213 matches
-
mai rafinat (asezonat și fasonat) decât licheaua sau lingăul. Când este dat în vileag, el stârnește dezgust, dar nu la fel de mult ca licheaua și lingăul, poate fiindcă impostorul lezează oarecum actoricește realitatea, pe când ceilalți doi o lezează într-un mod grobian și gregar. În nici un caz nu aș vrea să se creadă că iau apărarea impostorului, departe de mine așa ceva. El are însă o alură mai puțin agresivă decât licheaua și lingăul, poate fiindcă, străduindu-se cu atâta râvnă să pară
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
un moment dat că Furunculul va trebui să crape. Ce va fi atunci, vom vedea când se va întâmpla acest lucru. Animalul Există un specimen românesc mai greu de încadrat și numit: în lipsă de altceva îi spun Animalul. Nesimțit, grobian, dar infatuat, Animalul poate fi mai cu seamă patron: al unui club de fotbal, al unui restaurant, al unui bar, șef de sindicat, dar și politician, guru improvizat al nației, fals „Mesia”, limbarnic și agramat, histrion cu discurs de gangster
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
frecvent întâlnite în cadrul moravurilor securiste), ci meticulos, activ, pilduitor. „Moralistul” colonel Guțan insistă pe felul în care un securist trebuie să dobândească aceste calități. Între teorie și practică, diferența era însă categorică: securistul român a fost cel mai adesea dur, grobian, fără scrupule și mercenar. Practic, profilul ofițerului de Securitate, similar cu portretul cekistului sovietic descris de literatura proletcultistă ș...ț a fost alterat deseori de vicii și pasiuni lumești, de ambiție, infatuare și dispreț în raport cu celelalte cadre, pe măsura avansării
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sau Nicolae Văcăroiu, cel mai catastrofic prim-ministru din România postcomunistă, poreclit „Vodcăroiu” și „Lae”, și mulți alții. Politica românească era sancționată ca fiind dominată de „țuțeri”, „majordomi” și „aventurieri”, țara fiind condusă de „văcari” și „văcăroi”, deputați, senatori, miniștri grobieni, agramați, dar cu tupeu, instrumentați de „Bordelul” de la Cotroceni. O figură aparte de mahala politică a devenit vizibilă, însă, în cadrul campaniei electorale din 2004, și ea trebuie radiografiată mai special, pentru că pare să fie destul de emblematică pentru noi: George șGigiț
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
martir pentru cauza Țării. Dar nu se văd deloc chinurile lui, presiunile inimaginabile la care este supus, pătimirile unui om drept, pentru care adevărul există. Se vede un personaj rubicond, cu centrul niciunde și circumferința peste tot, care îl insultă grobian pe președintele Americii, exact persoana datorită căreia țara noastră este în NATO. De unde accesul de ură al patriotului nostru, când orice român s-a bucurat, în zilele summit-ului, că greii planetei au fost aici? Dintr-o evaluare, a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
fiecare spectator să fie și el subiectiv. A doua oară, la Clubul Muzeului Țăranului Român din București, am rămas mai ales cu un fel de senzație neplăcută pe piele, reacție la aroganța bine șlefuită a lui Ilie Merce, la siguranța grobiană a generalului Pleșiță, la imaginea Casei Poporului cu enormele holuri unde nimeni nu are nici o reacție când la megafoane se aude genericul emisiunii „Realitatea românească“, pe scurt, la faptul că România de azi nu e cum ne-am gândit acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
distrugătorii de cărți se proiectează a fi niște igienizatori și deratizatori. Pe lângă acest fenomen reprobabil, datorat unor vremuri de restriște, există, spre nenorocul nostru (autori și cititori), și un fenomen mai general de distrugere a cărților: prin sublinieri grosolane și grobiene (care distrug pagina), prin îndoiturile brutale ale hârtiei pentru a puncta un loc anume într-o carte, prin sfârtecări hazardate din neglijență și ignoranță. Or, aceste ravagii sunt mai dureroase decât cele comise de incendiatorii și torționarii de odinioară. Întrucât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Alecsandri, Sânziana și Pepelea. Cu o regie anostă și cu mari vedete înșirate ciorchine pe afiș, acest spectacol retrogradează și așa mult hulitul Național în categoria Căminelor Culturale, subspecia emisiuni teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O piesă la care publicul a aplaudat fioros (da, juca Naționalu’!Ă, actorii au fost mândri, iar banul public s-a dus într-o gaură estetică (și o parte lăutarilor care au cântat Naționalului la ureche, cu strigături și dedicații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Craiovei îi amenințase cu pedeapsa (biciului) dacă nu vor furniza ceea ce nu aveau, s-au sinucis prin lovituri de cuțit chiar în antecamera lui...” „... Președintele Jeltuhin a primit complimentele boierilor, pe care i-a tratat cu manierele lui disprețuitoare și grobiene. Știți că cuvântul Domnilor n-a ieșit niciodată din gura lui pe când le vorbea. Iată răspunsul ce l-a dat la cuvântarea lor slugarnică: Sper că veți sfârși prin a vă arăta, prin purtarea voastră și prin mai multă sârguință
