276 matches
-
unde se plimbase cândva și junele Eminescu: "Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe. Dacă nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși!" Potsdam, Sans Souci, Cecilienhof, Charlotenhof, Orangeria, palatul nou, pavilionul chinezesc, cartierul olandez, Nikolaikirche, comori sub patronajul UNESCO. Pe aici își plimbase pașii Frederic al II-lea, Cel Mare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
după notele de drum de acum treizeci de ani ale Corei Irineu, glosarul dialectal, rar și fabulos, la care tocmai lucrez: o chiocâlcă, o ghiolhană de muiere pornită pe hotrie la drumul mare și măglisind cu ghinghinelele ei băr bații groși la hire și prostateci, ca mine și ca alții; chimă sau sămânță neghioabă a tot ce-i rău pe lumea asta; diavol cu fesul roșu, noptos și hulpav, cățărat pe toartele cerului, după Îndătinarea și orânda dată lui de ăl
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi, hotarul știți voi care e atât de aproape... Nici nu prinzi de veste când ai trecut "Dincolo"... Iaca! surâde șmecherește și scoate dintr-un buzunăraș de la piept un bănuț de aramă, îl răsucește pe-o parte, pe alta. Un groș moldovenesc. Îl port de douăzeci de ani... că nu se știe când îți bat clopotele. La o adică, să nu dau din colț în colț când o veni clipa să plătesc "Vămile văzduhului". Ești prea cutezător în luptă. Ai grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
viață, fără a se manifesta zgomotos. E o plăcere să-i privești: fetele și băieții sunt deosebit de frumoși, iar adolescenții „haios” îmbrăcați. Adolescentele sunt îmbrăcate cu câte o rochiță scurtă peste pantaloni, cu șosete în picioare sau ciorapi trei sferturi, groși, pentru sezonul de vară. Unele purtau cizmulițe, altele ghetuțe. Băieții sunt la fel de frumoși ca și fetele, cu părul vopsit și complicat aranjat, purtând îmbrăcăminte la fel de haioasă ca și ele. Shibuya reprezintă orașul în care se manifestă lumea „haioasă” a tinerilor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Eminescu, călătorie rezumată în versuri de tinerețe: Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe dară nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși! ............................... Fugaces labuntur anni! Potsdam, aprilie 1945, puternic bombardament britanic, provocând daune grele centrului istoric. Potsdam, 17 iulie-2 august 1945, Cecilienhof, locul unde Stalin, Churchill (din 28 iulie Clement Attlee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cumpăra mărfuri tătărești prin toate orașele țării, desigur, aduse de tătari. „Iar când vor cumpăra marfă tătărască în Suceava, fie mătase sau piper, sau camha, sau tebenci, sau tămâie, sau vin grecesc, sau scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de tătari. „Iar când vor cumpăra marfă tătărască în Suceava, fie mătase sau piper, sau camha, sau tebenci, sau tămâie, sau vin grecesc, sau scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de oaie, de vite cornute, blăni de veveriță și vulpi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în această direcție, impunând o taxă pe mărfurile în tranzit mult mai mare decât pe acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
negustorilor lioveni de a face comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului tătărăsc. Mobilul alianței se învârtea în jurul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de pe coama dealului de nord. Erau groși și întunecați. În fiecare an pe vremea asta, primul val de nori iernatici apare cam tot acolo. Sunt emisarii atacului crâncen care urmează. Norii ușori și mai puțin denși înseamnă temperatură blândă. Cei groși anunță vreme rece. Cu cât sunt mai groși, cu atât e mai frig. Cei mai înspăimântători sunt norii care-și întind aripile asemenea păsărilor de pradă. Când apar ei, suntem siguri că ne paște o iarnă cumplită. Uite, cum e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă austriacă de argint, în valoare de 40 aspri), groș (guruș) - monedă de argint (piastru, în Imperiul Otoman; leu, în țările române), ban (cea mai mică monedă de argint, apoi de aramă, în valoare de 1/3 dintr-o para), lețcae (cea mai mică monedă). Raportul dintre galbeni și lei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
albastru cu mulți nori albi și fierbinți, ca niște miezuri de pîine. Erau atît de aproape și péreau grei. Șasa se gîndea cé pe un astfel de nor chiar c-ar putea sé stea Dumnezeu féré sé cadé, atît de groși erau. Dupé ce se uité mai mult i se péru cé chiar Îl vede aplecat peste el. Dar În curînd totul s-a destrémat și Începu sé semene cu altceva. Nici n-avea cum sé fie Dumnezeu acolo. Se séturé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
23. C.S.V. Dumbrava Dumbrava 27.707 72 0 24. C.S.V. Dragomirești 27.708 243 0 Dragomirești nr. 14 25. C.S.V. Fărcașa Fărcașa nr. 209 27.709 162 462 26. C.S.V. Giulești Giulești nr. 325 27.711 252 835 27. C.S.V. Groși Groși nr. 729 27.712 220 1.027 28. C.S.V. Lăpuș Lăpuș nr. 37 27.713 224 4.086 29. C.S.V. Leordina Leordina nr. 272 27.714 180 353 30. C.S.V. Hideaga Hideaga nr. 201 27.715 168 320 31
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
păduri de stejar. Ne-o confirmă, indirect, și Francesco Griselini („Istoria politică și naturală a Banatului“, Viena, 1780), care, referindu-se la fortificațiile nou construite ale orașului, observa că acestea erau „prevăzute de jur împrejur cu piloni puternici de stejar, groși de 15 până la 18 țoli, înalți de peste 7 picioare și îngropați adânc în pământ“. Documente care stau la baza excelentei lucrări a prof. univ. dr. Rodica și prof. univ. dr. Ioan Munteanu („Timișoara-monografie“, 2002) pun în evidență preocupările autorităților de
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
acum o lună... MRP are 28-29 de ani, în 1940, în momentul când "se refugiază" în jurnalul intim. O curioasă teorie îl seduce, aceea că romanul (spre care aspiră) este scris, mai cu înlesnire, de autori "înalți de statură și groși"; îi dă în exemplu pe Stendhal, Flaubert, Roger Martin du Gard, M. Sadoveanu, C. Stere, Rebreanu. Este exact opusul persoanei sale: "am fost conceput la o scară redusă. Am capul mic, sunt mic de statură, chiar și inspirația mi-e
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
piese arhitecturale, artistice și nu mai puțin istorice“. Acestea pot fi văzute și vizitate în următoarele localități: Bătăști, Berini, Căpăt, Cebza, Coșevița (aici l-a întâmpinat mitropolitul Andrei Șaguna pe Franz Iosif I) (1852), Crivina de Sus, Curtea, Dragomirești, Dubești, Groși, Hezeriș, Hodoș (în anul 1968 biserica a fost transferată și reclădită în curtea Mitropoliei Banatului din Timișoara), Homojdia, Iersig, Jupânești, Lucareț, Margina, Pietroasa de Sus, Poieni, Povergina, Românești, Topla și Zolt. O. Nica Un colț de rai pentru regii Franței
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
gros de argint, dublu gros de argint, jumătate de gros de bronz, dinar de argint, taler de argint, șalău de aramă etc. (sec. XIV-XVII), iar cele din Transilvania, ducat de aur, monedă de 10 ducați de aur, monedă de 3 groși de argint, taler de argint (sec. XVI-XVIII). În țările române au circulat și monede străine, cum ar fi: dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]