315 matches
-
în 1907, fiind incendiată, dacă e să dăm crezare gurii lumii, de Costantin Folea care nu se prea avea bine cu morarul Zosim Folea. În Oprea a funcționat fără întrerupere din vremuri imemoriale moara din mijlocul satului, tot proprietate a grofului, trecută în proprietatea comunei în anul 1918. După evenimentele din 1989, moara a fost cumpărată și modernizată în timpurile noastre de Mariana Tii lui Mandan care locuiește chiar în imediată vecinătate. A rămas de altfel singura moară în stare de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Mariana Tii lui Mandan care locuiește chiar în imediată vecinătate. A rămas de altfel singura moară în stare de funcționare dintre multele mori ce au măcinat cândva în Cârțișoara. În Streza a fost de bază, mulți ani tot moara grofului. Ca și cea din Oprea, în 1918 devine proprietatea comunei. La această moară după anul 1900 au fost cunoscuți ca morari, buni meșteri în meseria lor Roman Folea din 1900 până în 1905, urmat aproximativ în ordine de Onu lui Noche
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toamnă încolo, la nunți, de sărbători și la alte petreceri. Să urmărim însă evoluția chestiunii agricole în satul nostru după desființarea iobăgiei, după ce țăranul a devenit liber, dependent numai de sine, după ce bucata de pământ pe care o închiriase dela grof i-a revenit prin acele Patente Imperiale fără să fie obligat s-o plătească. 1. Dela Patenta lui Franz Iosif la Reforma lui Ferdinand Dacă în foarte multe părți ale lumii, atunci când s-a produs un fenomen de abolire a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
libertatea și să ceară stăpânilor să fie primiți în continuare în slujba lor, aici în Transilvania și implicit și în Cârțișoara, bunicii noștri au folosit din plin această nouă situație pentru ei, valorificând la maximum sesia luată în primire de la grof, dimensionându-și cât mai realist resursa de hrană ce i-o oferea cele două jugăre de pământ, maximum, ce-i reveneau prin aplicarea prevederilor patentei imperiale. Iar atunci când își dădea seama că ceea ce va obține prin apăsarea fierului în brazdă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc.... 4 aprilie 1973 Erariu După ce s-a stricat obăgia, grofului nu i-a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i angaja la lucru trebuia să-i plătească, iar oamenii care se duceau la el la lucru nu mai erau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lucru trebuia să-i plătească, iar oamenii care se duceau la el la lucru nu mai erau fricoși ca iobagi, că-i mută ori îi persecută altfel, s-au îndîrjit de-l mai și furau din toate ce aduna. Atunci groful văzând că-i merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la grădina grofului. Era o șură mare care a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea fân să dea la boi când începea lucrul la câmp, pentru că îl cărau oamenii noaptea și tot nutreț din cel mai bun, știu și io când era grajduri cu boi unde-i casa lui George lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era grajduri cu boi unde-i casa lui George lui Șari, ne duceam și ne uitam prin fereastră la ei, erau boi mari, vineți cu coarnele mari, nu ca cei din regat mărunți și cu coarnele mici. Dacă a văzut groful că nu mai merge cu agricultura, lucră tot în pagubă, s-a hotărât s-o dea Erarului. Eraru era o casă a Ungariei cari avea multe păduri și munți. După ce o dat grofu, nu s-a mai zis moșia grofului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
groful că nu mai merge cu agricultura, lucră tot în pagubă, s-a hotărât s-o dea Erarului. Eraru era o casă a Ungariei cari avea multe păduri și munți. După ce o dat grofu, nu s-a mai zis moșia grofului ci moșia Erarului. Erariul nu o lucra ci o da în arândă, pe bani , până prin 1808 la licitație publică, cine da mai mult, rămânea cu ea. În 1908 au făcut ungurii și nemții din Streza o cerere la Casa Erarială
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ungurii la putere. În 1922 a venit legea agrară și a împărțit-o la cei ce au fost pe front și la cei ce nu aveau 5 jugăre. Vreau să mai amintesc că ungurii de la noi au fost aduși de grof încă de pe timpil obăgiei, iar nemții au rămas de pe la glăjărie. Astăzi s-au contopit cu românii, nu mai vorbește niciunu altă limbă, decât românește. Pînă a fost stăpânirea Ungariei au fost periculoși, pârau pe români de ori ce vorbă vorbeai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiecare primăvară altoite cu fel de fel de soiuri. Pe timpurile alea se punea mare preț pe pomi și aducea și un câștig frumos pe pomi altoiți. Nu știu de ce n-au cerut iei loc de grădină de pomărit de la grofi din Tinărog când s-o împărțit pământul după obăgie, să fi repartizat și comunei în vatra satului. După unirea cu Țara Românească am primit moara cu grădina iei de la grofu în 1918, ș-apoi în grădina morii au mutat grădina
