, nu pot nici tempera, nici astâmpăra durerile prefăcute ori doar exagerate. E un fel de „despre morți numai bine” la nivelul lecturii. Dacă aș alege să spun tot ce am citit dincolo de grimasele și gesturile textuale, aș putea fi acuzată de insensibilitate ori de calomnie. Adevărurile patetice sunt, la modul inflexibil, dependente de minciună. Nu pot trăi fără ea, pe ea o caută, prin ea își vindecă neputințele. Minte-mă, îmi cer ele
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
de aceeași părere, dar n-ar fi lăsat să-i transpară asemenea gând în voce). Ce să facă, să continue să și-i imagineze pe ceilalți heteronimi sau să-l lase baltă pe Pessoa? Surâsul i se prefăcuse într-o grimasă afectată. Plictiseala lui Borges După un timp, Borges renunțase să mai asculte, deși Manguel îi citea conștiincios. Scriitorul își spunea că dacă ar fi izbutit să o șteargă din fotoliul lui din Buenos Aires, și să se întoarcă în timp, cam
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
conform căreia potcoavele aninate deasupra ușii aduc noroc și celor care nu sunt superstițioși. Ernu îi dă însă o încărcătură emblematică de metaforă conceptuală a disidenței. N-o ia ușor, ci o dă serios. Pus astfel între ghilimele, râsul devine grimasă a sobrietății. Fiindcă de cele mai multe ori, acesta e aici citat, nu produs. Umorul e doar un stadiu intermediar către o finalitate de cu totul altă factură. La fel stau lucrurile și cu imaginea de pe copertă (ce reproduce o sculptură în
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
tine a fi infidel?”. Apoi o implici într-o dezbatere teoretică și speri că o să uite ce te-a întrebat. Un bărbat poate încerca și o contră: “Nu ai încredere în mine? Cum mă poți întreba așa ceva?”. Apoi face o grimasă acră și te prefaci rănit de întrebarea partenerei, ca și cum lipsa de încredere a acesteia te-a deranjat cu adevărat. Doar dacă nu cumva este sigură de infidelitatea ta, această manevră o va face confuză și mai scapi o dată. O altă
Cum mint bărbaţii. Ce manevre şi strategii folosesc by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/65971_a_67296]
-
24 de ore. Finley este autorul unui singur film, un fel de documentar: a asamblat cadre din anii '50 extrase din teletoane și din alte performanțe timpurii ale lui Jerry Lewis, scoțând din ele toate celelalte personaje. Neîntreruptul șir de grimase, contorsiuni și alte giumbușlucuri dura 57 de minute, timp în care se auzeau unele dintre zgomotele produse de comic, alternativ cu fragmente de muzică modernă. Acest fond sonor aducea „un element de dramă austeră, plasându-l pe Jerry în afara clipei
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
teatrul românesc a reintrat, imediat după căderea cortinei de fier, în circuitul marilor valori, al marilor evenimente. Cu toți pumnii, cu toate loviturile pe care le-a încasat, cu toate dezamăgirile pe care le-a înghițit fără să facă o grimasă. Mi-e greu să uit scrisoarea pe care Emil Boroghină o scria la începutul anilor nouăzeci directorului Teatrului Globe din Tokio, ca să-l invite la Craiova pentru „Titus Andronicus". Craiova era ceva ce există și nu prea, era un punct
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
intră mai mult decât orice în joc Ritchie și viziunea sa cinematografică, viziune care face din povestirile lui Doyle un spectacol de circ. Exemple sunt nenumărate, de la deghizament la jonglerie, de la truc, fentă și trucaj la poantă și skepsis, de la grimasă la farsă. După ce își gândește fiecare lovitură într-un adevărat scenariu coregraficomarț ial, Holmes își cotonogește atacatorii ca la final, proba de maximă abilitate circărească, să prindă mărul pe care-l ține unul dintre mardeiași. La fel, Holmes apare deghizat
La circ cu Sherlock Holmes by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5006_a_6331]
-
Fimul său îmi evocă nu doar ca viziune, ci și instrumental un joc de poziție. Într-una dintre scenele inițiale, Jung plasează două scaune astfel încât el să se afle în spatele pacientei căreia îi pune întrebări. Nu îi poate vedea astfel grimasele, chiar dacă le intuiește, dar nici ea nu-i aude decât vocea și nu-i poate vedea privirea. Scaunele se mută în raport cu Freud unde frontalitatea este privilegiată, deși există și o situare pe lateral care sugerează rolul de discipol pe care
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
planuri de viață este lipsită în totalitate de sugestia unei cât de mici efervescențe. Iată cum aventura unei vieți se derulează cu încetinitorul. Dacă Vasile Baghiu a pariat pe anxietate, atunci i-a reușit. Fără a transmite pretenții existențialiste ori grimase filosofarde, romanul Planuri de viață se ambiționează să răspundă la una dintre întrebările neliniștitoare ale literaturii: de unde acel ceva care îndeamnă la călătorii fără scop? Răspunsul poate fi neliniștea artistului, împreună cu obligația reușitei pe care numai străinătatea o imprimă, de vreme ce
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
a existat salvare a unei opere în afara performanței stilistice”, spre a insista că întreg universul unui scriitor, oricît de opulent, „este reductibil la un cifru lingvistic și se închide în el”. Formulă un pic rigidă, însă doar aparent, deoarece sub grimasa-i încruntată se poate citi (se citește efectiv în paginile cărții) o abordare sensibilă a materiei, o deschidere spre esteticul astfel întîmpinat cu o reverență protocolară. În fapt, condeiul lui Mihai Zamfir nu se încurcă în formalisme, nu eșuează în
