334 matches
-
în august 1806, un corp expediționar turc sub comanda lui aga "Bechir", nepotul pașei "Regep" a prădat Oltenia, incendiind și satul Bârzeiu de Gilort. Însă turcii au fost capturați și omorâți de haiduci în apropierea satului Obârșia, Gorj. Printre acei haiducii se aflau tatăl și fratele său mai mare. Devine vestit de foarte tânăr, la doar 16 ani, când se face remarcat pentru vitejia sa luptând cu ceata de haiduci din care făcea parte împreună cu fratele său, împotriva turcilor. La 14
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
sufletul meu nu-și găsește mậngậiere decật prin tufișuri de mure, de coacăze sau alune, de măceși sălbatici, de anini plậngậnd peste izvoare numai de noi știute. Dar, dincolo de splendorile ierbii, de foșnetul pădurii, de limpezimea izvoarelor, își plimbă urmele haiducii copilăriei mele. - Cine sunt ei? De unde vin și unde se duc? Sunt sufletele curate ca lacrima ale prietenilor mei din copilărie, cu care am dus cele mai grele bătălii din istorie. Da, din Istorie, de acolo vin eu și cu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
imediat! strigă femeia. Este unul dintre Apărători! - Jovanka, treci imediat aici! porunci căpetenia, smucind-o cu mâna teafără. Femeia se Împiedică și căzu. În aceeași secundă, Oană se rostogoli, ajungând cu mâinile legate În față, seceră cu piciorul doi dintre haiducii care Îl păzeau, scoase sabia celui de-al treilea și o lipi de gâtul căpeteniei. Toți Încremeniră. O singură tăietură, și Mihajlo, unul dintre cei mai faimoși haiduci din munții Serbiei, trecea În lumea drepților. Cu un gest la fel de rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-o decât la Apărători. Consideră-te oaspetele nostru cel mai drag și iartă-ne dacă am bănuit că ai putea fi o iscoadă. Să Închinăm o ulcică de vin În sănătatea lui Cosmin Oană, fiul lui Mircea! - Jiveli!1 strigară haiducii, ridicându-se În picioare și ciocnind cupele. Mihajlo ocoli focul, veni În dreptul lui Oană și deschise larg singurul braț teafăr. - Moj prijateli!2 spuse, Îmbrățișându-l pe oaspete. Abia atunci adunarea se trezi parcă la viață. Cineva scoase un fluier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cele două granițe: cea de sud, cu Imperiul Otoman, și cea de est, cu Țara Românească. Ambele granițe erau, pentru Banat, o unică primejdie: invazia islamică. Acolo Întărise Iancu de Hunedoara o garnizoană de ardeleni, acolo soseau adeseori arme pentru haiducii sârbi care continuau lupta Împotriva turcilor În munți. Mai sus de Orșova, fluviul se Închidea Între stânci, iar vârtejurile duceau În străfunduri orice cutezător care Încerca traversarea. Era unul dintre motivele pentru care flota turcească nu putea urca spre Belgrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a venit? - Păi zicea că a venit cu o barcă, din părțile Orșovei... - Mai știi cine l-a adus cu barca aceea? - Nu... Un sârb... Nu știu numele... dar aș putea găsi locurile. - Un sârb. Un haiduc. Trebuie să găsim haiducii sârbi! Prietenii lui Cosmin din munții Balcani! Ai Înțeles? - ’țeles, domniță. Aduc haiducii, cautăm herghelia... - Nu le Încurca iarăși! La drum! Nu uita! Patru zile, Cetatea Albă! 9 ianuarie 1475, munții Bosniei de nord ... Dar a doua zi nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Mai știi cine l-a adus cu barca aceea? - Nu... Un sârb... Nu știu numele... dar aș putea găsi locurile. - Un sârb. Un haiduc. Trebuie să găsim haiducii sârbi! Prietenii lui Cosmin din munții Balcani! Ai Înțeles? - ’țeles, domniță. Aduc haiducii, cautăm herghelia... - Nu le Încurca iarăși! La drum! Nu uita! Patru zile, Cetatea Albă! 9 ianuarie 1475, munții Bosniei de nord ... Dar a doua zi nu se Întâmplase nimic. Sau, mai exact, nu se Întâmplase ceea ce anunțase Ali beg. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
