384 matches
-
ales să vizeze apărarea coeziunii grupului în timpul unui conflict cu un alt grup. În cele două cazuri, funcționarea cognitivă [...] este de fapt condusă de reglementări sociale diferite." Doise, 1990, p. 115 Aceste forme structurante, organizatoare sînt apropiate de noțiunea de habitus, propusă de Bourdieu (1979, 1980), de la care s-a împrumutat ideea că este vorba despre principii generatoare de luări de poziție, definite prin înscrierea lor într-un cîmp dinamic și instituțional. Structura unei societăți, organizarea sa în clase de vîrstă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283, 286 Focalizare, 74-75 G Grup (configurare a), 80-83, 160, 228 H Habitus, 69 Hipnoză, 37, 149, 164 I Identitate (funcție a), 16, 54, 65, 80, 83, 90, 93, 115-116, 225, 232, 236, 241-244, 269, 289 Ideologie, 12, 18, 29, 31, 44, 53-55, 65, 72, 83, 84-85, 93, 108, 113, 121-122, 125, 214
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
autor a fost un membru activ al noii drepte franceze și admirator al ocultistului René Guénon. Faptul că am citat cartea lui Eliade nu înseamnă că aderăm la pozițiile lui ideologice. 3 La fel s-a întîmplat și cu teoria habitus-ului, ale cărei similarități cu abordarea în termeni de reprezentări sociale au fost puse în evidență de către Willem Doise acum 20 de ani. Totuși, inițiatorul teoriei, sociologul francez Pierre Bourdieu, n-a vorbit niciodată despre astfel de puncte comune. 4
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o adevărată cultură, cu capacitate doctrinală, limbaj propriu și mod particular de a proceda”. Întreaga distincție între păcat și corupție se bazează pe această determinare inedită a corupției, ca un rău ce se califică prin faptul că a devenit un habitus. Termenul aristotelic hexis, cuvânt cheie al paideei greco-latine, pentru a indica cum virtuțile (dar e valabil și pentru vicii) se dobândesc cu practica, familiaritatea, prin care se configurează totalitatea dispozițiilor, proprii umanității subiective și care dau naștere fie modalităților de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
comunitățile fazei Cucuteni A percepeau peisajul fizic și social. În arheologia occidentală, din punct de vedere teoretic, abordarea studierii modului în care comunitățile umane interacționează cu mediul înconjurător a fost posibilă prin formularea de către sociologul Pierre Bourdieu a conceptului de habitus. Întreaga sub-structură a lucrării noastre se sprijină pe ideile care stau la baza acestui concept astfel încât, deoarece nu vom mai avea ocazia să facem referire directă la acesta, considerăm necesar să oferim acum unele detalii. Conceptul de habitus a fost
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
conceptului de habitus. Întreaga sub-structură a lucrării noastre se sprijină pe ideile care stau la baza acestui concept astfel încât, deoarece nu vom mai avea ocazia să facem referire directă la acesta, considerăm necesar să oferim acum unele detalii. Conceptul de habitus a fost formulat de sociologul francez pentru prima dată în lucrarea sa din 1977 (BOURDIEU 1977) în urma activității de teren desfășurată în Kabylia (Algeria). Acest concept desemnează un sistem generativ de dispoziții durabile și interschimbabile, care rezultă în urma interacțiunii cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1977 (BOURDIEU 1977) în urma activității de teren desfășurată în Kabylia (Algeria). Acest concept desemnează un sistem generativ de dispoziții durabile și interschimbabile, care rezultă în urma interacțiunii cu structuri obiective ale lumii sociale (BOURDIEU 1977, 72). Pentru a clarifica, Bourdieu consideră habitus-ul ca fiind un sistem construit de către o societate din structuri cognitive și motivaționale derivate, la rândul lor, în mod direct, din modul de structurare a realităților materiale și sociale (BOURDIEU 1977, 76). Pe scurt, conceptul de habitus constituie o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Bourdieu consideră habitus-ul ca fiind un sistem construit de către o societate din structuri cognitive și motivaționale derivate, la rândul lor, în mod direct, din modul de structurare a realităților materiale și sociale (BOURDIEU 1977, 76). Pe scurt, conceptul de habitus constituie o structură, sau un set de structuri interioare unui individ sau comunități, derivate din structuri externe preexistente, care determină modul de interacționare cu lumea, prin generarea de practici, percepții și atitudini cu un caracter regulat (THROOP, MURPHY 2002, 186
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și de fundaluri naționale cu diverse construcții politice, cu grade diferite de (sub)dezvoltare, de modernizare? Nu există un singur mod de a gândi bine, un singur mod de a gândi binele. Rămân de folos, desigur, noțiunile de capital cultural, habitus, putere, cunoaștere, cultură vizuală, imaginar social, educație etc. în discuțiile despre teorii și bune practici educaționale. Putem prezenta "structuri" și "funcții" ale învățământului, experiențe de creștere și educare a copilului, experiențe de școlarizare, de educație în familie, de îngrijire a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
