904 matches
-
din zori, Culeg roua de pe flori! Culorile toamnei Zilele-s de farmec pline, Coapte-s holdele-n câmpii Când în țară toamnă vine Prin livezi, grădini și vii! Copți sunt strugurii gălbui Când în țară toamnă vine, Cu aromă de gutui Și cu gem dulceag de prune! Copate-s merele-n livezi Nucile se bat să cadă, Se culeg pepenii verzi Stau dovlecii copți grămadă! Noptile-s de farmec pline, Greierii mai canta-n struna, Când în țară toamnă vine, Cu parfum
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului două ore îmi număr dioptriile iubirilor/dau cu plus/ nevederea mângâie glezna timpului /dă cu minus/ câteodată colorează pereții irisului în nonculori șerpește / sentințe sună placid abonații la sentimente singurătățile cu gust de gutui iernatic își expun coasta adamic celei mai iubite dintre pământence cerul se sprijină pe lacul lebedelor bea albul pătat al norilor cu grația unei furtuni de vară nu o (mai) ucide pe Ana Karenina fugi de statuia de ceară a
ORIGAMI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376611_a_377940]
-
pe deal coboară seara Cu-n buchet de stele-n mână Îngerii dau slavă-n cer Și primesc câte-o cunună! Se aprind ușor povești Chiar la gura unei sobe, Zâne bune se arată Într-o carte, printre slove. Din gutui apare lampa, (Fermecată de altfel) Un bostan trage trăsura, Spre un vis unde vrea el! Mere coapte-n scorțioșară Vor să plece iar pe-afară Să înroșească doi obraji, Când sosește un mic paj! Un butoi mai pântecos Stă de
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
nuci, Iubirea e făcută... din multe vorbe dulci. Pe frunze ruginite... nici vorbele n-ajung Să povestească toamne, cu mere și cu crâng. Ascunde-le-n cuvinte Și nu-ncerca să-mi spui, Iubește-mă cu toamne... și puful de gutui. Referință Bibliografică: Iubește-mă cu toamne... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IUBEȘTE-MĂ CU TOAMNE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374760_a_376089]
-
ce bucurie să scriu! Nu cunoști în fiecare vară așa oameni dragi ,ca Dumneavoastră! -Vă aștept mâine seară! zise Ileana,pătrunsa de emoția acestei declarații. Pe masă, lângă platoul cu prăjituri făcute de Ileana, copiii au pus un coșuleț cu gutui ,adus de ei pentru „Doamna Profesoară”. -O!...ce frumos este aici .!..șoptește Bogdan mai mult pentru sine. -Vroiam să vă aducem ceva ...și nu știam ce...Dacă o să plecați și Dumneavoastră din sat, ca a venit toamnă,vroiam să aveți
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
apa aceluiaș rău , ca boabele aceleași păstăi, ca filele aceleași cărți, ca aripile aceleași păsări... Ileana și Radu își vorbeau... fără cuvinte! Amândoi știau că Dumnezeu le-a trimis un semn . Un semn de destin sub forma unui coș cu gutui. Bucuria hotărârii le lumină față și le unea stâns mâinile,ca pentru un drum de încă o mie de ani. -Mulțumim copii. Ne-ați făcut cel mai frumos și mai de neprețuit dar!Este mai important decât va puteti voi
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
spun -izbucni Andra , ca aceasta este..” Toamnă Bucuriei mele”!!!... și îi mulțumesc lui Dumnezeu mi-a ascultat rugăciunile...! Căci eu mă rog în fiecare seară pentru mama, pentru tata , pentru frații mei dar și pentru Dumneavoastră . Referință Bibliografica: PARFUM DE GUTUI / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
roiuri de copii veseli și muște de cai/ și libelule cu aripi ca site/ o să m-arunc în apa de munte răcoroasă și caldă/ și dulce, până la piept,/ toată numai sori și planete” (Să merg la scăldat cu caii). Placheta Gutui japonez (1996) însumează îndeosebi haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
revoluție, Cluj-Napoca, 1985; Ritualuri, București, 1987; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1989; Efigii, București, 1989; Zodiac, 1987. Miniaturi, București, 1991; Septentrion, pref. D. Micu, București, 1994; În povești cu Ion Creangă, București, 1994; Andrei Mureșanu în răsăririle magicului, Cluj-Napoca, 1996; Gutui japonez, Iași, 1996; Seară cu versuri în lectura autorilor, București, 1997; Expo 99: de la Olahus la Emil Cioran, București, 1999; Școli I - Un infinit, București, 2000; Portrete la zile mari, București, 2000; Piatra scrisă, Cluj-Napoca, 2002;Alcinous și zarva pețitorilor
