10,331 matches
-
de a fi renăscut împreună din Duhul Sfânt, pentru a dobândi o relație intimă dreaptă, care să depășească nivelul simplelor pofte trupești. Tobie și soția lui așteaptă să fie uniți spiritual, înainte de a se cunoaște trupește, prin rugăciune și prin har. Trupul nu 29 Tertulian, Despre suflet, XXVII, 4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
una pe cealaltă, căci iubirea este dăruire liberă de sine și deschidere spre celălalt. În această comuniune, fiecare dintre ele își îmbogățește și își împlinește întreaga ființă, în toate laturile ei și în toate aspirațiile ei; iubirea, este înflăcărată de har și țintește să dobândească Împărăția, și sporind în spiritualizare, îl înalță pe om la infinitul dumnezeiesc. Cu totul dimpotrivă, desfrânarea vădește o iubire egoistă de sine. Ea îl mărginește pe om la sinele egoist și îl închide cu totul față de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
om în gheenă, dar fiindcă Pavel totul face cu iconomie și înțelepciune, pentru aceea a mărit aici (I Cor. 6, 15) păcatul curviei mai mult decât celelalte 178. Doar în această iubire adevărată, sfințită prin taina Sfintei Cununii și cu ajutorul harului dumnezeiesc, fiecare om dăruiește celuilalt nu moarte, ci viață, îl ajută pe celălalt să devină el însuși în forma proprie lui de slujire și creație 179. Numai urmând calea adevăratei vieți creștine vom putea să spiritualizăm tot ceea ce este trupesc
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
dincolo de aportul eredității și al mediului, orice om, cu excepția schizofrenilor, se bucură de înzestrarea de către Dumnezeu a unui nucleu ireductibil numit liberul arbitru, care este o lumină dumnezeiască înlăuntrul nostru și a cărei esență constă exact în ceea ce poți, cu ajutorul harului dumnezeiesc, să te opui răului și să faci binele și aceasta e cu atât mai lăudabil cu cât zestrea ereditară și cea a mediului va fi fost mai greu de purtat. Nerușinarea acestor perversiuni este cu atât mai mare cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
situăm? Nu orice cuvânt poetic se trage direct din logosul divin, cum le place unora să creadă, pentru a înnobila poezia și a o sanctifica, indiferent de conținutul ei. Fără îndoială însă că există poeți privilegiați în raport cu sacrul, poeți cu har, iar cuvântul lor este purtător de sens creștin și stimulator al credinței. Există o gradualitate a apropierii de transcendent, identificabilă și în rugăciune. Există, prin urmare, poeți mai mult sau mai puțin religioși, unii care au realizat o comuniune cu
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
învățături de credință ortodoxă tipărită în 1984 cu binecuvântarea Prea Sfințitului Epifanie, Episcopul Buzăului) se citește astfel: "Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău". l Invitații Martei Petreu sunt nume importante cu o cultură impresionantă în domeniu și cu har și grijă în exprimarea cu sinceritate a sentimentelor față de Cuvântul lui Dumnezeu. Repet, până la strângerea într-o carte a acestor texte, cititorul are de câștigat pentru folosul sufletului și minții sale, căutând revista Apostrof din martie 2005. Este imposibil de
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe lacune de informație. Insuficiența documentară a cărții e frapantă. Astfel, în capitolul Nașterea, copilăria și anii de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian Ciobanu. Nu avem explicațiile necesare și nici comentariile adecvate pentru ceea ce Emil Manu numește cu patetism "cariera ămpărătească a unui mare
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe lacune de informație. Insuficiența documentară a cărții e frapantă. Astfel, în capitolul Nașterea, copilăria și anii de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian Ciobanu. Nu avem explicațiile necesare și nici comentariile adecvate pentru ceea ce Emil Manu numește cu patetism "cariera ămpărătească a unui mare
