246 matches
-
Aici veți găsi locuri izbitor de asemănătoare cu imagini din "Cronica pictată de la Viena", fapt ce ne îndeamnă să considerăm Posada din vecinătatea acestor Chei, drept posibil loc al înfrângerii lui Carol Robert de Anjou, dar și peisaje din filmele haiducești, regizate de Sergiu Nicolaescu, cu Florin Piersic în roluri memorabile. Drumul Carului a fost considerat de istorici drept cea mai însemnată cale comercială a Valahiei. Drumul acesta, precizează C.C. Giurescu, în deja citata "Istorie a Românilor", era folosit și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a urcat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fierul, Iuți ca oțelul. La anul și la mulți ani!". Tot la Anul Nou, feciorii de obicei cei cu armata făcută și câțiva săteni mai isteți organizau fie "Banda lui Jianu", fie "Banda lui Bujor". Cu aceste formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un camion care ne-a transportat o porțiune de drum, la deal. Pedalând de zor apoi, ne-am apropiat de orașul în care am intrat ca niște învingători (păcălisem și distanțele și vremea), tratându-ne la un local cu cotlete haiducești și bere. Acasă stabilisem ca traseul acelei zile să fie cel mai lung, neștiind că va fi atât de mult de urcat. Trecând prin fața Liceului militar, ne-am sfătuit din mers să pedalăm până la Broșteni (repet, așa planificasem). Iar pădure
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
urmă cine-mi trece?/ Îmi trecea doamna Ileana./ Ea cum trece, cum mi-o aude,/ Cum mi-o aude, cum mi-o vede,/ Și din gură așa-mi grăia:/ - Ce cânți, Ileano, așa-ngânat,/ Tot ca viersul trăgănat,/ Și cu glasul haiducesc,/ Și cu viersul femeiesc” (Voineasa - Vâlcea). Drumurile profan și sacru sunt foarte clar delimitate în acest fragment, boierii parcurg un itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc dezvăluie intensitatea emisiei melodice caracterizată de o sensibilitate acută, tipică simțirii feminine. Conectarea imediată la cântecul sacru este redată la nivel morfologic de singurul verb la imperfectul indicativ, care rupe continuitatea prezentului istoric în care se mișcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
începutul toamnei cobora cu ele în zonă premontană, instalându-și stâna pe diversele toloace extravilane. Pe ciobanii lui îi auzeam cântând din Alpenhorn a jale, seara, ori din fluieraș de aramă, ca și din frunză... pe teme populare, de baladă haiducească. Dar, convertindu-se genitorii mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările Domnului, începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez cvadruplul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru judecata sau simpla curiozitate a viitorului. Primăvara, 1950 Cartea a doua Antropologia omului bucureștean Apariția și formația eroului În putredul sfârșit de veac XIX și prea temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci gustă Menuetul lui Beethoven. - Un părinte exagerat și o mamă duioasă, cu bun-simț ardelenesc. - Bestiile pedagogice ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tic, ca un stigmat al familiei. I-am cunoscut În copilăria mea pe bătrânii feciori ai lui Gașpăr, oameni ciudați, „să nu-nop tezi cu ei“, Îmi spunea tata, și-mi fermeca mai ales Închipuirea o frumoasă copilă aleasă, cu sânge haiducesc În vine, vară bună cu mine, Sultana. L-am apucat pe bunicul, Moș Ghiță, după poreclă Beldie, care de cum da colțul primăverii și până toamna târziu sta singur cuc În fundul grădinii, sub nucul bătrân cât o biserică, la rădăcina căruia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îmbel șugați pe care Îi răscolea, cu mâna lui blagoslovită, sub patra fir, când Îngenuncheau Înaintea lui la aca tiste. Am intrat odată În odaia lui, goală, cu aer zăcut și Întunecoasă, și i-am văzut pe perete chipul aprig, haiducesc, zugrăvit de Sava Henția. În satul ăsta, atât de cuminte așezat pe culmi de dealuri, la poalele munților, deasupra apelor strânse Între cheile Doftanei, mă Întâmpina la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar alte specialități nu le găseai la nici un birt, mare sau mic, de centru sau de margine, cum erau „scobiturile“, „preotesele“ sau „pitulicele“, astfel numite, ba chiar și mai pe față și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale vieții tale, la fel cum tânăra calfă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Lev Șestov, a cărui primă carte a fost despre Shakespeare <endnote id="(761)"/>. „Să omori un evreu nu e un păcat” Pentru modul diferit În care erau receptați și tratați creștinii și străinii necreștini, vezi această strofă dintr-un cântec haiducesc din Moldova, publicat În 1888 : Pe creștin când Îl prindeam, Din zece lei cinci luam ; Iar pe turc și pe jidan, De departe când zăream, Ardea inima În mine, Să le pun mâna pe căpățâne ; Mâna pe ele puneam, Corbilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cinci luam ; Iar pe turc și pe jidan, De departe când zăream, Ardea inima În mine, Să le pun mâna pe căpățâne ; Mâna pe ele puneam, Corbilor le dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina prin 1880 -, „boierii și jidanii” nu sunt omorâți, ci doar prădați : Căci el oameni nu omoară, Pe boieri și pe jidani Îi bate la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. . . Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă. La ora
