365 matches
-
tăcere respectuoasă. Fiecare mișcă din buze și murmură în sinea sa cuvintele rugăciunii. Îi vine să râdă când se gândește că Augustus a mai dezvoltat și el un pic cultul larilor, astfel că din publici au devenit acum auguști. Oare harababura asta idolatrică nu-i zăpăcește? În mijlocul altarului se află o statuetă din bronz care întruchipează un băietan, încoronat cu flori. Drept veșmânt are o tunică largă și scurtă, strânsă pe talie cu o centură. El trebuie să fie larul. Picioarele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai are pe jumătate"2507. În încheierea articolului citat jurnaliștii tulceni precizau că "nu ne îndoim ca ministerul Domeniilor să fi luat măsuri raționale în ceea ce privește exploatarea pădurilor, dar bunele dispozițiuni au rămas numai pe hârtie, iată de ce (...) cerem să înceteze harababura"2508 din administrarea pădurilor județului Tulcea. Într-un articol din data de 3 septembrie 1902 aceeași publicație tulceană arăta că "la 1 septembrie s-a pus în vederea școlii bulgare din localitate a se conforma regulamentului decretat de către ministerul Instrucțiunii Publice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
le puneți în sicriu, Rămână probă ele. Fără lacrimi și durere Bunul simț și sentimentul, Sub a rațiunii vrere Ornează terasamentul. * „La Paștele calului” Vom ajunge ca model În fața credulului, Ce ne-o scrie un rondel. Ce-i la noi? Harababură, Brambureală altfel spus, De se miră ca făptură Tot ce este la Apus. * Și mai vrem să fim în rangul Celor care sunt mai sus; Pentru noi, mai sus e ștreangul, Pentru ei - un har în plus. La efort și
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
noastră organizație Marțiană este clădită în jurul invenției Marthei Eger... - Ce fel de organizație? îngăimă Craig. Ea păru să nu audă. Se așeză în fața lui pe podea, privindu-l cu ochi strălucitori și umezi de lacrimi. - Lesley, lumea asta este o harababură nenorocită. Statele Unite nu și-au revenit niciodată din războiul rece care a urmat celui de-al doilea război mondial. Moralitatea individuală și cea națională sunt structuri delicate, capabile să suporte presiuni mari, dar care se deformează ușor. De fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
lupi alergând prin stepă, Încât te lua, pur și simplu, cu fiori. Nu ocoleau nici Hamlet, nici Regele Lear, nici Fortuna. Uneori, bătrâna amesteca pasajele din Richard al III-lea cu cele din Visul unei nopți de vară, stârnind o harababură de nedescris. Începea cu: „E vreun călău pe-aici?“. Și o punea pe Mașa să-l caute prin toate ungherele. Apoi continua: „Nu-i nici un călău. Eu sunt. Să fug! De mine? Sunt o nemernică! Sperjurul, cel mai ticălos sperjur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou În râs. „Există o Mașă-tu?“, exclamă femeia. „Păi, jubilă Extraterestrul, tu ești Mașa-tu, iar eu sunt Mașă-eu și viceversa...“ „Îmi vâjâie capul de atâta harababură. Am să Înnebunesc de tot. Oriunde Îmi Întorc privirea dau de aceste Mașe... Nu cumva mi-ați făcut felul?“, se Îngrijoră gazda. „Ne-am unit În interiorul acestei arătări“, zise Extraterestrul, arătând spre capră. Acum suntem legați unul de altul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
formația unchiului ei. Tony Pavone o conduse cu o mașină de piață până În apropiere de casa rudelor ei, apoi făcu cale Întoarsă. Zorii dimineții erau pe undeva În apropiere când el urcă În apartamentul său cu un sentiment confuz iar harababura din capul lui, Îi Întări convingerea unui bărbat „Irezistibil...!”. Întors acasă victorios, o victorie echivalentă cu cel puțin escaladarea Everestului, Tony Pavone nu bănuia iar intuiția sa nu-i avertiza, marea dragoste ce se va contura, Învăluindu-l...!! Lăsă aparatul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe scaun alăturat, Își aprinse o țigară oferind și lui una, dar cum acesta refuză puse pachetul cu țigări la Îndemână Începând discuția cu un ton echivoc. „Îndodeauna domnule, am avut oroare de mutat! El generează În așa fel o harababură Încât niciodată nu vei afla ce ai nevoie, va fi necesar să treacă mult timp...Îmi pare rău...!” „Evident, Tony Pavone nu se aștepta la o astfel de surpriză. Dădu la iveală răspunsul poliției pe care-l primise acasă arătându