norme universale aduce în minte și în discursuri, idei despre "hipermoderni", "supercivilizați", dar și despre "întârziați", "primitivi", "anormali"... Cunoștințe elementare de sociologie ne pot arăta că la începutul copilăriei (și a educației "elementare") multe activități și acte sunt ghidate de "habitus", de "capitalurile" copiilor. Bourdieu nu este depășit în analizele sale privind constituirea ierarhiilor grupurilor sociale, a practicilor și modurilor în care sistemul școlar joacă un rol în reproducerea și legitimarea acestor ierarhii 432. Există "stiluri de viață" bazate pe "poziții
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de diferențiere, de ierarhizare socială (de la cei mai bogați până la cei mai săraci, excluși). Capitalul cultural al unui individ poate fi materializat (să ai cărți, tablouri, aparatură audio-video etc.), instituționalizat (să ai certificate, titluri, diplome etc.) și incorporat (sub forma habitus-ului). Și acest tip de capital poate ierarhiza oamenii; pot exista oameni cu capital economic impresionant, dar cu capital cultural precar etc. Capitalul social distinge oamenii și el circumscrie relațiile sociale pe care le are, menține și folosește un om
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
atuuri pentru creșterea capitalului intelectual. Statul poate spune că asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca această egalizare a șanselor să nu se realizeze... Școala formează habitus-ul ("structură structurată structurantă"), dar acesta este rezultatul interiorizării arbitrariului cultural care produce efecte și după ce acțiunea pedagogică ce a contribuit la formarea lui s-a încheiat. Școala reproduce și condițiile activității pedagogice și practicile care reproduc habitusul. 433 De
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Școala formează habitus-ul ("structură structurată structurantă"), dar acesta este rezultatul interiorizării arbitrariului cultural care produce efecte și după ce acțiunea pedagogică ce a contribuit la formarea lui s-a încheiat. Școala reproduce și condițiile activității pedagogice și practicile care reproduc habitusul. 433 De exemplu, nu este exclus ca pentru "țărani, în general", produsele alimentare să fie apreciate în primul rând fiindcă sunt hrănitoare, grase, grele, nu neapărat plecând de la considerații referitoare la gusturi, la modul de prezentare a bucatelor, la ornarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
-se de nevoie în fața acestei limite, dincolo de care se articulează doar teologia sau mistica.190 Potențialul genetic al făpturii umane a rămas același, atât pe plan anatomo-fiziologic cât și psihic, iar "când un mit s-a uzat și eclipsat în habitus-ul saturațiilor, reapar mituri deja cunoscute. Setul mitologic, cu număr limitat de cărți de joc, este redistribuit neîncetat.[...] Diverse mituri eclipsate recuperează miturile de odinioară și creează epistema de astăzi, iar savanții aflați în avangarda cunoașterii naturii sau a omului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
simbolice celei mai înalte în ordinea legitimităților culturale la care puteau aspira în mod rațional, totodată și un instrument eficient de mobilitate socială și o formă de reușită (munca fiind multă și istovitoare, au succes doar cei care dețin un habitus social aplicat, nu tinerii din clasele înalte, care găsesc un teren propice de expresie în fotografie). Ibidem, pp. 39-40. 701 Ibidem, p. 42. 702 Ibid., p. 46. 703 Ibid., pp. 47-56. 704 A. Knockaert, Ch. Van der Plancke, op. cit., pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la educație, dar permite, de asemenea, realizarea cu adevărat a finanțării per cursant, nu per instituție. Astfel, fiecare adult este sprijinit în parcursul săuindividual, potrivit propriilor nevoi de dezvoltare personală; fiecare devine un consumator avizat de ofertă educațională și, treptat, habitusul de a învăța continuu se dezvoltă. Față de aceste considerente generale cu privire la finanțarea educației adulților, sunt de menționat câteva dintre mecanismele și variabilele care influențează estimarea costurilor, respectiv stabilirea ofertelor educaționale la nivel organizațional, fără a intra însă în detaliu în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la educație, dar permite, de asemenea, realizarea cu adevărat a finanțării per cursant, nu per instituție. Astfel, fiecare adult este sprijinit în parcursul săuindividual, potrivit propriilor nevoi de dezvoltare personală; fiecare devine un consumator avizat de ofertă educațională și, treptat, habitusul de a învăța continuu se dezvoltă. Față de aceste considerente generale cu privire la finanțarea educației adulților, sunt de menționat câteva dintre mecanismele și variabilele care influențează estimarea costurilor, respectiv stabilirea ofertelor educaționale la nivel organizațional, fără a intra însă în detaliu în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai accentuată pe margini, iar discul pronotului este neted, nepunctat. Element mediteranean, răspândit pe plantele acvatice (Veronica beccabunga, Nasturium officinale) din preajma pâraielor și râurilor mici. l=3,5-4,3 mm. (Pl. I, fig.1 ) 2 Genul Peltodytes Regimbart (Cnemidotus Er.) Habitusul este asemănător cu a genului Haliplus, de care se deosebește prin baza pronotului care se prelungește posterior. Baza elitrelor oblic-trunchiată. Sutura elitrelor se întredeschide în porțiunea ei terminală. Fruntea nu este mai lată decât diametrul unui ochi. La noi o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
