230 matches
-
șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
al buzelor mele, punctat de soarele negru al aluniței de lângă ureche, franjurat de vițele de păr de la ceafă. Viziunea a durat o clipită, ca să se spargă apoi în spirale de spirale de spirale, verde de galben de roșu, plante de gușteri de stele, lumi de lumi, goluri de goluri, lune-corăbii, mașini-scorpioni, creieri-viespi, îngeri-vulve, insule-nori... Herman plutea. Levita în cadrul ușii, frânt de gât și cu un chip indescriptibil, iar pe fețele noastre jucau culorile oribilului, fermecătorului său veșmânt. N-am fi ieșit
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nări ca să poată mirosi, sabia ce se taie la nesfârșit pe ea însăși. Am învăța abia mai târziu că nimic nu e riguros în ierarhiile astea, că speciile nu evoluează unele din altele, că din larve de viespi pot ieși gușteri, că din împerecherea fluturilor ies meduze, că puricii chiar se fac din praf, că animalele cresc dintr-un mare copaci, că planetele au viață și pasc stele pe crugurile lor de safir. Clasific acum altfel și înțeleg altfel, preștiințific și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
zbura razant aproape de nivelul apei, prinsă cu totul în jocurile sale de iubire, ori cântecul micilor păsări ce cuibăreau printre trestii. Roiuri de insecte minuscule zburau și rămâneau din loc în loc suspendate, rotindu-se în aer, iar la trecerea cailor, gușteri mari în splendide culori alergau să se adăpostească printre mărăcini. Răgușit, se ridică în aer, de câteva ori, strigătul șorecarului. Chiar dacă Divicone părea că merge cu siguranță prin labirintul acela muiat de apă, Sebastianus începu să intre la griji. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câteva vrăbiuțe, dar Cuțulache, care-l urmărea de jos, i-a strigat c au mârâit: „Să le lași în pace, auzi!? Altfel, stricăm prietenia!”. Toată lumea se simte tare bine și e foarte veselă. Deodată, Sorin scoate un țipăt scurt. Un gușter cu piele verzuie și ochi sticloși îl privește amenințător, parcă. Dar, Puiu, care era lângă el, a ajuns, dintr-un salt, lângă ciudata vietate, o prinde cu ghearele, iar cu ciocul o lovește fără milă, până când se convinge că gușterul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gușter cu piele verzuie și ochi sticloși îl privește amenințător, parcă. Dar, Puiu, care era lângă el, a ajuns, dintr-un salt, lângă ciudata vietate, o prinde cu ghearele, iar cu ciocul o lovește fără milă, până când se convinge că gușterul nu mai poate pleca de acolo. Apoi, Puiu vine, iarăși, lângă copii. Când au sosit Motănel și Cuțulache - căci și ei au auzit țipătul lui Sorin și-au înțeles că pe băiat îl amenință un pericol - totul era ca mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
nu s-ar fi întâmplat nimic. S-au dus și ei să vadă arătarea aceea care, acum, zăcea fără viață. Nu le-a fost greu să înțeleagă că cel care se dovedise a fi atât de viteaz era Puiu. Chiar dacă gușterul nu le putea face copiilor nici un rău, lucrul cel mai important era acela că Puiu se dovedise un prieten adevărat și foarte curajos. E sâmbătă după-amiază. Tata, mama, Sorin și Tinuța - mașina lor - sunt pregătiți și tare nerăbdători s-o
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ieșit acum și toate târâtoarele și gândacii care au iernat pe sub pietre și prin nămoluri, toate omizile din pământ, dar cine lasă copiii care zac cu fierbințeală să iasă afară și să sune din clopoței ca să gonească viermii și șerpii, gușterii și lăcustele, gândacii și omizile? „E semn rău”, hotărâră babele, ca molima asta care a răpus-o și pe doamna Stanca, fata lui vodă Constandin, să vină tocmai de Alexie omul lui Dumnezeu - Alexa Caldu, nădejdea celor cărora li se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de argint, care se odihnesc pe marginea unor bazine de cleștar, pline de pești roșii și aurii. Prințese care se plimbă prin grădini cu mii de flori mirositoare, cu pomi ciudați, smochini și portocali pe coaja cărora se suie un gușter. Prințese în crinoline subțiri ca pânzele de păianjen, zdrențuite și prețioase, căutând prin iarbă gemă care ferește de dragoste. Prințese în fir de aur, cu părul de calcedonie și pirită, rătăcind printr-o pădure amară, luminată de nori trandafirii. Prințese