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ploaia și În general vremea schimbătoare au transformat accesul În cimitir În adevărate obstacole ce pune În primejdie cetățenii care trebue să-și Îngroape morții...! Este adevărat...!?” „Ce putea răspunde...?” Om de treabă președintele care era la curent cu toată harababura lucrărilor de reparații În care intervențiile mai marilor zilei precum și ordinele venite de la cel mai Înalt nivel se suprapuneau de o așa manieră Încât efectiv nu mai știai de cine să asculți, ale cui ordine să le dai prioritate. Președintele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
asta? — Chiar nu ți-a ajuns nimic la urechi ? — Ce ?... Păi... Abia acum Începu bucătarul să se arate Îngrijorat. Își ridică fața buhăită și-l privi pe frate drept În ochi: — Am și eu motivele mele să nu-mi placă harababura asta... mai ales că șeful de la centru lipsește... — Zi mai clar ce te frămîntă. — Nu știu nimic precis. Am auzit și eu de la alții... Îmi pare bine că nu sînt și fete... dar ce mă Îngrijorează e faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vreo șapte-opt bărbați, care o tăiaseră de-a curmezișul ocolind focul, ca și cînd voiau să o ia printre microbuze, Își schimbară brusc direcția și Înconjurară focul. N-am Înțeles cine a lovit primul, dar deodată se iscă o adevărată harababură printre siluetele acelea Întunecate. Două fete au țîșnit spre noi, țipînd, dar au fost prinse. Au sosit Întăriri imediat și cele două au fost săltate, fiecare de cîțiva bărbați, ca niște saci cu legume și duse În beznă, undeva dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o operațiune care să-i aducă onoruri și-i va învăța pe oameni ce însemna cu adevărat să fie în armată. Era de datoria lui să se ocupe orice amenințare neobișnuită și deosebit de periculoasă la adresa păcii și siguranței. Vedea toată harababura asta ca pe o ocazie mai mult decât ca pe un neajuns. Am putea, sugera el în raportul scris, organiza un pluton de execuție de cincizeci sau o sută de oameni care să se împrăștie prin tufișuri și să își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
prin ziua fierbinte. Nu le pasă. Nimănui nu-i pasă. În Londra ar fi fost o adevărară răscoală, o adevărată revoluție a veseliei dacă unul din acești munți de untură s-ar fi ivit pe stradă. Dar aici, în marea harababură, nu poți să găsești nici cel puțin o ciudățenie hazlie. Din cauza asta, chiar, simțul umorului a devenit o problemă. Dacă l-ai avea, te-ai tăvăli de râs cât e ziua de lungă. Mi-am încheiat căutările într-un locșor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ca și cum ți l-ai ascunde pe Pulănescu într-o cascadă de cioburi. Fiecare sunet și miros și privire e cu atât mai greu de suportat. E un oraș dur. Abia acum văd cât de adevărat e. Dur? E o adevărată harababură! Toată explodează numai în imediata ta apropiere. Toate lucrurile sunt mult mai pline de viață. Mult mai adevărate aici. Și trebuie să si de-a face cu noul tip de oameni care produc bani, alergători iscusiți în costumele lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Simt cum gândurile ei trec de mine. Voi da paharul pe gât și mă voi ridica de la masă. Voi trece în bucătărie. Corect spus, „mă voi târî spre bucătărie“. Mă voi sprijini de bufet și voi căuta o țigară prin harababura din preajmă. O voi găsi în sertarul unde știam că Veturia își ține scuturăturile. O voi aprinde de la flacăra aragazului pe care fierbe o oală imensă cu apă. Provizia strategică de apă caldă pentru vreo urgență, o eventuală baie. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Împingeau Înapoi spre semafor. Cifrele le săreau În ajutor. Nu se știe de ce, dar cel mai buclucaș se dovedea a fi șeptarul. Nouarii se Încolăceau peste șesari, Împerechindu-se pe lângă stâlpi. Cuțitele mieunau și farfuriile Începeau să latre. Toată această harababură Îl determina să se retragă, Încet, cu pași de melc, Înapoi la Corso. Cuțitele, Împerechindu-se cu cifrele și meniurile de pe nota de plată, Își arătau adevăratul lor nărav, asaltându-l din toate părțile cu gemetele și icnetele lor. Revenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
apăreau cadranele de ceas, ale căror minutare și secundare se Încrucișau mereu, rotindu-se amețitor... Minutele și secundele se devorau Între ele, umflându-se mereu, pînă ce ajungeau la dimensiunea unei ore. În sfârșit, urma gongul final și toată această harababură dispărea Într-un vârtej amețitor, iar Noimann, cu capul vâjâind de băutură, se trezea stând singur În mijlocul Încăperii, cu ochii ațintiți În gol... Momentul de luciditate nu dura Însă decât câteva clipe și starea de confuzie se instaura din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