goana. Auzise În urma ei tropote de cai, dar nu se Întorsese. Puteau fi spahii, și atunci avea să moară. Sau puteau să fie haiducii, și atunci avea să trăiască. Viața ei nu mai era importantă. Încet, tropotele se apropiaseră. Erau haiducii. Peste două sute. Mihajlo Întârziase ca să poată aduna luptătorii din munți. Iar acum era lângă ea, În Încercarea nebună de a-l găsi. Poiana era mare, parcă nesfârșită. Erina auzi În urma ei zgomotul unei uși trântite, voci alarmate, și apoi șuierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
1980, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. De la prima plachetă, Testamentele înțeleptului (Descriptio Valachiae), apărută în 1974, Ț. cultivă simplitatea expresiei și tonalitatea baladescă. Registrul e variat, cuprinzând, cu egală aplicare, peisajul rustic și plictisul provincial, legendele haiduciei și pantomima de bâlci, cântecul bahic și atmosfera melancolică a hanurilor așezate la răspântii sau poezia patriotică, adesea declamatoare. Din manierismul celor dintâi volume poetul încearcă să se desprindă în Scrisori de fiecare zi (1980), în timp ce versurile care formează ciclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
versuri), comedie de succes, ce s-a jucat cu casa închisă, dar scoasă de pe afiș de o cabala a actorilor. Preocupată de rolul educativ al teatrului, publică în 1944 volumul Teatru școlar, cuprinzând scenete și piese scurte (Din vremea cronicarilor, Haiducii, Grigore Alexandrescu, Capră cu trei iezi, Doina). Un an mai târziu scrie comedia Nastratin Hogea (trei acte în versuri populare), mai mult o povestire dialogata lipsită de orice valoare dramatică, deschizând stagiunea 1946-1947 a Naționalului bucureștean; premieră e un eșec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
află și un cuprinzător studiu analitic și biografic, articolele scrise de Panait Istrati în ultimele luni de viață. Apoi transpune în română alte scrieri, precum În lumea Mediteranei (I-II, 1936), Domnița din Snagov (1937), Mihail (1939), Ciulinii Bărăganului (1942), Haiducii (1943). În scurt timp dă la tipar întâia reconstituire biografică, intitulată Panait Istrati (1944). Aici insistă cu argumente asupra faptului că scriitorul român a condamnat comunismul și situația din URSS în volumul (scris în colaborare) Vers l’autre flamme, apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
Pèlerin du coeur, Paris, 1984. Traduceri: Panait Istrati, Artele și umanitatea de azi, București, 1936, În lumea Mediteranei, I-II, București, 1936, Domnița din Snagov, București, 1937, Mihail, București, 1939, Ciulinii Bărăganului, pref. Perpessicius, București, 1942 (în colaborare cu autorul), Haiducii, București, 1943, Pentru a fi iubit pământul, introd. Al. Oprea, București, 1969, Neranțula, pref. Apostolis Monastirioty, București, 1970, Cum am devenit scriitor, îngr. trad., Craiova, 1981; ed. I-II, îngr. trad., București, 1998, Neranțula și alte povestiri, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
Th. Mann, Doctor Faustus, pref. I. Ianoși, București, 1966 (în colaborare cu A. I. Deleanu); Panait Istrati, Opere alese-Oeuvres choisies, ed. bilingvă, îngr. și pref. Al. Oprea, I-VI, la vol. VII-IX (în colaborare), Bucuresti, 1966-1984, Domnița din Snagov, București, 1971, Haiducii, București, 1971, Chira Chiralina, cu ilustrații de Mircea Dumitrescu, București, 1973, Ciulinii Bărăganului, București, 1977. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 100-105; Damian, Direcții, 101-115; Simion, Orientări, 250-259; Ardeleanu, Însemnări, 74-99; Oprea, Mișcarea, 141-150; Regman, Cărți, 58-62; Drăgan, Aproximații, 187-195; Râpeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
în discuție, reinterpretată și reevaluată, dovedește, prin chiar aceasta, că ea contează cu adevărat în existența noastră (istorică, dar și în cea cotidiană) și în devenirea culturii naționale. Nu fără unele prezențe și în folclor (Meșterul Manole, Chira Chiralina, tema haiduciei, paremiologie), balcanitatea postbizantină își pune vizibil amprenta asupra unei capodopere a literaturii noastre medievale, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, scrisă în slavonă, înainte de 1521. Manual politic în primul rând, menit să formeze în arta de a conduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