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pînji la brâu. Cele două fâșii care-i acopereau sânii minusculi se înnodau la ceafă cu o fundă bogată. Pe braț îi zăngăneau brățări cu strasuri și emailuri, iar pe degetele cu unghii sidefii ardeau inele cu boabe verzi ca gușterul, transparente ca apa de mare, ca apa din mările Chinei. Gâfâind în spatele ei, cu turban și evantai, Balena își căra colacii de osânză cu demnitatea unei Mamie. I-am rupt eu însămi Puiei o superbă floare-de-piatră de culoare carmin dintre
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un bătrân decapitând o lăcustă. Și când termometrul Puiei arătă 39 de grade, am văzut trei soldați pălmuind o bătrână și o casă împachetată în ziare și un dric șiroind o dâră de sânge și un chitarist mușcat de un gușter. Am văzut o muscă luptând cu păianjenul și un bolnav zâmbind unui fluture. Am văzut un om rătăcit în uzină și un savant înhămat la o roabă și un lup oftând trist. Și o fată cedând într-o bucătărie de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vreo fiară atât de stupidă încât să trăiască în acest loc? Hans Scholt privi lung în jurul său, își dădu seama încă o dată de covârșitoarea dezolare și sfârși făcând un gest de negație. — Nu! Adevărul e că nici cel mai misogin gușter nu cred că s-ar hotărî să trăiască aici... Dar încearcă să te întorci în după-amiaza asta. — Asta nu mai depinde de mine... Succes! Când, după câteva minute, elicopterul se îndepărtă, austriacul făcu un efort supraomenesc să nu izbucnească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Cuculus canorus), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Streptopelia decareto), stăncuța (Corvus monedula), iar dintre răpitoare huhurezul (Syrnium aluco), cucuveaua (Athene noctua), bufnța (Bubo bubo), uliul găinilor (Accipiter gentilis) ș.a. Reptilele sunt mai puțin răspândite, mai des fiind întâlnite șopârla (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șarpele de pădure (Conber longissimus), șarpele de alun (Coronella austriaca), iar dintre amfibieni broasca râioasă (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca brună de pământ (Polobates fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mare, Încât făpturilor aflate În prada păcatului nu le e dat să-l clintească din loc. (Wolfram von Eschenbach, Parzival, IX, 477) Colonelul nu-mi plăcuse, dar mi se păruse interesant. Poți sta să privești Îndelung, fascinat, până și un gușter. Eram pe cale să savurez primele picături de venin care aveau să ne ducă pe toți la pierzanie. M-am dus din nou la Belbo În după-amiaza următoare și am stat puțin de vorbă despre vizitatorul nostru. Belbo zise că i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
demisioneze. De valurile pe care unii le fac ulterior se ocupă PR-ul nostru. Eu doar îl anunț că vom avea presă negativă. În fine, e ceva simplu, voi rezolva în două zile. Trebuie numai să găsesc un înlocuitor pentru gușterul de la Sibiu. Pe cine știu eu la ANOFM acolo? Parcă era una Michi. Sau Vichi. Acum sunt în tren. E prea cald, locul meu e chiar lângă aeroterma principală din vagon. Simt umezeală la subraț, mă irit iar, că deodorantele