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
spre politici coerente de eradicare a sărăciei extreme și diminuare a celei relative. Atitudinea de struț față cu sărăcia este împărtășită fără nici o înțelegere subterană între guvernanți, opoziție (mai puțin PRM, care pariază masiv pe resentimentele săracilor și efectele discursurilor haiducești), mass-media influente, chiar și de mediile intelectuale (mai puțin cel al sociologilor). Pe scurt, eu cred că sărăcia la nivelul cauzelor este responsabilitatea politică a guvernanților, dar cred că este responsabilitatea morală a tuturor celorlalți. Am impresia că nu știm
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
șeful grupului parlamentar al PRM în camera deputaților, Lucian Bolcaș apleca ochii și își muta privirea de colo-colo. Nici ceilalți nu păreau în stare să se uite la camerele de filmat. Vedeau probabil cum, sub ochii lor, imaginea unui partid haiducesc - Luăm de la bogați și dăm la săraci -, care se adresa frustraților economic ai tranziției încearcă să își schimbe baza electorală cu cea a voyariștilor și a frustraților sexual. Presupun că gestul lui Vadim Tudor este rezultatul disperat al fricii de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
femeii răsfrânt în ele: Oglinda când ți-a arăta Întreagă frumusețea ta, Atunci și tu ca mine Te-ai închina la tine. Nicolae, alt fiu al lui Ienache, aduce, mereu pe un fond popular, un stil mai viril, cu elanuri haiducești și repezi imagini (perspectiva defileurilor, pușca astupată de greieri): Roibule, mi te gătește, Daleo, daleo, dragă durdă, Șalele-ți înțepenește, Fă-te-ncoace, nu fi surdă, Să mă duci peste pripoare, Vin să te-ngrijesc mai bine Văi și coaste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îngrămădirea aproape monstruoasă de imagini-cifru pe un text sărac în idei au motivat clasarea poetului printre dadaiști și "integraliști" (1903- 1946). RADU GYR Tot vitaliste sunt și poeziile lui Radu Gyr, însă pletorice, vociferante. Toamnă oltenească e o replică mai haiducească la Aci sosi pe vremuri a lui Ion Pillat: O, de-ați fi în Dolj cu mine și-ați uita cu toți de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă. La ora
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
perspectiva de a suferi pentru cea mai nobilă cauză, nimbul de pe fruntea martirilor, toate acestea au avut un efect puternic, au exercitat o mare atracție asupra mea. Se organizau marșuri cu cântece legionare, se făceau tabere de noapte cu foc haiducesc, se făceau tabere de muncă voluntară, de muncă eroică. Învingerea greutăților era o chemare irezistibilă la efort, la jertfelnicie. Îmi dau seama cât de sus, pe scara valorilor, ridicase Codreanu ștacheta care trebuia trecută pe drumul desăvârșirii ! Toate acestea m-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că autoarea este capabilă să își esențializeze discursul până la a fi înglobat în tipare geometrice, ornamentale, manierismul de substanță erodează din inerție locuri comune ale modernismului (jocul elementelor naturii, angoase metafizice ș.a.) ori ale tradiționalismului cu tente de religiozitate (eroism haiducesc, relația dintre națiune și apostolat). Frecvent bilingve, traducerea în engleză aparținându-i autoarei, în mai multe cărți de versuri se practică retorica oximoronică de tip concetto, în altele suporturile se referă la tehnica ekphrasis-ului (conceperea câte unui analog descriptiv - Portretul
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
a spus, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Botoșani, 1971, 152-225; Teatrul popular de Anul Nou din județul Vaslui, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Vaslui, 1971; Ion H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 109-132, 353-426; Jienii. Teatru popular haiducesc, îngr. Horia Barbu Oprișan, pref. Eugen Barbu, București, 1974; Teatru popular, îngr. și pref. Gheorghe Spătaru și Iulian Filip, Chișinău, 1981; Brâncovenii. Teatru popular, îngr. Horia Barbu Oprișan, București, 1984; Panorama teatrului folcloric din județul Neamț, îngr. George Brăescu, Piatra Neamț
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]