6.Talia redusă (2,2-2,7 mm). Capul îngustat. Corpul masiv, partea anterioară a pronotului puternic rotunjită (fig.8c, pag. 9). De culoare închisă, roșcat-maronie .................................11 heydeni Wehnke -.Corpul de dimensiuni mai mari (2,5-3,2 mm). Capul mare, lățit. Habitusul ceva mai alungit, cu marginea anterioară a pronotului ușor rotunjită (fig.8d, pag.9). În general de culoare gălbuie, lucioasă............................................................12 fluviatilis Aubé Cheie pentru determinarea 1.Interstriile elitrelor netede, nepunctate.........................................................2 -.Interstriile elitrelor cu puncte mici, fine, adesea șterse
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
puternic lățite. Marginea externă a tibiilor îndoită în formă de unghi, prevăzută cu peri țepoși, iar marginea internă este dreaptă. În furnicare. l=1,5-2 mm. (Pl. IX, fig.2) 14 Familia Sphaeritidae Cuprinde un singur gen monotipic având un habitus asemănător cu cel al histeridelor. Marginea posterioară a elitrelor trunchiată, elitrele pot acoperi complet abdomenul sau pot lăsa descoperit numai vârful pigidiului. Articolele terminale ale antenelor formează o măciucă asemănătoare cu a speciilor din suprafamilia Cucujoidea. Se diferențiază de Histeridae
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de substanțe nutritive poate produce intoxicări ale plantelor urmate de debilitarea lor, fapt ce ușurează instalarea atacului agenților patogeni. Simptomatologia bolilor de nutriție se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare cum sunt: clorozele, acumulările de antocian, modificările de habitus etc. Poluarea induce efectele de fitotoxicitate ce apar ca urmare a folosirii în doze neadecvate a pesticidelor. Efectele sunt foarte variate, fiind afectate uneori toate organele plantelor imediat sau după o mai lungă perioadă de timp. Nerespectarea dozelor în aplicarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fețe, care corespund unei energii superficiale minime. Această formă pentru care energia superficială a cristalului este minimă se numește formă echilibrată. Ulterior teoria a fost apreciată ca valabilă în ceea ce privește fundamentarea energetică; numai pentru cristalele mici. Rolul energiei superficiale în determinarea habitusului cristalelor mai mari este considerat neglijabil. cĂViteza de creștere a cristalelor G.V.Vulf este cel care introduce noțiunea de viteză de creștere a cristalelor pe o direcție normală la fețe. El consideră că aceasta este proporțională cu constanta capilară a
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
direcții, chiar echivalente, viteza lor de creștere este mai mare, alimentarea fețelor cu substanță se face mai repede, creșterea fețelor este grăbită. Pe altele, viteza este mai mică decât cea normală și creșterea fețelor este întârziată. Acest lucru poate modifica habitusul cristalelor finale determinând uneori chiar creșterea cristalelor cu forme neregulate. Astfel, la un cristal suspendat în soluție suprasaturată, fața orizontală superioară de pe care se ridică din aureola de cristalizare curenții cu lichid mai sărac, se va dezvolta mai încet și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
sare. Apoi putem vorbi de formele stelare ale fulgilor de zăpadă (fig.19) 81 sau dendritele de aur sau cupru nativ (fig.20) . - Condiții legate de impurități Introducerea unor substanțe străine în soluție poate duce la obținerea unor cristale cu habitus diferit de cel obținut din soluția pură. Sunt date ca exemple cunoscute soluțiile apoase de clorură de sodiu (NaCl) și aluan de potasiu. Dacă în soluția apoasă de NaCl, din care prin suprasaturare se formează cristale în formă de cub
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Acesta cristalizează din soluția apoasă sub formă de octaedri. Dacă în soluție se adaugă o cantitate de amoniac se vor dezvolta fețele de cub, cu atât mai mult cu cât cantitatea de amoniac va fi mai mare. Aceste modificări de habitus se explică uneori prin acțiunea unor ioni ai substanțelor străine adăugate, asupra unor ioni ai substanței din soluție și blocarea anumitor legături care recepționau particulele pe anumite direcții, modificând viteza relativă de cristalizare pe diferitele fețe de cristal. III 3
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]