375 matches
-
Metalurgică de Utilaje Medgidia (n.aut.)], de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
era conectată la veselia generală a grupului. Fiind vorba despre partide de pescuit a început și Andrada să povestească cum a umplut ea o pungă de un leu (atât costa punga goală în acea vreme), adică vreo zece kilograme de guvid, pescuindu-i doar cu mâna pe sub pietrele de la digul plajei de la Mangalia. Era în luna august și era cu mai mulți prieteni la plajă în zona dinspre farul verde al intrării în portul Mangalia, când a văzut cum majoritatea turiștilor
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
pietrele de la digul plajei de la Mangalia. Era în luna august și era cu mai mulți prieteni la plajă în zona dinspre farul verde al intrării în portul Mangalia, când a văzut cum majoritatea turiștilor aflați pe plaje umpleau sacoșele cu guvizi prinzându-i cu mâna goală. Erau cu zecile sosiți la mal și amețiți din cauza lipsei de oxigen din apă. De două săptămâni temperatura apei nu a mai scăzut sub 22-24grade și din această cauză algele din larg au început să
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
care deși era cam strâns la pungă..de data asta îl cumpărase pe cel mai scump. Ceasul arată oră cinci.Inainte de mă culcă îmi propusesem să mă scol pe la 6, pentru a ajunge în timp util la cherhanaua cu guvizi. Nu aveam chef de somn..nici de leneveala în pat. Mi-am zis că evenimentele de aseară se asortează foarte bine cu un răsărit de soare ... Așa că mi-am luat ustensilele de spălat și m-am îndreptat spre baia destinată
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
mal. Am așteptat până au așezat-o pe nisip, într-un loc în care valurile nu mai aveau puterea să o atragă spre larg. M-au văzut și chemandu-ma lângă barcă , mi-au dat o sârmă, au luat un guvid și -au arătat cu trebuie să îi înșir pe sârmă, după care m-au invitat să aleg din barcă cu plasele de pescuit, peștii pe care îi doresc. Am ales pe cei mai răsăriți,până când s-a umplut sârmă.. Le-
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
afon al sunetelor oarbe ranița iubirii îmi miroase a brusturi sau a stele de mare concave gust dulcele sunet al timpului care trage clopotele marea din porturi răspândește albatroși avizi vocea mea îți irită timpanele te servesc cu niște calzi guvizi ce ispite ai lăsat la mal leviatan solitar mă soarbe așa o singurătate de zile fastuoase încât îți (mai) cânt sau descânt Calypso legată de chei cu o sută de picioare spălând cu pietre de râu ultima iubire (de care
VOCALIZE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340155_a_341484]
-
gestației este de 9-11 luni, iar înțărcarea se face la vârsta de 3-4 luni. Durata de viață este estimată la mai puțin de 16 ani (Zaharia et al., 2013). Marsuinul este ihtiobentofag, hrănindu-se cu pești și nevertebrate (cambulă, calcan, guvid, aterină, gasteropode), rația zilnică fiind de 3-5 kg de hrană (Zaharia et al., 2013). Populația de marsuini (Phocoena phocoena relicta) poate fi alcătuită din trei sau mai multe subpopulații, inclusiv cele care petrec o mare parte a anului în zone
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
atingere prevederilor art. 1 ; ... b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
încărcat cu nutrienți, hrană vie abundentă etc.); Dunărea, ca principală cale de migrație pentru cele mai valoroase specii de pești, sturionii și scrumbia; vegetația deltaică și lagunară, ca habitat de reproducere, creștere larvară și hrănire pentru chefali, calcan (pești plați), guvizi etc. Pescuitul de sturioni a fost interzis în România începând cu anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, și încă alți 5 ani de prelungire. Deoarece până în 2021, populațiile de sturioni nu s-au refăcut, pescuitul la sturion
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
mea de a alerga pe mare trăgând la rame, fie că era liniștită, sau cu vânt, pe soare, sau pe ploaia care mă mai prindea din când în când... Eram întotdeauna pregătit pentru orice eveniment, căutând locurile unde mă așteptau guvizii flămânzi pentru a-i urca în barcă, satisfăcut de captură. Asta a fost și este încă esența vieții mele de om al mării: pescuitul și satisfacțiile sale... *** De atunci, s-au scurs aproape zece ani și încă este soare și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
la vâsle, pe marea agitată, dar nu chiar așa de supărată, am ajuns acolo unde ne doream să fim ca depărtare de țărm. Speram să cădem chiar pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării, unde să fie și guvid. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, de 0,5 - 0,6 mm, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb greu de 100
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
legate ceva mai sus de plumb, în care puneam râme negre din baltă, foarte chinuitor de făcut rost în mocirla scormonită de alți și alți pescari, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai trebuia să fie pipota roșie, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră. Așa este rânduiala. A doua zi ne schimbam locurile. Guvidul mușca frumos. Avea poftă de mâncare când marea era agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
mocirla scormonită de alți și alți pescari, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai trebuia să fie pipota roșie, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră. Așa este rânduiala. A doua zi ne schimbam locurile. Guvidul mușca frumos. Avea poftă de mâncare când marea era agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă[ - furtună de fund], totul este în regulă. Te leagănă ca într-