toți cei care ajung astfel pe fundul ei ar fi Împreună, din nodurile sforilor cu care sunt legați s-ar face un teribil năvod. „Cum să concepi bine un subiect care prin propria sa activitate structurală să pună ordine În harababura de impresii spațiale și temporale și astfel și numai astfel să le constituie Într-o experiență obiectivă și cognoscibilă?“ Acesta-i principala problemă a unui personaj de film (sau de roman, de ce nu?) Bătrânul nu voia să vorbească despre război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de aici, de la această fereastră a școlii noi, construcție cu zidurile Încă umede, dată În folosință În toamna abia trecută. E un bun loc de poză pentru un plonjeu panoramat asupra șantierului. În cadru s-ar afla mai Întâi Întreaga harababură: betoniere, gropi cu var, roți de mașini sau de tractor ce par aruncate, roabe, lopeți, alte unelte, grămezi de pietriș de râu, saci, cărămizi, un zid ridicat până la Înălțimea unui om, o fundație cheală mai Încolo, groapa altei fundații ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cum de a izbutit să scape din castelul vrăjitoarei. A hotărât să se ducă la fața locului pentru a-și satisface curiozitatea. Flordelis, nădăjduind să-l găsească pe Florismart alături de Roland, a consimțit să-l însoțească. In acest timp, mare harababură se stârnise în tabăra tătarilor, după moartea lui Agrican. Regele Galafron, sosind cu o armată pentru salvarea capitalei sale, Albracca, a atacat tabăra vrăjmașă, spulberând totul dinainte-i. Rinaldo, sosit tocmai atunci la fața locului, privea ca un spectator indiferent
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de argint... sâmburele de cireașă... solenoidul... locuitorul insulei Andaman... Aha! A urmat chemarea Oxfordului, mai apoi a Africii, deși Africa a devenit importantă doar când a epuizat Oxfordul. La o minte ca a profesorului Chapel, locurile capătă imediat caracter de harababură. Când un loc anume îi amintește de ceva și nu este nevoie decât de o acțiune, de un miros, de un cuvânt, sau o frântură de melodie pentru a readuce vechiul sentiment, este tentant să faci acea acțiune, să rostești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și nu înțelege: este vorba de o victorie, de o înfrîngere? în orice caz, tabloul nu are în el nimic eroic, creând impresia că războaiele, bătăliile nu pot fi fenomene gândite, dezlănțuite și dirijate de cineva, ci un fel de harababură generală. Cine citește Război și pace observă că această idee este preluată de Tolstoi și dusă la forme grandioase, extrăgând de aici o întreagă teorie că, adică, generalii n-ar avea nici un rol în bătălie, inclusiv un Napoleon, al cărui
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de dl. Oprea, tocmai când voiam să-i scriu. Telepatie în toată regula. Îmi trimite o cronică destul de substanțială asupra cărții mele, cu aprecieri pe măsură. Știrile de tot felul indică o situație politică extrem de învrăjbită, un adevărat viespar, o harababură dăunătoare pe plan internațional. După orele 16 am scris d-lui Oprea patru pagini ca răspuns la scrisoarea primită și cronica publicată în revista „Elanul”. Între timp vremea s-a posomorât. Se chinuie să plouă, burnițează subțire... când pământul însetat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fundul, că dau peste tine! Cară-te din calea mea, că te fac fărâme! Nu sta în drum ca vițelul la poartă nouă!”... Nu mai aud vorbele bătrânului. Mă ia de mână și mă conduce ca pe un copil prin harababura din ocolul Chervăsăriei. Dacă bătrânul nu mi-ar fi explicat cam cum se petrec lucrurile aici, apoi nu ar fi cu putință să pricep mare lucru. Dacă aș sta mai multă vreme să privesc la această viermuială poate aș înțelege
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-ți sacul! Primești o cafea veritabilă, hundert prozent, nu ca pișatul ăsta care se bea în societatea noastră multilateral dezvoltată. Dacă veștile sunt serioase, adică rele, primești o cafea super. Super, direct din cazanul lui Allah. Se și rotise prin harababura cotețului, printre cărți, cravate, caiete, sacoșe.a un scamator, pescuise deja din aer termosul și ceașca. Cafeaua, iat-o! O ceașcă mare, verde, plină, pe măsuța metalică dintre cele două scaune. — Numai pentru mine? — Eu am băut o cisternă, pistoanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]