6,001 matches
-
să ducă o viață aproape incognito la marginea noii societăți postbelice, poetul lucrînd "sub acoperirea" traducătorului, Nichita nu pierde totuși prilejul așteptat de a-i citi un poem Ťimpregnat de Jocul său secundť. Versurile n-au fost, se pare, foarte gustate de bătrînul matematician, încîntat totuși să descopere, în vremurile de prigoană a poeziei sale, un june emul atît de conectat la "modul intelectual al lirei". Maestrul îi subliniază cîteva versuri, îi îndreaptă unele cuvinte și-i lasă pe manuscris numărul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Diavoliada), după seria de anulări ale pieselor Zilele Turbinilor, Fuga și Insula purpurie, Mihail Bulgakov atinge în 1929 cel mai negru an al vieții sale, anul "catastrofei" personale, intrând din acel moment într-un con de umbră din ce în ce mai densă și gustând din amarul "complot al tăcerii". Conștient că atât atacurile cărora le fusese supus, cât și izolarea la care era acum condamnat erau direct instrumentate de către Stalin, al cărui cult atingea în acei ani apogeul, Bulgakov, asemenea multor autori din epocă
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
altă dată să mă sprijin pe vreun crez / Părăsit de vis și șansă n-am ce să elogiez // Caut zilnic un refugiu în tăceri și meditare / Eșecuri supărătoare se cufundă în uitare / Am aflat că nu mi-i dat să gust dragostea perenă / Chiar trăind neîmpăcat refuz liniștea eternă / Când curtat de găuri negre, insistent atrăgătoare / Caut drumul către stele calde și strălucitoare / Cu speranțele-ngropate colind lumea ca năucul / Sunt sărac, sărac cu duhul, căci așa îmi cântă cucul.” (Caut). Pe
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
altfel decât în grădina casei sale de la o poală de munte, scriind poezii la umbra unui copac înflorit și trimitându-le apoi spre cei dragi sufletului ei. Cărții Elisabetei Lușcan abia acum i-a venit rândul să o citesc, și să gust poemele ce se deschid asemenea florilor în diminețile senine de vară! Sufletul meu de femeie iubitoare de poezie și de flori a vibrat atins de lirismul lor. Am văzut-o cu ochii minții pe autoare, pe un petic de iarbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
altfel decât în grădina casei sale de la o poală de munte, scriind poezii la umbra unui copac înflorit și trimitându-le apoi spre cei dragi sufletului ei. Cărții Elisabetei Lușcan abia acum i-a venit rândul să o citesc, și să gust poemele ce se deschid asemenea florilor în diminețile senine de vară! Sufletul meu de femeie iubitoare de poezie și de flori a vibrat atins de lirismul lor. Am văzut-o cu ochii minții pe autoare, pe un petic de iarbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
sângele meu sălbăticit/ .../ am otrăvit vârful săgeții, apoi/ te-am așteptat în leagănul munților/ unde veneai tu la vânătoarea/ cu morile de apă..” („Mori de apă”, pag. 13), din care parcă doar gustul amar al.. non-dialogului este resimțit: „acolo am gustat împreună otrava/ împărțită în jumătăți egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o risipă a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic, cu pudoarea emoției sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată, rămâne la nivelul unui strigăt disperat de
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
Hohotul tăcerii Tăcerile ce-ades mă înconjoară Cu așteptări ce nu primesc răspuns Îm sparg timpanele! Raza solară A-ncremenit în spatiul necuprins Vise ce fulgeră întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Plăcerilor gustate fără har Pe crestele născute din adâncuri Imaginam castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
munca de a fi adunat, pe raftul cărții, ca într-o cămară, rodul mai multor livezi, dar autoritatea sa intelectuală și duhovnicească, asigură pe cititor că hrana este bună și masa la care-i chemat este îndestulătoare. Stelian Gomboș a gustat și a constatat, a citit și a verificat, iar ceea ce propune cititorilor este valoros, este luminos, este veridic și este mântuitor. Și de aceea ca unui bucătar și servitor silitor îi răsplătim și îi mulțumim! Am rugat pe Dumnezeu să
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
om pe care n-a apucat să îl cunoască și s-a dovedit un om mic sufletește, diametral opus valorilor ei morale, și după cum se știe, toți oamenii mici sunt dușmanii valorilor și luptă să le distrugă cu încrâncenare. Eugenia gustă neîntrerupt din fructul eșecului și cade tot mai afund în bezna deznădejdiei. După un lung șir de dureri și înfrângeri, a obosit să mai spere, rămâne o învinsă, ducându-și zilele învăluite în mantia neagră a unei vieți lipsite de
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
trecut o vară s-a mai topit un gând; să bem din cupa nopții și nu fi tristă, doamnă! Pe ulița din suflet mai trece-un dor flămând trist căutând un loc unde-ar putea să doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară, el trece fluierând. Ne plouă în privire, ne plouă și în gând cu stropi plesnind de clipe și iz, discret, de toamnă; doar dragostea, cu vise drept licurici în coamă, ne strângă cu blândețe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
