206 matches
-
după criteriile și cerințele conduitei civilizate, ale omului cultivat. De exercițiu depinde fixarea trăsăturilor durabile și caracteristice ale personalității cetățeanului, trasăturile caracterului moral. De aceea, efectele exercițiilor se repercutează pozitiv pentru sporirea autonomiei, a libertății personalității. Totodată, exercițiul, care fixează habitudinile morale sau civice, tocmai prin adecvarea actelor desprinse ale conduitei la situațiile morale sau cetățenești, mereu schimbate, nu atentează la formarea creatoare a personalității morale sau a cetațeanului. Exercițiul este nu numai o metodă de educație, adică una folosită numai
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și modul, specific lui Henri Bergson, de a înțelege și interpreta rolul limbajului în formarea viziunii noastre asupra lumii. "Placatul" barbian corespunde repetitivului, aspect definitor în concepția bergsoniana, pentru cunoașterea științifică a realității. Înlăturarea lui implică să "rupi legăturile cu habitudinile științifice, care răspund exigentelor fundamentale ale gândirii, să agresezi spiritul, să urci pantă naturală a inteligenței"39 Ion Barbu însuși crede că există o limbă a poeziei, o limbă universală; sau un dar de a recepta undă lirica [s.n.]"40
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din propria-i clasă, cât și fostul tovarăș de joacă, acum factotum la Marele Stat Major. Îndrumarea spre ideologia socialistă apare firească, cum este și devenirea lui Tase Bojoceanu, acum ajuns unealtă a Siguranței. Din păcate, autorul dă frecvent curs habitudinilor sale de gazetar, aglomerând comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
de copii, precum și de relațiile acestuia cu mediul care poate produce un blocaj precoce al activităților congnitive. Stările de deficiență intelectuală trebuie definite și în raport cu contextul social, ținându-se seama de ansamblul factorilor de mediu: atitudini, relații și resurse familiale, habitudini și posibilități ale colectivității, legislație și echipamente sociale. Considerată, din acest punct de vedere, insuficiența mintală ne apare ca o „situație” (Beley). Se poate afirma, în sensul acesta, că deficiențele de evoluție care constituie personalitatea deficientului mintal, se pot grupa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod direct viața membrilor societății, obligându-i să se adapteze factorilor de schimbare sau factorilor de progres. Adesea confruntarea bruscă, brutală, a populației cu aceste schimbări, care obligă la adaptare, prin asimilarea factorilor de noutate implică o renunțare la vechile habitudini, conduite, activități, mod de gândire, stil de viață, relații interumane. Toate acestea vor genera reacții din partea grupelor sociale, iar în planul organizării și funcționării instituțiilor sociale, crize. Ele au, de regulă, un efect negativ asupra vieții psihice, a conduitelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și «tratați» În Întâlnirile față În față” (1999:42). „Structura socială este suma acestor tipizări și a tiparelor recurente de interacțiune stabilite cu ajutorul acestora” (p. 45). Mai departe, Berger și Luckmann consideră că „orice activitate umană este supusă obișnuinței, deprinderii, habitudinii. Orice acțiune care se repetă frecvent se Încheagă Într-un tipar, o matrice, care poate fi apoi reprodusă cu economisire de efort și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea apare oricând
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contingentul, ci contingența însăși, localizată într-un oraș generic, care nu numai că nu constituie o realitate determinabilă empiric, dar se complace într-o ambiguitate deopotrivă geografică și ontologică, printr-un continuu bruiaj al rutinelor sociale. Pe de o parte, habitudinile se confruntă mereu cu invazii neanunțate de pe tărâmul metafizicului, deschizând astfel o a doua dimensiune a poemului, de natură onirică sau măcar himerică; pe de altă parte, interferența unor (sub)rutine aparținând unor practici și sfere diferite generează adesea un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
comportamentele alimentare nu au evoluat neapărat În direcția bună: prea multe grăsimi, prea mult zahăr, prea mult alcool, nu destule fibre, minerale, vitamine, mese echilibrate... aceste proaste deprinderi nu sunt lipsite de consecințe pentru sănătate. Nu intenționăm aici să diabolizăm habitudinile noastre alimentare, ci să evităm, prin metode simple și o cunoaștere veritabilă a alimentelor și a nevoilor noastre, o derivă la care Împinge abundența ofertei alimentare, solicitările publicitare și punerea pe piață a unor produse atrăgătoare și ușor de consumat