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Pe scurt, poetul proletar, al poporului, protesta violent împotriva unei cronici literare scrisă de fiul burgheziei N. Manolescu. Așa ceva era inadmisibil. în zadar Laurențiu Fulga invoca, puțin intimidat de violența erupției, dreptul la opinie. Poetul recenzat negativ o ținea brutal, grobian, pe a lui: Lupta de clasă, cultura socialistă. Cerea pur și simplu să li se interzică fiilor burgheziei să mai scrie etc. Când în capul unui biet semidoct intră legitatea dictaturii proletariatului și ideea represiunii, prin organe de stat, se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care nu ținea cont de nimic, care se purta oribil: un murdar, un nespălat, un nepoliticos, impertinent și ipocrit, un răutăcios care nu ezita să lanseze obscenități cu orice ocazie. Dicționarele de astăzi dau mai multe sinonime ale adjec tivului grobian: bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. Substantivul descrie individul care se evidențiază prin lipsă de educație și apucături grosolane. Cel mai apropiat, ca sens, pare să fie substantivul mitocan, om cu comportări
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fini, au desăvârșit haosul moral”, bocește scuipăriciul prost travestit în Casandră. Mă uit la fotografia altuia. Își ține bărbia în palmă. Fața neprihănită, de heruvim, înfruntă aceeași mizerie a lumii. Greu de crezut că e unul și același cu personajul grobian care, primind un telefon în legătură cu un drept la replică, răspunde sictirit nevoie mare: „Zi-i, că n-am timp!”, „Zi-i, băi, odată!”. A primit dreptul la replică? „L-am primit. N-am avut timp să-l citesc. Nici mâine
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
statului nostru socialist". Comportamentul ei mi-a devenit mai clar după două vizite făcute la Fabrica de confecții București (APACA) ale Raisei Gorbaciova, vizite la care Elena Ceaușescu fusese însoțitoare de onoare, unde ea s-a manifestat cu atitudini destul de grobiene, comparativ cu atitudinile bine studiate ale soției liderului sovietic, părintele perestroicăi și glaznosti-ului. În sinea mea, regretam că trebuia să recunosc superioritatea rusoaicei față de "țața leana", atât în firescul comportamentului, cît și în atitudinile protocolare. La finele anului 1984, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Primii vin prăduitorii de top, ca Poponaru’, ghidați de un radar special. Cei din categoria asta nu vor decît bani gheață, bijuterii ca lumea și ceasuri. Apoi vin găinarii, care fură orice. Iau pălăria, pantofii și cureaua. La sfîrșit hoții grobieni, neîndemînatici, Încearcă să tragă de pe bețiv pardesiul sau vesta. Poponaru’ era Întotdeauna primul la bețivii mănoși. O dată s-a scos cu o mie de dolari la stația pe la Strada 103. Deseori loviturile lui ajungeau la sute de dolari. Dacă bețivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și miloși unii cu alții!“. Deodată, s-a auzit așa, ca un tropăit uriaș. Ca și cum o sută de milioane de ruși invadaseră China. Ca și cum sărise planeta în aer. Sau ca și cum milioane și milioane de români auziseră în același timp că grobianul Șapcă spusese, pentru prima oară în viață, „mulțumesc“. Și, de mirare, se prăbușiseră într-un leșin național, dar și profund. Pâinea, dacă nu-i proaspătă La Poliție, soția reclamă dispariția soțului. Acesta, un distins universitar cunoscut pentru manierele sale deosebite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Carol I, I.-A. Candrea, Ov. Densusianu și Th. Sperantia îngrijesc lucrarea Graiul nostru, reunind texte din toate părțile locuite de români (vol. III, 19061908). Cartea se mai păstrează aici în dublet. Unele exemplare au nota referitoare la eveniment decupată grobian. Din volumul II sunt tăiate paginile referitoare la Basarabia. Numele acestei provincii românești martirizate este decupat până și din cuprins. Pe coperta I, în dreapta, sus, se mai poate citi o însemnare făcută în creion: „Va răsări cândva și steaua acestui
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
