19,153 matches
-
secolului trecut până în prezent, intervenția umană a distrus peste 80% din toate zonele umede ale Dunării. De-a lungul fluviului și al afluenților săi s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre habitatele de luncă și sistemul fluvial, iar funcțiile ecologice ale acestora au fost afectate. Cu un parcurs de peste 1.000 km prin Bulgaria, România, Ucraina și Moldova, Dunărea Inferioară a fost identificată de către WWF ca fiind una dintre cele mai importante
4,4 milioane de dolari pentru Dunăre. Ce se va face cu banii aceștia by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78403_a_79728]
-
rinocer de Java din Vietnam a fost găsit mort într-un parc din sudul țării, în luna octombrie a acestui an. În Indonezia, mai pot fi găsite în captivitate, 50 de exemplare de rinoceri de Java. Destinul mamiferelor reflectă modificarea habitatului lor cauzată de suprapopularea oamenilor. Rinocerul este o victimă a vânatului ilegal, în special în Asia. Este cerut pentru coarnele sale care au efecte terapeutice în tratarea cancerului. Acest lucru nu este dovedit științific, dar rămâne o practică tradițională în
Rinocerul negru este pe cale de dispariţie în Africa Occidentală () [Corola-journal/Journalistic/68286_a_69611]
-
o mașină somptuoasă, neagră, care mă duce la hotelul Prebaltiskii, hotel comunist gigantic, fără telefon în cameră, hotel cu mii de "spații de cazare", veritabil buncăr pe țărmul Mării Baltice. Loc detestabil în sine, dar și ca materializare a modelului de habitat sovietic. E de ajuns să îi treci pragul ca să urăști și hotelul, și ceea ce el întruchipează. A doua reîntâlnire e cu Teatrul Alexandrinsk, unde mai fusesem în urmă cu trei ani. E restaurat de curând; văzându-l, nu poți decât
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
umane; ... b) impactul eliberărilor de radionuclizi în mediu, normale sau potențiale, asupra altor specii decât specia umană; ... c) efectele adverse asupra viitoarei disponibilități a resurselor naturale: pământ, ape de suprafață, ape freatice, materii prime; ... d) impactul neradiologic: poluare chimică, alterarea habitatului natural. ... Articolul 17 În stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenților radioactivi din cadrul oricărei practici trebuie să se țină seama de efectul acumulărilor de radioactivitate rezultate în urma evacuărilor îndelungate. Articolul 18 Limitele derivate de emisie a efluenților radioactivi
NORME FUNDAMENTALE din 26 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255425]
-
poluante cu frecvențele existente și aflate în utilizare pentru tehnologiile 2G, 3G și 4G. Toate la un loc generează poluare electromagnetică mai mare și mai multă, exact în zone unde această poluare nici nu ar trebui să existe, deoarece afectează habitatele, fauna și flora. ... 15. De asemenea, autorii sesizării susțin că prevederile art. 14 alin. (1) și ale art. 16 și 17 din legea criticată încalcă dreptul la un mediu sănătos, întrucât prezența echipamentelor radiative ale rețelelor de comunicații mobile în
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
pădurilor emit următorul ordin: Capitolul I Zone și perioade de prohibiție Articolul 1 (1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie- 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute
ORDIN nr. 57/675/2022 () [Corola-llms4eu/Law/253220]
-
construcții) sau la extinderea solului utilizabil (de exemplu, prin decontaminare)? 2 15 Biodiversitate, inclusiv floră, faună, ecosistem și peisaje • Contribuie la reducerea numărului de specii/varietăți/rase (reduce diversitatea biologică) sau creșterea numărului de specii (promovează conservarea)? • Afectează speciile protejate sau amenințate, habitatele acestora sau regiuni sensibile din punct de vedere ecologic? • Împarte peisajul în zone mai mici sau afectează în alt mod rutele de migrație, coridoarele ecologice sau zonele de conservare? • Afectează valoarea turistică a peisajelor protejate? 14 15 Protecția animalelor • Există
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
este stabilit în cadrul procedurii de verificare a aplicabilității EIM, iar planurile de management forestier relevante pentru acțiunile de împădurire și reîmpădurire vor face obiectul unei proceduri complete de evaluare strategică de mediu (raport de mediu), în special dacă afectează habitatele și/sau speciile protejate. Data Semnătura Model E Consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal Pentru cererea de sprijin cu titlul (completați cu titlul complet al cererii de sprijin) din care această declarație face parte integrantă, în cadrul Planului Național de
GHID SPECIFIC din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265242]
-
se vor utiliza materiale forestiere de reproducere din speciile și ecotipurile de arbori care sunt adecvate condițiilor climatice viitoare ale României. Se interzice împădurirea sau reîmpădurirea pe terenuri agricole cu valoare naturală mare, pajiști sau zone umede, cu excepția refacerii habitatului, care să contribuie în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, managementul apei și protecția solului. Împădurirea urbană se realizează printr-o abordare la nivel de peisaj care să contribuie la consolidarea conectivității cu zone naturale sau seminaturale, cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
naturale protejate. (2) Comitetul interministerial exercită următoarele atribuții principale: a) urmărește și analizează integrarea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea 2030, a legislației specifice privind biodiversitatea, a planurilor de management și a obiectivelor de conservare stabilite pentru habitatele și speciile pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 în legislația specifică sectoarelor cu impact asupra biodiversității prevăzute la art. 3 alin. (1) ; ... b) propune autorităților competente în domeniile: educație, agricultură, pescuit, acvacultură, silvicultură, vânătoare, turism, organizare spațială, transport
HOTĂRÂRE nr. 781 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256549]
-
conducătorului echipei de intervenție. ... ... 1.9. Centrul de reabilitare/Entitatea autorizată sprijină cu personal de specialitate echipa de intervenție prin preluarea, eliberarea/plasarea provizorie în custodie în cadrul centrelor de reabilitare/îngrijire a exemplarelor de faună sălbatică capturate, bolnave, rănite, până la reintroducerea în habitatele naturale de origine sau în sanctuare în care este posibilă deținerea pe termen lung. ... ... 2. Evaluarea comportamentului animalului sălbatic 2.1. Comportamentul general oferă informații de bază referitoare la animal, de care se va ține seama în cadrul evaluării finale, individuale