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
energetică. Nu se pune nici problema de a impune modele de regim, de a promite menținerea sănătății și a taliei prin câteva conduite alimentare, ci de a ști să alegem mai bine, să mâncăm mai bine, În funcție de gusturile, bugetul și habitudinile alimentare ale fiecăruia, adoptând o altă manieră de a găti. Fiecare dintre noi are puterea și libertatea de a-și influența sănătatea prin alimentație, un demers responsabil de prevenție la Îndemâna tuturor, alături de renunțarea la fumat și practicarea unei activități sportive
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
apariția cancerului”. Este adevărat că numeroși factori trebuie luați În considerare În interpretarea lor. Cancerele rezultând din imbricarea mai multor factori, precum terenul biologic (predispoziții geneticeă și factorii de mediu - aceștia din urmă fiind strâns legați de comportamentele individuale (tabagism, habitudini alimentare, consum de alcool etc.Ă -, a stabili contribuția fiecăruia la ansamblu este Întotdeauna o sarcină complexă. În orice caz, sunt În curs de desfășurare vaste programe de cercetare ce vizează o mai bună identificare a factorilor nutriționali care intervin
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
alimentare este incriminată În creșterea obezității și În etiologia bolilor situate, În țările cele mai prospere, pe primele locuri ale cauzelor mortalității: patologiile cardiovasculare și cancerele. Indiscutabil, alimentația țărilor bogate este săracă În alimente-aliați. Omul modern și-a modificat radical habitudinile alimentare și, prin aceasta, procesele de absorbție, de asimilare și metabolismul. Se știe, potrivit studiilor, că s-a redus foarte mult aportul În legume, fructe și cereale, deci În fibre, vitamina C, provitamina A, vitamina E - factori protectori Împotriva cancerului
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
utilizat În alimentație fără control sau, dimpotrivă, că un anume aliment este remediul miraculos Împotriva cancerului. Vom spune mai degrabă că sfaturile de prevenție sunt bazate pe noțiunile de risc crescut sau scăzut. Totuși, știm deja, din sursă sigură, că habitudinea alimentară care trebuie eradicată cel mai rapid și pe cât posibil În totalitate o reprezintă consumul de grăsimi rele și de zahăr. Numeroase studii au demonstrat că, cu cât cota lor În alimetație este mai ridicată, cu atât riscurile de cancer
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de a se Înmulți cu vioiciune pe rafturile magazinelor noastre ne lasă uneori perplecși. Cum să ne descurcăm? Nutriționiștii sunt unanimi: bunele principii nu sunt Întotdeauna cele mai complicate, nici cele mai restrictive. Nu se pune problema de a diaboliza habitudinile noastre alimentare, care, la urma urmelor, nu sunt atât de rele, de vreme ce speranța de viață nu Încetează să crească, ci de a evita, prin mijloace simple și printr-o cunoaștere veritabilă a alimentelor și a nevoilor noastre, o derivă la
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
importanța depistării Metabolismul unui individ este determinat În principal de patrimoniul său genetic. Diversitatea genetică Întâlnită În cadrul populației explică de ce indivizi dintr-o populație dată pot suferi mai ușor de anumite boli decât alții, În ciuda unui mediu și a unor habitudini comparabile. Depistarea nu ne pune complet la adăpost, ci permite detectarea mai din timp a cancerelor și sporește deci șansele de vindecare. Acest lucru este valabil În special pentru cancerul de sân, care, potrivit estimărilor, va afecta o femeie din
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
sunt constitutive proiecției sociale a realității și care apar drept "borne" ale procesului de cunoaștere a acesteia. Argumentez că, în măsura în care se regăsesc la nivelul instituțiilor sociale, fiind astfel reproduse discursiv, inclusiv în manieră simbolică sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale convențiile ideologice reprezintă o expresie a identității sociale, fiind utile în explicarea și înțelegerea realității societale, ca și a posibilităților de evoluție a acesteia. În fine, cea de a treia secțiune a studiului de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale , au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 4. Dincolo de a fi un prim pas înspre a teoretiza o abordare normativă a ideologiei, definiția redată mai sus