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
austrul vânăt risipește foi / din Tristele proscrisului Ovidiu”, comunică bucurii stârnite de luna mai, care pune „tumori de ametiste și granate, / pirogravuri de fosfor în cais”, celebrează „toamna românească” („Ard frunze vechi și-un mal de mirodenii / în fumul lor gutui de mirt se coc / se-aud flăcăii bușumându-și caii / cu smocuri moi de fân și busuioc”), pictează tablouri hibernale: „Începe astrul iernii măreț să se topească / treptat îl simți cum arde pe-al primăverii rug /și-n urma lui rămâne
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
Horea, dar și cu ceva din Leonid Dimov (cu acea parte preluată din Ion Barbu, „balcanicul”) în poemul Un stârv, ingenioasă replică la piesa omonimă a „domnului” Charles Baudelaire, căruia poemul îi și este dedicat. „Stârvul” descris e al unei gutui, prilej pentru poet de a zugrăvi livada: „Livada cunoscută, alene se turcea - / goi, pepenii în vrejuri roteau lucite fese,/ iar trandafirul galben, ce se usturoia/ în stratul de legume printre cârciumărese// părea o rană nouă în carnea unui măr/ cu
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
prin manifestare cu nouăzeciștii, V. sfidează atât livrescul programatic al primilor, cât și directețea brutală a celorlalți. Fără a cunoaște rupturi sau metamorfoze majore, formula sa lirică - dezvoltată în Exil în orașul imperial, Melancolii retorice (1994) și în ciclurile Grădina gutuiului singur și Jelna din antologia Ritualul melancoliei (2002) - pare a avea mai multe afinități cu cea de-a treia direcție dominantă a epocii, subsumabilă neoexpresionismului ardelean. De altfel, experiența originară a poeziei lui o constituie exilul, resimțit deopotrivă în plan
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
Vatra”, „Manuscriptum” ș.a. Prima carte, Trepte, îi apare în 1944. Poezia lui P. se resimte de experiența simbolistă. Lumea copilăriei, trecutul, amintirea - teme recurente în operația de excavare arheologică a eului liric - prind corp prin evocarea, similipillatiană, a toamnelor, viei, gutuiului, a bunicilor, ca și a universului formativ livresc (Hans Christian Andersen, Frații Grimm, Walter Scott, romanticii francezi). Evocarea, mizând mai mult pe muzicalitate decât pe imaginea vizuală, e mai pregnantă în rememorarea anotimpurilor, percepute în tradiția vergiliană a lui Vasile
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
facă simțit freamătul unei zile noi și frumoase. Cea mai frumoasă din câte au fost în acest an! Încetul cu-ncetul, toată lumea se trezește. Doar cei mici mai dorm. Cel puțin așa cred ceilalți. Mărul din fața casei, cireșul, părul și gutuiul știu, cu toții, că, de fapt, nu mai doarme nimeni, și-au aplecat, ușor, crengile, s au uitat prin geamuri și au văzut că și copiii au „problemele” lor. Iar atunci când Alina, Cristinel, Ileana, Adrian, Tamara și ceilalți mai uită că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gândesc. Dar, dați-i voi un nume. Bună idee! însă, luați pe negândite, nepoții nu știu ce să spună. O ramură a mărului s-a lăsat în jos. Probabil ca să vadă mai bine vițelul. La fel a făcut și o creangă de gutui, și una a părului... Mugurii lor mângâie obrajii catifelați ai copiilor. Ce-ar fi, izbucnește Sorin, să-i spunem Mugurel? Frumos nume, foarte frumos! zic ceilalți. Dacă vreți voi, Mugurel să-l cheme! confirmă bunicul. Nedumerire Toată lumea s-a așezat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu frică de Dumnezeu“. Mă apropiam de ea pe măsură ce vorbea. „Te-am văzut de mai multe ori trecând cu el ca să vă duceți la mătușa din partea maică-tii, Tamima, nevasta notarului care locuiește la doi pași de aici, în fundătura Gutuiului.