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în sat ca să ducă în pivnița proprie cu binecuvântarea președintelui ceapeului, a brigadierului agricol, ba chiar și a tovarășului milițian, că de, doar oameni suntem. Și dacă bunicii și străbunicii noștri după abolirea iobăgiei de la ’848 l-au furat pe grof până l-au determinat să-și ia lumea-n cap și să-și vândă moșia pe un preț derizoriu, de ce n-am sustrage și noi, boresele anilor lumină, un sac, doi de cartofi, uneori char o tonă, două, adunați de pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că sunt principala vinovată. De ce? Pentru că nu știu să-mi fac reclamă. Da, da, da! Aceasta-i marea revelație a acestei seri. Și asta dintr-un fel de orgoliu aristocratic, i-aș putea spune (genă care funcționează mai puternic, a grofului maghiar sau a boierului oltean?). Când, acum câțiva ani, o colegă m-a întrebat (în timp ce alții povesteau cât de frumos e la Paris sau Veneția) dacă nu mi-e ciudă ascultând povestirile de călătorie, că eu nu voi ajunge niciodată
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
veche se referă la continentul american. Prezența românilor În America este menționată În anul 1775 după ocuparea Bucovinei de către Austria dar din 1860 mii de țărani români din Transilvania, Banat și Bucovina părăsesc locul de origine urmare acaparării pământurilor de către grofi sau grupuri alogene reprezentând economia capitalistă. Aceleași cauze determină alte două valuri de migrație spre sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului al XX-lea când românii sunt cifrați 300.000 În America și 75.000 În Canada. Este
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta, Carei-Satu Mare, s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... Și-au adus oameni săraci, și i-au stabilit În zona aia... E, și În 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da’ nu În genul Ip și Trăznea, c-a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mariei (n. Avram) și ai lui Sebastian Coșbuc, preot. Crescut într-un climat al culturii folclorice și al respectului pentru tradiție, propriu familiei (cu numeroși ascendenți preoți, dar cu strămoși iobagi, fugiți pe vremea lui Mihai Viteazul de pe moșia unui grof din Ilișua, pentru a se stabili în ținutul liber al Năsăudului) și satului, C. vine în contact nu numai cu folclorul - prin mama sa sau prin povestitorii Ion Goriță ori Tănăsucă Mocodean, primul său învățător, cântăreț la biserica din Hordou
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
califice evenimentul în cauză că o stare de doliu pentru ambii actori implicați: noul născut, întrucât este plonjat în afara cuibului ospitalier al uterului matern, iar femeia deoarece, odată cu încetarea sarcinii, se va confrunta cu multiple și adeseori istovitoare responsabilități. S. Grof, una dintre eminențele incontestabile ale psihologiei transpersonale, a reușit, în urma unui travaliu laborios, care a durat aproximativ 17 ani, să ofere o cartografiere mai profundă a inconștientului, identificând alături de nivelul biografic, consacrat prin termenul de psihodinamic (și care este similar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a unor 207TRAUMA ȘI SUFERINȚA elucubrații speculative, ci semnifică rodul unei proeminente capacități de esențializare a unui portofoliu cazuistic impresionant ce reunește circa 6.000 subiecți care, prin intermediul terapiei psihedelice, au realizat „călătorii”în propriul lor ocean abisal. Cartea lui Grof intitulată Tărâmurile inconștientului uman (1975/1987), lansează această nouă hartă a inconștientului, validată ulterior printr-o cazuistică impresionantă, provenind de pe întreg mapamondul și care a beneficiat de respirația holotropică, o altă metodă grofiană importantă. Această digresiune a fost necesară deoarece
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de pe întreg mapamondul și care a beneficiat de respirația holotropică, o altă metodă grofiană importantă. Această digresiune a fost necesară deoarece nu putem dobândi o imagine acurată și subtilă despre naștere dacă nu apelăm la cheia de lectură propusă de Grof. în același areal problematic al premiselor indispensabile, suntem nevoiți să elucidăm noțiunea de sistem Coex. Este vorba de acea descoperire grofiană epocală, conform căreia trăirile umane colorate puternic din punct de vedere afectiv, nu sunt stocate haotic, în hambarele inconștientului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru a alimenta formarea unei veritabile matrici, a unui sistem Coex care va avea o influență remarcabilă asupra statusului psihologic și social al persoanei în cauză (Grof, 1983, 2002). întrucât zona abisală se structurează pe trei paliere distincte, aceste sisteme Coex sunt prezente la fiecare nivel, chiar dacă sub denumiri diferite. S-a constatat că atunci când o asemenea formațiune este accesată, indiferent la ce nivel, ea se propagă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Desigur, fiecare matrice perinatală, din totalul de patru, are un portret inconfundabil, format din ansamblul trăsăturilor de factură biologică, psihologică și spirituală. Prezența formațiunilor de sorginte arhetipală conferă un surplus de specificitate fiecărei matrici. Ideea capitală pe care o vehiculează Grof (2002, p. 63), se instituie ca un veritabil semnal de alarmă: „nașterea biologică este cea mai gravă traumă din existența noastră și un eveniment de o importanță maximă în plan psihospiritual. Ea rămâne înregistrată în memoria noastră cu cele mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum scria Grof (1998, p. 141), omul traversează „o tortură emoțională și fizică insuportabilă, fără nici o speranță de scăpare”. Sumarizând, această matrice semnifică pentru ființa umană una dintre cele mai crude și mai terifiante experiențe de care poate avea parte în existența sa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]