LEGE nr. 197 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257330]
-
nu va afecta: terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și al biodiversității sub pământ, terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversității şi terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (floră și faună) și nici terenuri forestiere (acoperite sau nu de arbori), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau integral sau destinate să fie acoperite de arbori. Urmare a parcurgerii etapelor
GHID SPECIFIC din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256761]
-
treptată a acestora. 14 Habitatul esențial este un subansamblu de habitate naturale și modificate care merită o atenție deosebită. Habitatul critic include zone cu o valoare ridicată a biodiversității care îndeplinesc criteriile de clasificare ale World Conservation Union („IUCN”), inclusiv habitatele necesare pentru supraviețuirea speciilor aflate în pericol critic de dispariție sau pe cale de dispariție, astfel cum sunt definite în Lista Roșie a Speciilor Amenințate a IUCN sau în orice legislație națională; zone care au o importanță specială pentru speciile
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
nu va afecta: terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și al biodiversității sub pământ, terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversității și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (floră și faună) și nici terenuri forestiere (acoperite sau nu de arbori), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau integral sau destinate să fie acoperite de arbori. Urmare a parcurgerii etapelor
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
nu va afecta: terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și al biodiversității sub pământ, terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversității și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (floră și faună) și nici terenuri forestiere (acoperite sau nu de arbori), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau integral sau destinate să fie acoperite de arbori. Urmare a parcurgerii etapelor
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
nu va afecta: terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și al biodiversității sub pământ, terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversității și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (flora și faună) și nici terenuri forestiere (acoperite sau nu de arbori), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau integral sau destinate să fie acoperite de arbori. Anexa E7 Lista de
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
și sustenabilității acestora, asupra calității vieții și stării de sănătate a populației. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, norma de spațiu verde pentru un locuitor trebuie să fie de 50 de metri pătrați. La nivelul Uniunii Europene, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 70% din populație, standardele în ceea ce privește spațiile verzi sunt de minimum 26 de metri pătrați/locuitor. În România, situația spațiilor verzi urbane este mult sub nivelul standardelor europene, media fiind de doar 18 metri pătrați/locuitor, în special
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de Faună și Floră Sălbatică Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 CUPRINS INTRODUCERE INFORMAȚII DESPRE SPECIE Starea de conservare Efectivele și distribuția speciei Biologia speciei Cerințe privind habitatele în România Reproducerea Zonele de iernare în România 2.7 Creșterea speciei în captivitate PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI FACTORI NATURALI FACTORI BIOLOGICI FACTORI ANTROPICI MONITORIZAREA POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU MONITORIZAREA ȘI
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Bonn Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african- eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995 AEWA Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice Convenția Ramsar Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973 CITES Legea nr. 407/2006 vânătorii şi
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cuprinse în AEWA. Măsuri speciale de conservării trebuie să se aplice speciilor enumerate în coloana A, a Planului de acțiune AEWA, care include și gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) . Convenția privind zonele umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice Prin habitatele în care este răspândită, gâsca cu gât roșu se încadrează în domeniul de aplicare a Convenției privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar) la care România a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de conservării trebuie să se aplice speciilor enumerate în coloana A, a Planului de acțiune AEWA, care include și gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) . Convenția privind zonele umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice Prin habitatele în care este răspândită, gâsca cu gât roșu se încadrează în domeniul de aplicare a Convenției privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar) la care România a aderat prin Legea nr. 5/1991
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
privind zonele umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice Prin habitatele în care este răspândită, gâsca cu gât roșu se încadrează în domeniul de aplicare a Convenției privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar) la care România a aderat prin Legea nr. 5/1991. Convenția impune Părților să protejeze zonele umede, fiind necesară depunerea tuturor eforturilor, astfel încât să se asigure condițiile adecvate pentru existența speciilor de păsări de apă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de timp (BirdLife International, 2017). În prezent are cea mai nefavorabilă stare de conservare dintre toate speciile de gâște, fiind considerată vulnerabilă, în conformitate cu clasificarea IUCN , prezentând un risc ridicat de dispariție din cauza declinului continuu al populației, distrugerii habitatului sau supraexploatării de-a lungul căilor de migrație, cu perspective nefavorabile în viitor. În Lista Roșie a păsărilor din Europa, se menționează că populația europeană de gâscă cu gât roșu este în ușoară scădere, iar specia este clasificată în categoria
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă între începutul lunii noiembrie și prima parte a lunii martie. Pentru a petrece noaptea, gâștele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă între începutul lunii noiembrie și prima parte a lunii martie. Pentru a petrece noaptea, gâștele cu gât roșu au nevoie de apă dulce pe suprafețe extinse, preferându-le pe
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]