306 matches
-
Se vede lucru, că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine; și decât să încurci așa lumea, mai bine să șezi deoparte aici cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaște sunt destule.” (Povestea lui Harap Alb, p. 227 - 228). Limbajul, înțelegând prin el atât vorbirea personajelor, cât și pe aceea a naratorului, este principala sursă a umorului la Creangă. El este în același timp și una dintre modalitățile esențiale prin care eroii basmelor sunt individualizați
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dă-mi-l! că-ți dau și eu o sămânță bună...[...]” (Dănilă Prepeleac, p. 177-178). Dialogul scoate la iveală adesea un contrast care există între starea socială a personajelor și limbajul pe care îl folosesc. Astfel, craiul din Povestea lui Harap Alb se adresează fiilor săi ca un bătrân țăran care își povățuiește odraslele: „ Iaca, ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. [...]” (p.225). același contrast reiese și din convorbirea celor doi bătrâni din Povestea porcului care discută despre împărăție
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care stăteau cu gurile căscate, numai și numai să înghită; despre a cărora răutate și lăcomie nu-i cu putință să povestească limba omenească!” (Povestea porcului, p.199) Memorabil prin exagerarea dimensiunilor rămâne și portretul lui Gerilă din Povestea lui Harap Alb: „[...] o dihanie de om care se pârpâlea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne [...] avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mare cum o simți tu. Dar să nu te mâhnești: e norocit omul care a trecut prin o mare nenorocire, căci a scăpat de multe necazuri mici care mistuie mai rău decât durerea. (Moara cu noroc); Câte a dat Dumnezeu, Harap Alb-zise Sfânta Duminică − așa a trebuit să se întâmple și n-ai cui bănui: pentru că nu-i după cum gândește omul ci-i după cum vrea domnul. Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
după cum vrea domnul. Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul. Dar până atunci mai rabdă, Harap Alb, căci cu răbdarea îi frigi pielea... (Povestea lui Harap-Alb). Dincolo de tonul șugubăț, și aici se ascunde aceeași preocupare pentru celălalt, aceeași înțelegere, aceeași căldură. Sfătoșenia e mai accentuată în cazul eroinei lui Creangă. Aceasta se datorează faptului că ea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să mă relaxez, mai ales că Furnica se umpluse de scriitori și artiști. Venise Geo Dumitrescu, pianistul Mândru Katz, Valentin Gheorghiu, Alfred Mendelsohn (fără Bartholdy, cum îi spunea Alexandru Jar rânjind, dar care îi scrisese totuși un scenariu de balet Harap alb, despre a cărui muzică proaspătul meu prieten Paul Georgescu avea să-i spună la premieră compozitorului că e "ca la noi la Tel-Aviv", provocîndu-i aceluia o reacție de isterie. Ne cânta în fiecare seară bucăți din acea muzică pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
radiodifuzate ori în presă) și a unuia edulcorat ("telenovele cu ilegaliști, filme cu haiduci filantropi și comisari interbelici fourieriști, serii de teatru TV cu activiști înțelepți și nepoții lor progresiști").905 Fig. 36 Superba interpretare a grafică a poveștii lui Harap Alb (Sandu Florea) Lucian Boia este însă de părere că părăsirea internaționalismului și orientarea spre naționalism reprezintă o evoluție generală a comunismului, utopiile fiind prin natura lor izolaționiste, iar dificultățile traiului trebuind recuperate simbolic prin apelul la un presupus trecut
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
287 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 34, p. 290 "Victoria", în Almanahul Vacanța Cutezătorilor, 1989, p. 13 Fig. 35, p. 303 Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 32 Fig. 36, p. 306 Sandu Florea, În lumea lui Harap Alb Fig. 37, p. 311 Valentin Iordache, Epistaxis din hamsii, p. 15 Bibliografie Lucrări de mitologie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Idea Desigh & Print, Cluj, 2005. Barthes, Roland, Mithologies, trad. engleză Anette Lavers, The Noonday Press, New York, 1972
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
