221 matches
-
mediul organizațional este foarte mare. După cum am văzut, au loc între colegi (cazul Gertrude), între subordonați și șeful lor (cazul Pierre), între șefi și subordonați (cazul Frederic). Uneori mobbing-ul este interpersonal, cel mai adesea însă el se localizează la nivel grupal − nu numai un individ terorizează un altul sau chiar un grup întreg, ci și grupul, luat ca entitate de sine stătătoare, iar prin extensie, întreaga organizație, cu tot cortegiul ei de statute și roluri, de ierarhii, poate teroriza indivizii (cazul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rapidă a problemelor și mai ales conceperea colectivă a soluțiilor satisfăcătoare. În esență, inabilitatea managerului de a gestiona conflictele (tradusă prin neglijarea conflictelor, implicarea sa părtinitoare în conflict, negarea existenței conflictelor) este o rampă de lansare a mobbing-ului la nivel grupal/organizațional (Adams, 1992). Acești trei factori (organizarea, conceperea și conducerea muncii/activității) vor condiționa capacitatea socială a grupului de muncă. Este necesar astfel să se țină cont și să fie integrate activ acele elemente de specificitate psihologică a grupului considerat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
5. 6. 7. 1. Etapa preparatorie / predecizională Etapa decizională Etapa executării deciziei 2. Satisfacție Comportamente de căutare Valoarea recompenselor așteptate Nivel de aspirație + + A Factori psihologici Necesitatea schimbării situației Factori obiectivi și organizaționali Mecanisme de rezolvare DECIZIA Individuală Colectivă Individuale Grupale C B C C A B B A DE = QA Slabă Puternică Inferioară Superioară 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Problemele acestui sector implică o mare abilitate din partea conducătorilor de a obține acceptarea subordonaților. Q
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul întipărit" - print- capitalism - este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identității naționale. Școala a devenit astfel laboratorul ideologic al autorităților statale în experimentele de antropogenie politică și cureaua de transmisie prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul psihologiei, îndeosebi al psihologiei sociale, este vital. Situat în zona de cunoaștere a relațiilor intrapersonale, interpersonale și intergrupale, demersul psihologic se va încadra, natural, în miezul înțelegerii dinamicilor identitare individuale și grupale pe care lumea de mîine le va activa. încercînd să răspundă acestui deziderat, de a-l înzestra pe omul simplu al noii lumi cu abilități (de comunicare, de cunoaștere, de intervenție) adecvate realităților care vor veni, psihologia interculturală construiește pas
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clima, expunerea la soare, locuința); schimbări biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația, religia dominantă etc.); schimbări sociale (noi relații interindividuale și grupale, noi moravuri comunitare). 3.5. Tipologia fenomenelor de aculturație Berry și colaboratorii săi (1997), făcînd distincție între adaptare și aculturație, evidențiază patru strategii de adaptare, procese care la rîndul lor sînt însoțite de patru tipuri de aculturație. În primul rînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
două grupuri de copii de ciclu secundar. Cercetătorul, împreună cu colaboratorii săi, a organizat o tabără (The Robbers Cave), în care cele două grupuri au fost găzduite în timpul vacanței de vară. Cazate în două extremități ale taberei și atribuindu-și etichete grupale distincte ("The Eagles" și "The Rattlers"), cele două grupuri și-au elaborat un program propriu de activități plăcute laolaltă, au stabilit reguli, au realizat alte simboluri identificatorii specifice (precum un steag anume) și au dezvoltat un atașament profund pentru propriul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național. în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale. în colțul dreapta jos se află grupul latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor din Lumea a Treia fiind
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lui G. Hofstede se referă la faptul că subiecții au fost aleși din cadrul unei singure organizații, nefiind reprezentativi pentru întreaga comunitate națională pentru care au fost generalizate rezultatele. O altă critică la adresa studiului are în vedere construirea dimensiunilor la nivelul grupal, cu toate că datele au fost colectate individual. Scorurile medii ale acestor dimensiuni exprimă însă o tendință înspre favorizarea anumitor nivele de relaționare cu "celălalt", ce joacă un rol predictiv interindividual. Cu toate aceste limite, patternurile de asociere descoperite de G. Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nuanțat colectivism-individualism, dar în momentul în care unitatea de studiu devine persoana, dimensiunile interdependență și independență trebuie luate în considerare separat. Așadar, numeroși specialiști în sociologie, psihologie, istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un demers sintetic de amploare, profesorul Alan P. Fiske, de la Departamentul de Antropologie al Universității California din Los Angeles (1994, 2000, 2007) a realizat o sinteză a studiilor antropologice și sociologice privitoare la dimensiunile culturale și la relaționările interpersonale și grupale care derivă din acestea, evidențiind patru forme elementare ale relațiilor sociale: împărtășirea cu "celălalt" (communal sharing), care descrie relația în care oamenii tratează diadele sau grupurile