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cursul procesului de cunoaștere socială. Pentru a identifica însă prezența convențiilor ideologice trimițând spre elemente concrete vizibile în orice societate la nivelul instituțiilor sociale și care sunt reproduse discursiv de la o generație la alta sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale putem apela la un argument ce vine din zona cercetărilor interdisciplinare privitoare la ideologie, întreprinse de teoreticianul contemporan Teun van Dijk, potrivit căruia a defini ideologia înseamnă a ne referi, printre altele, la faptul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Flaubert), atunci nu poți reda în scris "expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor, accesele de bună dispoziție sau de furie, proverbele, cântecele, dansurile etc.15. Până la urmă, provocarea este dublă. O dată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
constrîngătoare a iernii, liniștea cabinetului... Atît de puternic este sentimentul confortului Încît cea mai mică defecțiune Împiedică, pur și simplu, pe Alecsandri să se apropie de masa de scris. El și-a construit un protocol și protocolul a devenit o habitudine de la care nu Înțelege să se abată. Cum un arbitru al eleganței nu acceptă În ruptul capului să iasă cu o cravată care nu se potrivește Întocmai cu nuanța costumului, tot astfel poetul nu pune mîna pe toc dacă soba
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
efecte sociale relevante. Actele de vorbire nu înseamnă nimic în absența regulilor, autorității și de asemenea a resurselor (bogăția socială distribuită de structuri pentru agenți și pentru ele însele, în primul rând). Actele de vorbire asertive creează reguli asertive (practici, habitudini, legi) și societăți hegemonice (autoritate asertivă), actele de vorbire directive produc reguli directive și autoritarism sau chiar totalitarism (autoritate directivă), în timp ce actele de vorbire angajante creează heteronomie, ceea ce echivalează cu așa numitele "consecințe neintenționate" pe care agenții, în procesul socializării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
e, în chip particular, un regizor care îsi gândește "cu răutate" reprezentațiile , ideea fiind de a aduce spectatorul într-o stare de șoc, mai exact spus, de a-l provoca, de a-l irita chiar, de a-l scoate din habitudinile sale. [...] Montarea se constituie (în deplină consubstanțialitate cu textul) într-un fel de exegeză asupra mecanismului de agresare a unui individ, cu toate consecințele, implicate. Regizorul simte enorm și vede monstruos în acest spectacol tensionat până la paroxism, un spectacol sever
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tîrcoale, atunci tevatura noastră civilizată în jurul Afganistanului te poate face să crezi că, după americani și, hai, după englezi, noi, românii, avem de spus ceva decisiv în ecuația conflictului (motiv, evident, de mîndrie națională!). Sustrași de inventivele televiziuni de la călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de scenarii deja parafate continental. Asta neînsemnînd nicicum doar umilă obediență, dimpotrivă, mișcări fericite de însușirea marii șanse și, de aici, punerea în lucrare a consecințelor. Coborînd ștacheta și apropiindu-ne de pulsiunile momentului actual, să constatăm ce bulversare a habitudinilor se produce cînd noul scenariu european la care România se arată (în sondaje) dornică a se include impune, prin multe altele, și soluția regionalizării. Schimele perplexe ale omnipotenților guvernanți nu pot ascunde însă infatuarea iminenței reușite, știindu-se prea bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui modernitate continuînd să forțeze habitudinile secolului abia început, primul cîștigînd încă din celălalt secol teribilul pariu. În rest, numerele de operetă nu fac altceva decît să augmenteze eterna frustrare. Din cînd în cînd, opinia autohtonă e tulburată de vînturarea cîte unui nume ce i-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să condiționeze în mod absolut posibilitatea accesului la universal. însăși rezistența, pasivă ori insurgentă, pe care mentalitatea tîrziu modernă o opune acestui acces poate fi un bun catalizator pentru a realiza, pentru a trăi diferența de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]