un învățământ elitist, de performanță recunoscuta. În parte, cei peste 200 de olimpici naționali si internaționali ai liceului, de până azi, își găsesc motivația extrinsecă și în eforturile didactice ale acelor vremuri, când spirtul a trebuit să reziste în fața materialismului grobian al epocii. Căderea zidului Berlinului și evenimentele din decembrie 1989, din România, păreau să reașeze școala românească pe drumul spre revenirea la normalitate, la tradiție și spre valorile de civilizație europeană. O nouă vârstă culturală își avea începutul, iar școala
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
cine avem noi aicea !...“. Acum sînt tentat să deschid o paranteză în care să împărtășesc din observațiile mele caracterologice, bazate pe faptul că toți oamenii care vorbesc în felul acesta (și pe care i-am cunoscut) sînt niște persoane profund grobiene - dar cred că nu-i este locul aici ; în primul rînd, aș putea fi suspec tat de subiectivism, în al doilea rînd, aș prejudicia - ca să zic așa, savant - fluxul povestirii. Care, oricum, e deja prejudiciat, așa că n-o mai lungesc
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o discotecă și pleacă de-acolo cu o prostituată. în esență, suspansul părții a doua e foarte clasicul o-va-face-n-o-va-face. și aici, Muntean lucrează cu o imensă finețe. Dacă prostituata ar fi prea uzată, dacă Penescu și Iordache ar fi prea grobieni sau prea decăzuți, dacă atmosfera ar deveni prea urîtă, dacă tristețea întregii escapade ne-ar fi în vreun fel băgată pe gît, semnificațiile ei s-ar restrînge la dimensiunile unui strigăt de autocompătimire masculină sau poate ale unui rechizitoriu feminist
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de față la acea întâlnire penibilă și deci nu am văzut zâmbetul acelui om probabil de nimic... De ce țin minte atunci atât de bine o scenă doar povestită și nu trăită? Ce nevoie am eu de strâmbătura aceea arogantă și grobiană? Și totuși, zâmbetul josnic, răzbunător al fostului soț al lui tanti Tony se ține, de peste 40 de ani, cu încăpățânare, scai de turma amintirilor mele... Nu cred că tanti Tony a regretat despărțirea, dar singură, într-adevăr a rămas - pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
publice. Emisiunea a fost un regal în exhibarea publică a procesul de becalizare prin care trece istoricul. Show-ul, dominat de figura emblematică a patronului Becali, ar putea constitui un excelent studiu de caz despre un spațiu public chintesențial primitiv, grobian, antidemocratic și vulgar, cu protagoniști care dau la o parte bunul-simț ca să intre în grațiile vedetei și un public perfect coerent cu cel care aplauda minerii în 1990. Pentru un politolog, cazul, în sens etic, îmi pare însă mult mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
e o stare de fapt, lupta continuă cu discriminările și disprețul față de femei, în care Mihaela Miroiu e virful de lance: împunge bine și cu folos, dar și parează lovituri care mai de care mai multe și mai năstrușnice, mai grobiene și mai neargumentate. Femeia ar trebui să fie supusă bărbatului, cum spune învățătura creștin-ortodoxă? Mihaela Miroiu: La modul absolut? O.Ș.: Mă gândesc la modul în care se oficiază căsătoriile religioase creștin-ortodoxe și unde există această sintagmă. N-ai auzit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
frumusețea lor. N. NICOLEANU Ardeleanului Neagoe Tomoșoiu, travestit sub numele N. Nicoleanu (1835-1871), i s-a dat o importanță nemeritată. Lira sa e sarcastică și pesimistă. Născut într-o zi "funeste", "fatale", poetul era hotărât totuși a combate. Misogin amar, grobian chiar, simțind "divina trebuință d-a iubi", el nu găsea tonul just de a cânta pe "cea mai dulce, mai frumoasă și mai scumpă din femei", și compoziția cea mai acceptabilă e o parafrazare a lui Arvers: Secreta mea durere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O sumară și la o adică ieftină psihanaliză a literaturii dovedește că amorul a hrănit-o cu fel de fel de bucate, iar ea la rîndu-i n-a rămas datoare. Că acele bucate se consumau cu un fel de grimasă grobiană În vremurile sfîrșitului de Ev Mediu, În piață, că apoi, multă vreme, pînă-n zilele noastre, lectura sexului din literatură a fost un fel de desert senzorial sau trufanda, de uz individual: o masturbare, cum verde spune Serge Doubrovsky referindu-se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Știi ce, poți s-o păstrezi, că-mi iau eu alta“. A fost mișcat de gestul meu minunat! Mișcat profund, aș zice! E.B.: Adevărul e că nu am citit niciodată în toaletă! Pur și simplu, și sper să nu par grobian, acolo încerc alt deliciu, cel al defecării, ca să mă exprim medical... Păi când te caci, te caci, nu citești... mai pe șleau... Iar când citești e altă mâncare de pește... Nu le poți „savura“ pe amândouă concomitent... zise hobbitul ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]