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta, că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau a soarelui. Singurii fericiți erau guvizii, care înotau prin toată barca și noi că am rămas în viață și nu am devenit hrana celor pe care ne-am dus să-i capturăm. Speram, să fie ultima experiență de acest gen. Cine știe, ce ne va mai
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
Metalurgică de Utilaje Medgidia (n.aut.)], de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
piatră pe dig și alergau de-a lungul lui, privind cum apa care se strecura printre pietrele mari, făcea mici golfulețe în care, printre razele de soare ce se scăldau în undele ei, se strecurau iuți și umbrele negricioase ale guvizilor. Cu chiote tot mai ascuțite, copiii săreau printre pietrele digului, aplecându-se, iscodind tot mai febril, însoțiți în joaca lor de șuieratul subțirel al vântului și plescăitul molcom al apei, simțind că sunt pe cale să descopere acea misterioasă ființă, al
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
sărat, emana dintre micile crevase. Dar nevăzută și neauzită, liniștea continua să se ascundă cu un zâmbet, tot mai departe, în firidele doar de ea știute. Între timp, tânărul grănicer, ajuns în dreptul lor, urmări pentru câteva clipe împreună cu ei, cum guvizii lunecau încolo și încoace prin apa transparentă, apoi, luându-și un aer grav, se întoarse spre ei și le spuse să plece acasă, pentru că ar putea să alunece în apa rece și nu ar vrea să fie el răspunzător pentru
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
doi-trei metri, marea fiind ușor ondulată, iar curentul îndreptându-mă spre larg. Trebuia să trag deci, cel puțin șapte sute de rame pentru a ajunge pe zona mai adâncă de opt-nouă metri și cu scoică pe fundul apei, sau cu piatră. Guvidul stă în zona cu multă scoică, hrana sa de bază, unde găsește din belșug puiet, crabi, sau garizi[ Garizi = un fel de creveți de Marea Neagră, mai mici decât creveții obișnuiți. (n. aut.)] pentru completarea mesei. Încet, încet, creștea distanța dintre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
aici cu cel puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de mal. Este o zonă mai mult cu nisip decât cu piatră sau scoică, deci lipsită de pește. Doar calcanul își mai face apariția arareori, sau câțiva guvizi rătăciți printre algele fixate fragil și temporar pe fundul mării. Acolo, mai mult de un kilogram de pește nu am prins, iar timpul trecea monoton. Creștea și starea mea de neputință și nervozitate. Când s-a mai risipit ceața dinspre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
spre larg. Se vedea din nou tot litoralul. Mă aflam cam la doi kilometri de mal. Adâncimea mării depășea aici nouă metri. Când dădeam de zona nisipoasă, plină de alge, găseam în cârlige strunghili roșiatici, care sunt cei mai gustoși guvizi și cei mai cărnoși. Prinzi nouă-zece bucăți și gata kilogramul! Iar vânzarea merge mai bine când peștele este mai mare. Până la urmă, n-a fost chiar așa de slabă captura! Dar nu știam că răul abia acum va începe. Ceața
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
de mal. Era destul de riscant de ieșit, dar puteam să ne hotărâm să pornim pe mare, chiar dacă ne legănau destul de violent talazurile, însă situația ar fi fost neplăcută și nu ne-am fi atins scopul, am fi prins doar câțiva guvizi. Mogâldeața, pe care o văzusem în umbră sub copac, se apropie de mașina mea, observând că era o femeie cam de 30-35 ani, bine îmbrăcată pentru acea vreme. Bună dimineața, îmi zice ea cu o voce subțire. Sărut mâinile, doamnă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
doi-trei metri, marea fiind ușor ondulată, iar curentul îndreptându-mă spre larg. Trebuia să trag deci, cel puțin șapte sute de rame pentru a ajunge pe zona mai adâncă de opt-nouă metri și cu scoică pe fundul apei, sau cu piatră. Guvidul stă în zona cu multă scoică, hrana sa de bază, unde găsește din belșug puiet, crabi, sau garizi[i] pentru completarea mesei. Încet, încet, creștea distanța dintre mine și mal. În același timp, creștea și nesiguranța că mergeam pe direcția
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
aici cu cel puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de mal. Este o zonă mai mult cu nisip decât cu piatră sau scoică, deci lipsită de pește. Doar calcanul își mai face apariția arareori, sau câțiva guvizi rătăciți printre algele fixate fragil și temporar pe fundul mării. Acolo, mai mult de un kilogram de pește nu am prins, iar timpul trecea monoton. Creștea și starea mea de neputință și nervozitate. Când s-a mai risipit ceața dinspre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
spre larg. Se vedea din nou tot litoralul. Mă aflam cam la doi kilometri de mal. Adâncimea mării depășea aici nouă metri. Când dădeam de zona nisipoasă, plină de alge, găseam în cârlige strunghili roșiatici, care sunt cei mai gustoși guvizi și cei mai cărnoși. Prinzi nouă-zece bucăți și gata kilogramul! Iar vânzarea merge mai bine când peștele este mai mare. Până la urmă, n-a fost chiar așa de slabă captura! Dar nu știam că răul abia acum va începe. Ceața
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
ei în apă și a fugit. - Adriana, ai mai pescuit vreodată creveți? O întrebă Aldo. - Nu, la noi nu sunt creveți în apele dulci sau sărate. - Dar ce se prinde la voi? - În lacuri tot felul de pește, la mare guvizi și scrumbie, sau chefal. Mai sunt și alții dar nu mai știu cum se cheamă, că nu mă duc la pescuit. - Dar creveți, nu? - Nu ți-am spus? Sunt doar raci la apă dulce și garizi în mare, niște creveți
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]