calt cum zice neamțul Încât Ali Străilaș s-a interesat, întrebând: cum de este așa un cald lui neamțu', pe așa un rece ud? Iar Braiu, flăcăul cel neastâmpărat, cel șturlubatic și cel zburdalnic, văzând că l-a găbjit pe harap, asmuțindu-l la vorbă, a pufnit în hohote, lămurindu-l apoi, că neamțul spune calt, tocmai la frig, pe limba lui Însă Ali Străilaș, după un răspăs de tăcere și de amară cugetare, începu să se tânguie pe harăpește Zicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mon solei, mon solei! Și începu a plânge și a se văeta și a geme, în multe vorbe, pe limba lui, bocind de lipsa arzătorului soare și de lipsa nisipurilor cele dogoritoare din țara lui și din alte țări ale harapilor, de care se depărtase el, pentru a se trezi, fără de mamă și de tată și fără de frați și de surori, aici, în văgăuna aceasta de piatră udă, și în întortocherile întunecate de sub Muntele care ne potopea, ferecându-ne, pe cine știe câtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pună inima în palmă dinaintea mea, dar mai prevestindu-i eu, că dinafara galeriilor minei, românașii noștri dau luptă mare cu năvala Apei și că au să izbândească a ne scoate de la greu, s-a mai liniștit și el, săracul harap, bizuindu-se, oarecum, a se mărturisi, cu glas șoptit Zicând: cum estem obicei la dreptcredincioșii lui Mahomet, că slănină nu mâncam, Ali auzit, tot așa, că marinari, care pierdut la ei corabie și rămas ei una barca mic, fără nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
condusese acasă o blondă frumoasă pe care o știam din copilărie, după cum v-am spus deja. Era care va să zică un simpozion al blondelor. Deși ne ambalam În direcții diferite: eu, nemernicul, pus pe confidențe ca sub poala popii, pe mărturisiri incomplete harapului. Care harap ar fi călărit-o pe stripteuza Viviana, dar În general se culca cu o altă blondă, după cum ați citit deja: mai frumoasă și Îndelung de mine venerată, să-i spunem Diafana. Femeie fatală, băgase deja un bărbat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
o blondă frumoasă pe care o știam din copilărie, după cum v-am spus deja. Era care va să zică un simpozion al blondelor. Deși ne ambalam În direcții diferite: eu, nemernicul, pus pe confidențe ca sub poala popii, pe mărturisiri incomplete harapului. Care harap ar fi călărit-o pe stripteuza Viviana, dar În general se culca cu o altă blondă, după cum ați citit deja: mai frumoasă și Îndelung de mine venerată, să-i spunem Diafana. Femeie fatală, băgase deja un bărbat În mormânt alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
până la exces; Exemplu: Scrisoarea III - M. Eminescu Noaptea de noiembrie - Al. Macedonski 9. Grotescul: - exagerarea monstruoasă a unor trăsături negative; - evidențierea urâtului fizic și moral; - situat în limitele dintre tragic și comic. Exemplu: Gargantua și Pantagruel - Fr. Rabelais Povestea lui Harap Alb - I. Creangă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
calfă rău nărăvită, astfel d. Gambetta a mustrat pe viitorul prezident al republicei de lângă Dâmbovița, spuindu-i verde că ținta omenirii nu este a juca căzăcește cu cazacii. E drept că o sumă de pene cari tratau cestiunea Afganistanului și a harapilor zulu cu un entuziasm vrednic de toată lauda au fost mișcate de cătră d. C. A. Rosetti să-și mute acest entuziasm asupra unui alt sujet: asupra nenorociților români. Și penele au făcut-o, încît o zi întreagă, ba poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sujet: asupra nenorociților români. Și penele au făcut-o, încît o zi întreagă, ba poate două chiar, presa franceză g-a ocupat de România și de nedreptatea ce i se face. După aceea toate au reintrat în cursul lor liniștit, harapii zulu și Afganistanul a ieșit din nou la maidan - căzuse o pietricică în lacul liniștit și-i speriase pentru-un moment suprafața într-un cerc de valuri. Apoi se făcu iar liniște, ca și când pietricica nu fusese de când lumea. Dar d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult sau mai puțin muzicale, Nu vreau să mă însor, S‑a furat o bombă, Celebrul 702, Sub cupola albastră, Vacanță la mare, Pași spre lună, Dragoste la zero grade, Gaudeamus igitur, Doi băieți ca pâinea caldă, De‑aș fi... Harap Alb, Faust XX etc. Procentele lui Lenin s-au inversat în acei ani, circa 60% din producție fiind divertisment și 40% - sau chiar mai puțin - filme de propagandă. Această evoluție a nemulțumit noua conducere în frunte cu Nicolae Ceaușescu. În