“ Deși prin preajmă nu se afla picior de bărbat, își azvârlise peste obraz un văl alb pe care nu și-l ridică decât după ce zăvorâse poarta în urma mea. Luându-mă atunci de mână, mă duse printr-un coridor îngust care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cam vorbea...) ce-i sucise, Îi Întunecase și-i Înnodase mințile. Cu mâinile sub cap, soldatul Cătănuță oftă. Abia aștepta să plece fericiții: Îl enervau și-l oboseau. Primi și el, de la unul dintre ei, o cutie cu compot de gutui și una cu tocană de legume. Le vârî În valiza de lemn pe care o ținea sub pat. A doua zi, trei sferturi dintre soldați plecară către casele lor. Era o liniște nelalocul ei, barăcile deodată se făcuseră uriașe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de partid ori prin consiliile profesorale. După ce pune scaunele pe mese, eleva Începe să dea cu mătura. Profesorul Zidaru Încuie celelalte săli de clasă. Intră În laborator și, văzând că eleva a strâns În coșul de gunoi toate cotoarele de gutui, avioanele și ghemotoacele de hârtie, Îi dă ordin să așeze scaunele la locul lor, să șteargă bine băncile și catedra de praf și, mai ales, să curețe cum se cuvine tabloul din care zâmbea blajin Conducătorul, căruia un școlar zgubilitic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când am să vin lângă patul tău și‐ am să fac aerul răcoros, scoborând toate stelele jos. Ai să cunoști că‐i mama după pace și după felu‐ n care totul tace - durerea și grija de mâine - după mirosul de gutui și pâine. Ai să mă știi și‐ai să zâmbești dormind. Eu, când am să văd soarele răsărind, de teamă să nu mă fac rouă și să nu mor, am să‐ mi iau îngerii și‐am să zbor. Cezar Ivănescu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de departe ‐ înhamă renii la sanie, o aud respirând întotdeauna am așteptat‐o, de mii de ani pun urechea la pământ și iată că vine și mă‐nspăimânt... CĂTRE LUIZA Veni‐va timpul când‐voi fi țărână, însângerată floare de gutui... veni‐ va timpul când voi fi în toate: memorie a nimănui... SORA GEAMĂNĂ Sunt Ana, Sora mea geamănă, Maria‐Basaraba a fost furată într‐o noapte de un bărbat frumos și sălbatic. De atunci nu am mai văzut‐ o... Din
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
bineînțeles, un rachiu mic. Pe urmă ciorba, cu mult zarzavat. La felul doi, la alegere : sarmale, chiftele, ciulama, musaca, un batal cu pilaf, o iahnie bună de fasole, dovlecei sau ardei umpluți cu iaurt. Iar ca dulciuri, o peltea de gutui sau niște rahat și, în final, o cafea la ibric. Dacă vreți neapărat, se pot adăuga o ciorbă de burtă și niște mici, care nu au păstrat numele turcești, ca toate cele de mai sus, dar cam tot de pe acolo
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o zi senină și caldă de miez de toamnă, În cimitir, puteai să vezi sclipind funigei Întinși Între cruci. CÎt timp popa și-a făcut treaba, te-ai retras cu Florin și Răzvan spre gardul cimitirului și ați despovărat un gutui de fructe. Apoi din nou În curtea casei, pomana, pe mesele Întinse afară ați găsit mîncăruri simple, colaci și pîine de țară, ouă fierte, cartofi prăjiți, orez, cîțiva cîrnați anemici, care, avînd În vedere viața scurtă pe care au avut
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fii lăsat să termini facultatea. Asta înseamnă că pe viitor trebuie să fii la fel de muncitor și cu o conduită ireproșabilă. Am înțeles! Ești liber... * Toamnele ce veneau asupra satului din potcoava codrului se lăsau domol cu funigei și miros de gutui... Toamna din acel an însă era mai altcum parcă. S-a furișat în sat pe nesimțite, culegând struguri, punând prunele pe lozniță și pacea în suflete... După ce puneau stăpânire pe fire, porneau apoi să colinde satul cu noaptea la braț
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
când / O ceapă / s-a răsucit cu discul în jos - / cu punct de sprijin în steaua polară - / și acum ridică din pământ / micrometric / trei coloane verzi / mai sigure decât istoria unui imperiu.) etc., fie cu înfățișările lui solemne, copacii, nucul, gutuiul, salcâmul, prunul, ulmul, vișinul, frăgarul, arinul. Străbătând, așadar, spații felurite - ca geolog, cu privire de artist, receptiv la toate nuanțele vieții -, poetul identifică o risipă de trăiri în orice moment (dimineața, în amurg, noaptea etc.), în orice formă de relief
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]