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
anesteziat de o asemenea întorsătură. Olivia nu iubește pe nimeni, nici pe Orsino, cît ar fi el de duce, nici pe cei doi tinerei frumușei, asemănători la chip, Viola și Sebastian, ci tocmai pe el, intendentul Malvolio, fără prea multe haruri date de cel de sus. Cititul scrisorii, în care un mușchi nu i se clintește pe față, doar ochii i se rotesc în toate părțile, îl face pe Malvolio să își schimbe, incontrolabil, cîteva locuri, poziții, ca un copil care
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar și ceilalți apostoli au ignorat „artificiile” oratorice<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 139-140; PG 48, col. 670); In Act., , 13, 2 (PG 60, col. 107); Ex. in Ps., 109, 5: „Toată răutatea este izgonită, virtutea este restaurată, harul Duhului este trimis, pescari vameși și făcători de corturi închid gurile filosofilor și limba retorilor este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 20, 27, 119, 143, 177, 179, 219, 227, 233-235, 259, 262, 271-272, 273, 418-422) și cele care au pro pus o nouă lectură inscripției OMAHARVS de pe inelul nr. 3 din mormântul de la Apahida, respectiv † [Ex theou] OM(onu)A HAR(is) VG(ia) - „De la Dumnezeu înțelegere, noroc și sănătate” (p. 456-468). O culegere de studii de istorie culturală a unei perioade care, așa cum arată coordonatorii în Avant-propos (p. 7-10), „a nouri bien de fantasmes et des projections” (p. 7) - Antichitatea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
e darnic, Ca prunci, femei, averi, ca slugi și plug! Îl blestem pe Mamona, cînd spre faptă Ne-ndeamnă cu comori de vrem, Și cînd el perna ne-o îndreaptă, Făcînd din lene țel suprem! În struguri blestem eu licoarea! Harul iubirii de nespus! Speranța! Și credința! Iar răbdarea O blestem eu de toate mai presus! Mefisto (apărînd de după perdea. În timp ce-o dă de-o parte și se uită îndărăt, se zărește Faust, întins pe un pat străvechi.) Să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
-n templu, În albastru-ntinsul cort Taina să-ți contemplu. Tot ce-n bărbătescu-mi piept Grav și tandru-mi cîntă, Să te-ntîmpine de drept Cu iubire sfîntă. De ne-nvins sîntem, cînd tu Poruncești măreață; Brusc ne-alini ardoarea cu Harul tău pe față. Tu, Fecioară,-n înțeles Cel mai pur, tu Mamă, Noi regină te-am ales, Zeilor de-o seamă. Nori mici în preajmă I se adună: Sînt penitentele, O tandră ceată, Și-ngenunchează Sorbind eter, Iertare cer. Celei
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
oferi studiile de Încredere semnate de Ion Nistor despre H.Y. Stahl, Lucia Demetrius, Pan M. Vizirescu, controversatul Mihai Beniuc. Iar postpostdecembriștilor, edițiile și studiile lui Ion Nistor, nu numai din această carte despre Damian Stănoiu („călugăr prin haină și har, dar laic prin temperament și viziune”) sunt o nesperată mană cerească. Ei care exaltă libidoul, În cele mai fermecătoare excrescențe, producătoare de vise erotice, mai abitir ca drogurile sau ca femeile de odinioară care beau absint. (Citească-se unele proze
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
nume neobișnuit: Triunghiul cel vesel În lumea culorilor, Bunul rinocer fantastic, Vis asirian, Bucurie albastră, Protecția lui 2 transformat În 1, Tandrețe pe Saturn, Demoni simpatici și altele În același stil ne Îndreaptă atenția către un spirit larg deschis, cu harul fanteziei și al umorului. Arta ei plastică adeverește din plin afirmația... La Început, pictura ei nedumerește un pic. Pentru că e altfel. Aceasta este, de fapt, condiția de a fi remarcat: să fi altfel! Deosebit, În sensul bun a cuvântului. E
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