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
bună, entuziastă pe care Rousseau crezuse cîndva c-o întruchipează). Adevărul, spune Barthes, nu e doar rezultatul unei fatale dar artificiale contradicții (de care dă seama realismul socialist de pildă), ci un fenomen a cărui condiție de apariție este o grimasă. Sarcasm înseamnă în greaca veche „a-ți deschide gura pentru a-ți arăta dinții”. Yahoo are de altfel un emoticon pentru sarcasm, pentru că sarcasmul e în primul rînd o figură corporală, de dinaintea limbajului. Acest citat apare grăitor astăzi, în epoca
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
discursul lui Blaga, metafizic, ruralist, mitizant? La fel religiozitatea noastră de acasă, inspiratoare a unor V. Voiculescu, Adrian Maniu, Pillat, Crainic. Nu e decît un alt mod conjunctural de a privi lucrurile. O procustianizare la rîndu-i oportunistă. Nasurile ultraeuropenizate fac grimase în fața a ceea ce nu intră în sumara lor schemă ocazională. Agasant li se pare și Eminescu, care e declarat muribund, pentru că „noi azi ieșim din zona naționalului”, lipsit de orice interes, întrucît ar fi „pur german”, deci neintegrabil unicei zone
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
juriului, mizează pe acumulările treptate de tensiune asemeni gazului grizu în subterană. Nu am văzut o mai bună redare a relației dialectice din dragoste și ură. Cei doi soți cincuagenari împart ura și dragostea prin care sunt legați inoxidabil, fiecare grimasă, refuz, oțăreală este întoarsă pe dos în tandrețe după ce violența izbucnește ca un gheizer. Cei doi își reinstalează pacifist menajul în mijlocul resturilor unei butaforice catastrofe, jocul psihologic fiind surprins cu o maximă finețe și intuiție psihologică de către Olivia Căciulescu. Cronoscopul
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
ale unui scrupul neiertător, mergînd paradoxal pînă la un soi de automutilare. Flaubert, al anilor săi din urmă, pe pragul acelei iluminate despărțiri pe care o citim în Trois Conte, s-a vădit în stare de un magnific avatar, fără grimasă scuturîndu-se de tot ceea ce îi îngreuna pasul și umbra; lăsînd să crească, în sinele său adînc, darul de a sanctifica umilul, accesul la banalitatea ce se lipsește de prestigii circumstanțiale, de fast orgolios și de istorie. Evocasem cîndva la Roma
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
să nu mai fie asigurată, se vor găsi pe loc câțiva nesăbuiți care să fie tentați să și-o aroge. Pe vremuri, nu aveam deloc impresia că oamenii care îndurau rigorile comunismului ar fi fost la fel de previzibili în vorbe și grimase - atât de asemănători în gesturi și gânduri - ca noi, consumatorii din Occident. Deoarece, cu cât anumite prejudecăți și un anumit spirit de geometrie ți se impun cu mai mare brutalitate, cu atât îți apare mai clară și posibilitatea de a
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
rămâne litificat precum o mască. E ca și cum Hopkins ar sculpta sunetul care trebuie să primească inflexiunea potrivită prețiozității vocabularului întrebuințat. Actorul care i-a jucat într-un mod extraordinar pe Picasso și Nixon își alege cu atenție instrumentele actoricești. Inclusiv grimasele încearcă să ne redea o personalitate în care inteligența cea mai vie și mai acidă se însoțește cu un fel aristocratică distanțare de vulg. Hopkins face din personaj un lord cu gesturi maiestuoase și dominatoare, cu o anume scârbă princiară
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
pe Lucas, Grethe decide să cheme un psiholog care îi pune întrebări ceva mai directe fetei, însă, așa cum constatăm, multe dintre ele sunt întrebări care induc un anume răspuns. Inconfortul copilului este evident, și el nu provine dintr-o traumă. Grimasa pe care o face denotă nervozitatea. Psihologul scrutează psihismul abisal al unei fetițe de 5 ani cu precizia unui chirurg care folosește un cuțit de bucătărie tocit pentru o operație pe creier. Lucas este deja vinovat în fața lui Grethe, iar
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
României; • Pleacă de la premisa că orice spui ajunge cel puțin în toate ministerele de Externe. Chestiunile importante, precum comunicarea despre relația cu șeful statului, vor ajunge cu certitudine la toți omologii primului ministru și ai președintelui. Încearcă sa-ți imaginezi grimasa străinilor la auzul unor asemenea cuvinte; • Ține-ți creativitatea în frâu pentru că nu despre asta e funcția; • Cam tot ce e informal, colocvial, e în general de prost augur; • Întotdeauna asigură-te că ești în limitele mandatului și că acestea
Turcan, către Palada: Sfaturile purtătorului de cuvânt al președintelui pentru purtătorul de cuvânt al premierului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33971_a_35296]
-
un discurs foarte rece, un discurs glacial și înalt, "hautain". Îmi aduc aminte că la fiecare neologism din textul dumneavoastră Ceaușescu se strâmba de parcă l-ar fi apucat brusc durerea de măsele. Toată ura lui împotriva intelectualilor se traducea în grimasele pe care le făcea ascultându-vă. Nu a îndrăznit să vă întrerupă, pe alții i-a întrerupt pe urmă. Era înspăimântat și furios totodată. Șt. A.D.: Da, îmi amitesc de acea întâlnire, când s-a iscat chiar un anumit dialog
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]