s-ar afla psalmii Vechiului Testament, iar mai sus poezia lui Blaga. Tonalitatea e mai mereu gravă, există întotdeauna grija pentru ceea ce se află dincolo, și se pune întotdeauna în lumină relația uman-suprauman. (Po)căința, conștiința morală și trăirea apăsată gustând prezentul cu grija continuă a viitoarelor consecințe pe care gesturile de acum le determină, toate acestea definesc imperfect poemele din Călătorind în marea interioară: Imperfecțiunea mea se naște în fiecare zi/ din tulpina căinței o hrănesc chiar eu// mă mulțumesc
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
întoarcere, pe Charles de Gaulle, controlul bagajelor de mînă a dibăcit cobrele lui Mureșan, nu și pe ale lui Nichita. S-a strîns tot staff-ul. Văzuseră ei multe, dar așa ceva nu. Mă temeam că poetul va fi pus să guste zeama de șarpe. Dar glumind cu polițiștii, el a explicat efectele benefice ale lichidului asupra bărbăției și faptul că le-a luat... pentru mai tîrziu. Astfel nu a trebuit să desigileze recipientele. Tot acolo eu am "vrăjit" fata care îmi
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
urmat și cultura populară ca mediu adecvat. Dacă Octavian Paler și Al. Paleologu, Nicolae Breban și Andrei Pleșu, Gheorghe Grigurcu și Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu și Al. Cistelecan sunt valori nesigure, taxate prin calificative aspre (despre Paler: "nu am gustat niciodată textele acestui personaj"; despre Paleologu: "gândul liber prin țarcul literaturii naște monștri"; despre Liiceanu: "scrie un jurnal cu multe pasaje plicticoase, dar și cu câteva găselnițe haioase"; despre Grigurcu: "a luptat pentru un adevăr din care nu a mai
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
tâlc, autoritatea scotea din sertarele celor tocmai arestați pachete de Kent - semn clar că urma pedeapsa cu moartea. A te trezi duminică dimineața la tine în pat, fără ca totul să fie un vis, era un câștig cât se poate de gustat. Care putea fi primul gest, decât a întinde mâna după cutia cu chibrituri? Supărătoare rămâneau degetele înnegrite de nicotină și răsuflarea duhnind a mahorcă. Nu lipseau excepțiile. Circula o întâmplare de cancelarie privind un elev prins fumând. în consiliul profesorilor
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
triumfă, cred eu, macii bătrâneții asupra trandafirilor copilăriei". Fragmentele de mai jos sunt cele cu care debutează cartea. (Ioana Pârvulescu) Oare nu așa erați când v-am întâlnit? Nu desfrânată și fără de rușine, asemenea acelor femei pe care le-am gustat atât de mult altădată și care m-au așteptat, ca niște iepe înșeuate, în atât de multe camere dosnice... Am uitat locurile, ochii, prenumele. Poate nici nu le-am știut vreodată. Nu eram interesat decât de mine însumi, pe vremea
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune, deoarece nu cunoșteau chimicalele otrăvitoare care se folosesc în zilele noastre. După ce a gustat vinul, IPS a exclamat: Acesta este cu adevarat vin de la Dumnezeu! Ce mult m-am bucurat că i-a plăcut acel vin "natal", adus în gândul meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iar glasul sângelui să strigă, vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului, fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se adresează Hristos, catre Sfinții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
contrar. În loc să roșească estetic și să se scandalizeze moral (ca, de pildă, la lectura Lunilor de fiere de Pascal Bruckner), cititorul obișnuit și criticul academic ajung să râdă cu lacrimi. Și cine i-ar putea condamna? La început, fata îi gustă iubitului din urină; într-o seară magică, îi înghite "bolul alimentar îndelung mestecat" (,cred că la origine era vorba de niște pâine cu margarină", încearcă să rememoreze, cât mai exact, eroina); nu rareori, îi împletește părul pubian, lipindu-i șuvițele
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune, deoarece nu cunoșteau chimicalele otrăvitoare care se folosesc în zilele noastre. După ce a gustat vinul, IPS a exclamat: Acesta este cu adevarat vin de la Dumnezeu! Ce mult m-am bucurat că i-a plăcut acel vin "natal", adus în gândul meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iar glasul sângelui să strigă, vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului, fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se adresează Hristos, catre Sfinții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
susține echilibrul psiho somatic, moral și spiritual<footnote Ibidem. footnote>. În primele secole creștine, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că din cauză că tinerii sunt lăsați de capul lor<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 694. footnote> gustă paharul plăcerilor păcătoase. Astfel, el recomanda căsătoria, pentru că, prin asumarea responsabilităților ei, se ușurează mai mult lupta împotriva păcatului<footnote Ibidem. footnote>. În zilele noastre, criza nu a dispărut, ci a căpătat proporții înfricoșătoare. Astăzi tânărul contemporan caută nemurirea în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii Sale. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Călcând porunca și gustând din pom, omul a căzut din harul dumnezeiesc și a cunoscut binele din care a căzut și răul în care s-a prăbușit. Deși Sfinții Părinți numesc pe diavol ispititor, părinte al păcatului și mijlocitorul și pricinuitorul morții, ei nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Grigorie de Nyssa, De hominis opicio, P.G., col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. În altă parte, Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]