Își pierd mințile chiar și cei care nu le-au avut niciodată. • Cine dă cu pietre În arborele meu genealogic?! • Suntem cu toții o sapă și-un pământ... Voi vă jucați cu mine... Eu zic că mă joc cu voi (Solo Har Herescu). • Libertate avem prea multă. De acea nu știm s-o apreciem. • Nu dezlega toate misterele. • A reținut textul În arhiva lui secretă de plagiator (Roni Caciularu). Nu vorbi prosti fără să știi. Mai Întâi informează-te! • Proștii sunt de
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
volum. Le-a simțit românismul, capacitatea de a filtra și a aduna câteva din aceste scrieri, Încărcate de Înțelepciune, bucurie, durere, previziune și multă, multă dragoste. Și, cum să nu aibă Încredere În cei doi consăteni ai săi, dăruiți cu har, inteligență și multă bunătate! Mai tânărul scriitor, profesorul George Baciu, un prinț al poeziei romantice din zilele noastre, ivit sau trimis Înadins de stele să ne aline dorurile și neîmplinirile, este ca un pom intrat pe rod ce-și trimite
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
aibă nevoie de un dicționar de neologisme sau de un clarvăzător. Cum să vrea cineva să citească niște elucubrații ca, de exemplu, acest fragment dintro așa-zisă poezie: „Plictis papanașilor, așezarea Bilet clasa a II-a Abur Arcă. Bucătăreasă cu har ax Coasă cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
acum înțeleasă, Când ai ajuns acolo unde Nimic nu mai doare. * Sunt oamenii ca fiare ce își înfig în suflet dinții. Totuși o inimă de sus (Hölderlin) Bate încă pentru ei, chinuită de bunătate. Și poezia le dă porunci de har în necunoașterea ce îi bântuie. Așa seacă șuvoiul Produs de dorințele de moarte. Un fast de încoronare înghite vrăjitor muritorii. 7 decembrie 2006 * Nimeni din cei ce au fugit din pământ Nu mai știe ce corp a avut, Ce alt
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Îndurat Cuvântul Întrupat din Tine Doamne În această lume a deșertăciunii? 813. Decât o mie de vorbe prefer o singură privire. 814. Cu cât Îți dorești mai multă bogăție materială cu atât te umpli cu mai multă sărăcie spirituală. 815. Harul este darul Cuvântului Lui Dumnezeu. 816. Instinctul vieții este tot ceea ce ne separă de noi Înșine ca suflete ale absolutului și nemărginirii. 817. Cine poate Înțelege de ce trebuia să avem nevoie de o naștere și o viață Înaintea morții? 818
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
fierberea apei pe plită (Sonet 5). Mă tem însă că aici adevărată poezie nu avem. Cum nu găsim nici în "poemele existențiale" ale lui Mircea V.Ciobanu. Dimpotrivă, Ștefan Baștovoi, alias călugărul Savatie, nu este lipsit de un dram de har. Versurile sale simple, descripitv-sugestive, aflate într-un fel de litigiu formalist cu scrierile colegilor condeieri din generația sa, îmi amintesc de niște poezii de-ale lui Arghezi, Călinescu sau Minulescu. Evlaviosul călugăr se recunoaște mai păcătos decît "diaconul Iakint" care
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită-n suflet vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Tudor Arghizi, I. Pillat, A. Manciu, M. Codreanu, R. Niger, M. Popescu. I. I. Onu, E. Zegreanu, Pan M. Vizirescu, Ovidiu Papadima, Ion Siugariu, Mircea Streinu și multi alții. Ca și poeții clasici, ei și-au muiat pana În azurul Harului pentru a transpune-n versuri incredibila minune a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Hristos a Înviat ! ÎN LOC DE AUTOBIOGRAFIE Știu că pe drumul vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
în literatura creștină elenistă dinainte de 350 d. H., cu excepția Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Grigorie al Nyssei și Sfântul Macarie instilează interpretarea lumii ca și comuniune supremă cu Divinitatea în psyche-ul creștinismului, și o fac astfel încât devine asociată cu primirea harului Duhului Sfânt. În privința problemei priorității, în cazul dezbaterii legate de Marea Scrisoare a Sfântului Macarie și de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]