din care fac parte ca echivalente și nediferențiate, adecvîndu-se exigențelor rolului mobilizat, precum cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lotul din preuniversitar, cît și pe cel ce provine din învățămîntul universitar o puternică tendință spre colectivism, mult mai pronunțată decît cea semnalată în cercetări similare pe eșantioane românești (Gavreliuc, 2009). în registrul patternurilor relaționale care examinează "autonomia personală", portretul grupal poate fi descris în următorii termeni: manipulativi (scoruri mari la Scala MACH IV), puternic automonitorizanți, preponderent interdependenți și precar autodeterminați (atît în registrul afectiv, cît și în cel cognitiv). Totodată, atunci cînd apar diferențe statistic semnificative între loturile de subiecți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este definită în relație cu ceilalți. Individualiștii își bazează identitatea pe propriile experiențe și pe propria persoană. în ceea ce privește conceptul de sine, Parkes, Schneider și Bochner (1999, p. 378) au evidențiat cum, pentru subiecții din culturile colectiviste, acesta derivă din identitatea grupală și relațiile cu ceilalți, care nu pot fi separate de situații și contexte particulare. în literatură, acest concept de self a fost denumit "self interdependent". Green și colaboratorii (1997) au remarcat că individualiștii și colectiviștii au surse diferite de stimă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
elemente: valori generale (valori globale de viață, valori privind episoade biografice specifice), valori ale muncii (valori legate nemijlocit de activitatea de producere a bunurilor și serviciilor) și valori în relație cu activitățile de muncă, precum și trei nivele: al culturilor naționale, grupal și individual. O presupunere generală care a stat la baza majorității cercetărilor și a teoriilor privind valorile a fost aceea că valorile comune, așa cum sînt ele exprimate la nivel colectiv, pe de o parte, și valorile individuale, care acționează în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
legat de conectarea subiecților la lumea naturală și socială, de tendința de schimbare activă a lumii pentru a exercita un control asupra mediului înconjurător, pentru a lega lumea de dorința noastră și de a o exploata în scopuri individuale sau grupale. Dimensiunea exprimată de această orientare are la un pol (5) stăpînirea, autoritatea (mastery), ce pune accentul pe acțiune activă și control (ambiție, succes, îndrăzneală, competență), iar la polul opus se situează (6) armonia, care subliniază nevoia de potrivire echilibrată cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relație elemente alese dintr-un ansamblu bogat, realitatea, permit, de asemenea, planificarea cercetării. Se pot folosi două criterii pentru a clasa cadrele teoretice disponibile în psihologia organizațiilor: • nivelul de analiză pe care îl abordează: avem teorii de nivel intra-individual, grupal sau organizațional; • locul lor de dezvoltare (intern sau extern). Există teorii împrumutate direct din psihologia socială (loc extern). Vom da exemplul teoriei echității (cf. cap. 5), care se inspiră din modelele echilibrului. Dar avem și cadre teoretice care au fost
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
modelele echilibrului. Dar avem și cadre teoretice care au fost elaborate chiar în aria analizei organizaționale (loc intern). Putem da câteva exemple de poziționare a unor teorii care vor fi abordate pe parcursul cărții. Tabelul 1. Clasarea teoriilor Nivel individual Nivel Grupal Nivel organizațional Loc de dezvoltare Intern Teoria lui Hackman și Oldham Modelul contingent al lui Fiedler Teoria contingenței structurale Extern Teoria echității Teoria câmpului aplicată la dinamica de grup Teorii implicite ale organizaților Cadrele teoretice vor fi puse în serviciul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a evoluat) când comparam această cifră cu numărul lucrărilor despre atitudinile sau dinamica grupurilor... Este adevărat că, pe această temă, cercetările pun serioase probleme metodologice și teoretice: socializarea este plasată sub influența unei multitudini de factori de la niveluri diferite (individuali, grupali și organizaționali). Ea constituie un proces dinamic, o construcție greu de delimitat. Lucrările actuale ne invită să luăm în considerare rolul activ jucat de subiecți într-un proces pe care ei nu se mulțumesc să-l suporte. DE REȚINUT • Socializarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a testa factorii care afectează dinamica grupului. Numeroase cercetări de teren au încercat să aplice acest corpus de cunoștințe în mediu natural, mai ales în întreprinderi. Interesul acestui du-te-vino între laborator și teren nu trebuie să facă uitată specificitatea funcționării grupale în organizații. Este ceea ce vom încerca să arătăm, după ce vom fi consacrat totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
funcțiilor analitice care păstrează semiplanele planului complex, introdducând o operație H (în memoria lui Hurwitz și Hadamard) cu ajutorul căreia caracterizează funcțiile meromorfe. În ALGEBRA a introdus (în 1947) indicele de non-asociativitate, folosit de Philip Holgate (Anglia) și noțiunile de matrice grupală (în 1956), inel slab (în 1961), indice - o functie numerică - pentru o algebra Boole (în 1968), suma completă pentru un semigrup (în 1969). A arătat că teoria determinanților câștiga în rapiditate și simplitate dacă se adoptă o definiție axiomatica pentru
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]