barocă, sinteză de reverie și ceremonial) a „spațiului” dobrogean (Fuga lui Șefki). E multă culoare și atmosferă balcanică, dar și, mai larg, orientală, în proza lui Panait Istrati: o mobilitate picarescă specifică, pe fondul unei chemări a spațiilor deschise, tema haiduciei, prețuirea arătată unei umanități simple, fruste, văzută în asprimea ei deloc edulcorată, o, mai cu seamă, impresie de inepuizabilă disponibilitate narativă. Și, rezultantă a viziunii scriitorului: sugestia puternică a unei vitalități elementare, care are poezia ei autentică, de la ipostaza unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
începută la „Curentul nou” și în declanșarea căreia S. are meritul priorității. Polemistul atacă direcția sămănătoristă ca fiind ruralistă, paseistă și imorală, deci opusă valorilor burgheze, liberalismului. Literatura promovată de această direcție „idealizează pe față beția, adulterul, promiscuitatea sexuală, vagabondarea, haiducia, brigandajul, impulsiunea bestială, crima chiar, și, mai presus de toate, instinctul războinic ca cea mai înaltă virtute a omului”. Acuzațiile sunt ilustrate de polemist îndeosebi cu proza lui C. Sandu-Aldea și Mihail Sadoveanu. Povestirile de început ale lui Sadoveanu sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge nimeni, căci ea pâlpâie permanent în sufletul meu și nu- și va pierde niciodată lumina. TANSA este bogăția neajunsurilor copilăriei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plâns, aici am iubit și am suspinat, aici ne-am bucurat și ne-am întristat, aici ne-am rugat pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
am rugat pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat (bis). Din ceruri, din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la moarte Codrean Lasă vorba, căpitane și privește în spatele tău
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
chinuit (bis) Temnița-i adâncă Cu uși și zăvoare Lanțurile-s grele (bis) Groaza-l înfioară (bis) Totuși are-n taină Un scop de a scăpa Iar noi atunci cu toții (bis) Ne vom bucura (bis) Căpitanul Mai lasă-te de haiducie, c-ai să mori în pușcărie, mai lasă-te de furat c-ai să mori și spânzurat, mai lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Haide , haide, marș afară, Că vă dau în gât pe scară Haide, haide marș deaici Vodă nu-i pentru calici! Bujor Dacă vi-i vorba de-așa Pe toți, dracu să vă ia Voi rămâneți la domnie Noi plecăm în haiducie! Haiducii cântă Și de-am întâlni vre-un grec Am să-i bag hangeru-n piept Și vreo trei gloanțe pe spate Ca s-avem și noi dreptate! Iar cu pielea de pe cap Să-mi fac pungă de pus praf Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
azi, la modul serios, să imagineze un model de repartiție egalitară în societate, care să nu țină seama de criterii ca talentele și înzestrările naturale sau dobândite ale oamenilor. Numai că inflația produce un efect invers. Este un fel de "haiducie" pe dos, în care fenomenul, îi sărăcește pe săraci și-i îmbogățește pe cei bogați. Nimeni nu-și propune să realizeze sau să "construiască" o lume a egalității între oameni. După cum bine știm, socialismul ca experiment a eșuat. Și aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și Costa-Iulian, Florian și Dorian, casa care cere un suflet zidit la temelia ei, puterile supranaturale ale unor animale din preajma omului. Problemele sociale ale satului bănățean își fac și ele loc în roman pe măsură ce acțiunea se amplifică; conflictele pentru avere, haiducia, grija de a asigura progeniturii o meserie, începutul micii industrii, înfruntările dintre cultul ortodox și cel greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]