442 matches
-
elanuri, dar subminată de anxietate, precum aburul dimprejurul paharului de vodcă împărțit cândva de Nichita și Mazilescu, de Pucă, Pâcă, Velea, Eugen Suciu, Fati & Co, punctată de apariții pitorești, precum Irina Loghinovski, Mașa și Mircea Dinescu, Aurel Covaci, Breban, Grigore Hagiu, Ioana Crăciunescu, Grigore Vieru și Ion Mureșan, apoi Groșan, Buduca, Țeposu, Nedelciu, inclusiv generalul Ghenoiu în antologica scenă de la pagina 115 cu Nichita telefonându-i lui Ceaușescu la vila „Bradul“ ca să-l ia și pe Frățilă în alaiul de la Struga
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nr. 14, 15 octombrie 1922, cu o greșeală de tipar în titlu: „Blestemul leului“), complexul de inferioritate față de Occident (și... cel de superioritate față de „Balcani”!) se află din nou în prim-plan: „După un șir scurt de popi și de hagii, cunoscători ai slovei chirilice și ai inscripțiilor de pe piastru și irmilici, Balcanul întreg, Balcanul contimporan, în frunte cu noi, românii, se avîntă prin idee spre cunoașterea primelor taine și, prin analiză, la cunoașterea sufletului”. Deducem că „blestemul locului” cade asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
hrană și băutură ale scriitorilor. La ce bun să-i mai spun unui străin că acea verandă era numită de toată lumea „acvariul” și că acolo obișnuiau să se așeze cîțiva scriitori celebri ai generației ’60 (printre ei Gheorghe Pituț, Grigore Hagiu, Virgil negoiță...). Imediat ce venea primăvara la București, și pînă toamna tîrziu, restaurantul Uniunii se muta pe terasa din spatele Casei monteoru, la adăpostul cîtorva platani generoși. Urmele terasei erau încă perfect vizibile : un mare pătrat betonat și o colivie de metal
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a Germaniei, Mary Fulbrook, 336 p., 170.000 lei Colecția Eseuri de ieri și de azi • Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric, Al. Zub, 154 p., 87.000 lei • Semnele timpului, Thomas Carlyle, 270 p., 31.000 lei • Românul poetico-filosofic, Adela Hagiu, 350 p., 24.480 lei • Jurnalul de călătorie al unui filosof, vol. 2, (Chină, Japonia, America), H. Keyserling, 392 p., 58.000 lei • Ironia, Mircea Doru Lesovici, 384 p., 45.900 lei • În căutarea maestrului George Bălan, 256 p., 33
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și Umbrărești-Deal, seriile 1968-1979. La fel, mulți locuitori din toate satele comunei, precum au fost Ion S. Borș, Dumitru P. Chirițoiu, Maria Burciu (născută Dănăilă, zis Scânteie), Vasile și Costache Manole, Marin Perjeru din satul Umbrărești-Vale; Vasile Gorgan II, Alexandru Hagiu, Pintilie Popa, Sandu Cucoaneș (poreclit Chitic), fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță Bulai, Culai Popa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formând anterior o singură comunitate, obștea Umbrăreștilor. Identitatea numelor de locuitori din Torceștii aceștia din respectivul act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați nicicând în hotare deosebite, constituie dovezi sigure pentru a se înțelege că ceea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați”; Anghel vornic - „la Galați”; Gavril Borș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
strâns legați prin firele trecutului. Așa se și explică fenomenul aparent paradoxal că, în sângerosul an 1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe această vatră trebuie căutați și identificați, pentru perioada respectivă, în ceea ce s-a numit până în perioada interbelică Cătunași și partea sudică a satului Salcia. Într-adevăr, nume ca Hagiu, Gorgan, Murgoci, Perjeru, Căulea, Ojoc, existente în acest sat până în anii din urmă, se regăsesc atât în documente, cât și în realitatea actuală în rândul locuitorilor din satul Salcia, determinându-ne să vedem identitatea comunitară din vechime a tuturor locuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manole de banii ce el a luat, sunt consemnate sumele: „5 lei de pe dijma fânului moșiei Umbrărești și alți 47 lei și 69 bani de pe 8 clăi fân ce s-au vândut din 28, fără 1 claie rămasă la Enache Hagiu și fără 19 clăi ce le-au mâncat vitele”. Iar în alt loc notează „70 lei și 60 bani pe fânul pe 14 stoguri”. Și toate aceste cantități numai de pe fâneața de la Umbrărești. Deci fânul nu era numai pentru hrana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de război, având permise de călătorie C.F.R. gratuite, mergeau la orașele mari, în special la Galați, de unde aduceau și vindeau în satele de care aparțineau diferite produse. Să reținem următoarele nume: Sandu Bulai la Umbrărești, Tudor Mihalcea la Siliștea, Costache Hagiu și Ion Murgoci la Salcia, Serea Bulai la Torcești și Ene Miron la Condrea; poate vor mai fi fost și alții pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit de procesul derulat între „Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache Borș din satul Umbrărești”. În anul 1837, Catrina reclamase pe vecinul ei la privighetorul ocolului și la judecătorie, obținând câștig pentru ceea ce revendicase, dar cu drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache Borș din satul Umbrărești”. În anul 1837, Catrina reclamase pe vecinul ei la privighetorul ocolului și la judecătorie, obținând câștig pentru ceea ce revendicase, dar cu drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comportă comentarii. De altfel, unii dintre vecinii noștri, participanți la răscoală, nu apar în nici o listă sau document. De asemenea, dintre cei anchetați și arestați, unii au stat mai multă vreme închiși, alții mai puțin. Avem textul cererii arestatului Costache Hagiu din satul Salcia, considerat de către autorități cap al răsculaților, solicitând de la autoritatea supremă a statului, regele și regina, eliberarea din închisoare, cerere în care se dezvinovățește în mod cât se poate de naiv, așa cum se va putea constata din cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