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mi-o smulg cu mâinile din cap și o arunc moartă, pulsândă încă și cu voință, o lume a stresului, a alienării și a cuvintelor neterminate și a șuvoaielor de cuvinte ca un suc de mere fără mere, verde ca gușterii, anormală, nenaturală și crescută fără rădăcină, lume licheni, lume parazită ce se hrănește ca vampirii, buba în cuvinte ce cheamă batjocura, privire urâtă și rea care te încarcă cu desagii fără să te cunoască. În miros de tămâie mă curăț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
poate fi gustată în toate felurile ei, depinde de spectrul, îngust sau larg, generos, infinit al „privitorului“, de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși umflate doar aparent dizgrațios etc.)... sau diformul medieval ce te face să savurezi o infantă cu cearcăne secrete, datorate practicilor singulare, îmbufnată în gulerul ei dantelat, însă gheboasă, cu un picioruș întors ademenitor de o sechelă poliomielitică sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și câțiva flăcăi cu nădragii suflecați, pândind printre pietrele lucioase, în apa puțină a râului, pești argintii cu trupuri șerpești. Urbea nu putea fi prea departe. Cărarea se lățise și era brăzdată de riduri adânci, lăsate de roți de căruță. Gușteri cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării. Trecuse de mult de poarta cetății, fără să fi băgat de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
câini. Dăm noroc. Alifie nu mai are arătătorul de la dreapta. - Salut, Alifie... Dar ce faci pe-aici? Te știam plecat... - Ei, profesore, ne-au îmbarcat nemțălăii și ne-au trimis pachet acasă. M-au și prins din cauza unui nepot... Un gușter... A intrat arabelu’ într-o casă a unora mai baștani, o ginisem împreună, da’ s-a dus el singur, că i se umflase rânza-n el. A intrat, credea că nu-i nimeni acasă, dar era baba, a aprins lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mai primisem leafa de două luni, m-a îngrijorat starea lui decrepită. - Măi, Zweistein, l-am luat eu într-o după-masă, ce se întâmplă cu tine? Dintr-un colț de laborator, Daniel Haniak mi-a zâmbit într-o doară: - Bă, guștere, mă gândesc să mă las!... - Maître, nu se poate!... am dat-o-ntr-a doua plural: Invențiile pe care le-ați mai putea... inventa... Lumea, în general... Aproape că îmi venea să plâng!... Adio rata pe septembrie la submarin! - Nu, mă! De psihologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
irosirea științei sale de milenii, a experienței sale, a know how-ului său, a corurilor sale de bocitoare, În organizarea de funeralii pentru câini, pisici și canari, din când În când un papagal, o broască țestoasă catatonică, o veveriță domesticită, un gușter de companie pe care stăpânul obișnuia să-l poarte pe umăr. Niciodată n-am căzut atât de jos, spuneau ei. Acum viitorul se arăta puternic și surâzător, speranțele Înfloreau precum rondurile unei grădini, putându-se spune chiar, riscând paradoxul evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mult decât o zdreanță fetidă pe care este inutil să o speli. Agențiile funerare au trecut de la euforie la disperare, din nou ruina, din nou umilința de a Înmormânta canari și pisici, câini și celelalte animale, broasca țestoasă, papagalul, veverița, gușterul, nu, pentru că nu exista alt animal care să se lase așa, purtat pe umăr de stăpân. Liniștită, fără să se piardă cu firea, maphia se puse pe treabă să vadă ce se Întâmplă. Era simplu. Familiile Îi spuseră, aproape Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
acu`, că l-am auzit pe al lu` Mișu, pe scări, cică mi-am luat tableta, nea Gore, am crezut imediat că s-o fi mbolnăvit copilu`. Dă la copil, spetește-te, să nu se chinuie ca tine, da` ei, gușterii și gușterițele, cu chiloții la vedere... Ba să am pardon, Gore, nu se poate generaliza. Observ că ești tare-n tehnică, asta n-o credeam. Sandule, eu nu generalizez, eu localizez. Uman și tehnic, dacă este cazul. Exact În această
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]