solicitând de la autoritatea supremă a statului, regele și regina, eliberarea din închisoare, cerere în care se dezvinovățește în mod cât se poate de naiv, așa cum se va putea constata din cele ce urmează: „Să trăiți Sire, Subsemnatul consilier comunal Costache Hagiu, comuna Umbrărești, cătuna Salcia, ducându-mă la un cumnat al meu, am văzut mulți oameni venindu (la) boerul din satul Umbrărești la care au devastat tot ce au fost acolo, luându-mă și pe mine, amenințându-mă cu moartea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primi cererea mea care mă rog cu lacrămi în ochi, cu genunchile plecate ca să mă liberați. Că la Dumneavoastră este nădejdea mea, cum și în războiul din 1877-78 ați fost mama răniților, așa și acum milostiviți spre mine, viteranu Costache Hagiu, că multu să roagă copilașii rămași fără sprijin ca să vă lungească viața mulți ani”. ss Viteran Costache Hagiu (m.p.) Nu știm dacă cererii de mai sus i s-a dat sau nu curs, nepurtând nici un fel de rezoluție pe ea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumneavoastră este nădejdea mea, cum și în războiul din 1877-78 ați fost mama răniților, așa și acum milostiviți spre mine, viteranu Costache Hagiu, că multu să roagă copilașii rămași fără sprijin ca să vă lungească viața mulți ani”. ss Viteran Costache Hagiu (m.p.) Nu știm dacă cererii de mai sus i s-a dat sau nu curs, nepurtând nici un fel de rezoluție pe ea, așa cum era normal să fie, dovadă a neatenției ce i s-a acordat. În dosarul respectiv sunt numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de câte patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei cătune. La Declarație va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Corinth... Când madam Zambilovici ne-a dat câte două tartine (ca să avem pentru drum), flanela pe care apoi am adus-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie, pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu, până ce-a fost absorbită prin pori și s-a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi, de ce pretinzi că nu știi ce flanelă, ce seară, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de cameră) In anul V, la nunta colegei Berilă Cornelia, alături de d-na prof. Cleopatra Mociuțchi (eu sunt în dreapta d-nei profesoare). Cu colegii și d-na Erzilia Lozneanu (eu sunt a doua din stânga imaginii, între Petrică Humă și Lucia Hagiu) Expoziția de portrete în creion “Am învățat de la ei...” Primul în stânga sus este dl. prof. Ioan Gottlieb, profesorul de “cuante și de poante" iar în continuare, în expoziție și în viață a stat d-na prof. Cleopatra Mociuțci, “mămica” din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Ovidiu Genaru 111 Emil Brumaru 113 Tudor George 115 Mircea Ivănescu 119 Cezar Ivănescu 125 Nicolae Prelipceanu 127 Marin Tarangul 129 Dan Laurențiu 131 Ion Drăgănoiu 133 Mihai Ursachi 136 Ion Nicolescu 138 Mircea Dinescu 140 Poezia eclectică 142 Grigore Hagiu 146 Gheorghe Tomozei 148 Vasile Nicolescu 150 Corneliu Sturzu 152 Nicolae Oancea 154 Nicolae Dragoș 156 Nicolae Ioana 158 Dan Mutașcu 160 Marius Robescu 162 Infuzia sensibilității feminine și substanțializarea lirismului 165 Maria Banuș 166 Nina Cassian 169 Doina Sălăjan
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unor evenimente esențiale nunta, nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al zilei și al nopții să nu se mai întâlnească, este preluat din folclor de Mihai Beniuc în poemul "Dropia roșie"; aici răsăritul soarelui va destrăma vraja. Grigore Hagiu, Gheorghe Pituț, Cezar Baltag invocă soarele ca simbol al fertilității, el este sămânța zilei, esența primară a arderii 7. Motivul comorii și al lunii, cu sublinierea culorii albastre a flăcării malefice, este invocat de Nicolae Tăutu și de Tiberiu Utan8
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aspecte ale problematicii acestei poezii. Poeții citați aici, în majoritate, nu și-au găsit un timbru liric propriu, oscilând între formula deschisă, clasică, sau cea a poeziei de notație, și o versificație încifrată, adeseori în forme fixe. Astfel, la Gr. Hagiu descoperim universul poeziei tradiționaliste: pământul, strămoșii, sămânța, nunta, dar și lupta cu tensiunea ideilor, încifrate în simboluri ce ne trimit la N. Stănescu, la Gh. Tomozei. În cele cincisprezece volume, acest poet ajunge rar la poezie, ca și N. Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]