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cuțitul în apă (1962) 271 D Dacii (1967) 111, 115, 123, 130, 144, 199 Datorie și sacrificiu (1925) 56 De bună voie și nesilit de nimeni (1974) 191, 196 De ce trag clopotele, Mitică? (1990) 234, 242, 267 De‑aș fi... Harap Alb (1965) 116 Declarație de dragoste (1985) 244 Decolarea (1971) 196 Departe de Tipperary (1973) 191, 193 Desculț în parc (Barefoot in the Park) (1967) 188 Desfășurarea (1955) 61, 67-68, 72, 76, 85, 87, 89, 103, 136, 173, 255 Despre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care le posedă, dar pe măsură ce înfruntă obstacole și trăiește noi experiențe, devine erou, eroul propriei vieți; Ele tratează teme din realitate, conflictul părinți-copii (ex. Făt Frumos, copilul care se simte neînțeles de către părinți), dificultatea alegerii unui scop în viață (ex. Harap Alb), confruntarea cu obstacole care stau în calea atingerii scopului (ex. probele la care sunt supuși eroii) depășirea obstacolelor și împlinirea destinului (ex. căsătoria lui Făt frumos cu fiica împăratului roșu) etc. Se poate observa că poveștile prezintă o mare
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ne referim la maeștri străini, când meșterii Voronețului au procedat adeseori la fel. E un exemplu tipic de felul cum au rezolvat artiștii realiști ai tuturor timpurilor raportul dintre legendă sau mit și istoricitate 55. Ceata care îl însoțește pe Harap Alb în basmul omonim descinde din tablourile lui Bosch și Breughel: Dintre personajele care ajută eroului și care se deosebesc de personajele comice negative prin finalitatea lor, ceata prietenilor lui Harap Alb alcătuiește un cortegiu grotesc, demn de penelul unui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mit și istoricitate 55. Ceata care îl însoțește pe Harap Alb în basmul omonim descinde din tablourile lui Bosch și Breughel: Dintre personajele care ajută eroului și care se deosebesc de personajele comice negative prin finalitatea lor, ceata prietenilor lui Harap Alb alcătuiește un cortegiu grotesc, demn de penelul unui Bosch sau al unui Breughel: Odată intră, buluc, în ogradă, tus-șase Harap Alb înainte și ceilalți în urmă, care mai de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Dintre personajele care ajută eroului și care se deosebesc de personajele comice negative prin finalitatea lor, ceata prietenilor lui Harap Alb alcătuiește un cortegiu grotesc, demn de penelul unui Bosch sau al unui Breughel: Odată intră, buluc, în ogradă, tus-șase Harap Alb înainte și ceilalți în urmă, care mai de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele și curgeau oghelele după dânșii, parcă era oastea lui Papuc Hogea Hogeganul 56. Un articol scris peste două decenii și publicat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se regăsește în secvențele în care colectivitatea iese în prim plan, în scenele colective "în care se petrece dezlănțuit, cu băutură, joc și cântec sau acelea în care personajele se încaieră"58. În același timp, lumea pe dos din basmul Harap Alb își găsește echivalentul vizual în opera lui Douanier Rousseau 59. Ion Bogdan Lefter pornește discuția despre picturalitatea operei lui Creangă de la observația lui George Călinescu din monografia Ion Creangă. Viața și opera: "El nu știe să descrie, nu vede
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Dialekt, Lepzig, 1896; Die Dialekte der Grossen Walachei, Leipzig, 1902; Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, Leipzig, 1904; Rumänen und Aromunen in Bulgarien, Leipzig, 1907; Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, Leipzig, 1909; Etnographie von Makedonien, Leipzig, 1924. Traduceri: Ion Creangă, Harap Alb, Leipzig, 1910. Repere bibliografice: Elie Dăianu, Dr. G. Weigand, T, 1896, 1-2; Enea Hodoș, Cântece bănățene, Caransebeș, 1898, 5-28; N. Iorga, Colecția de folk-lore a Ministeriului de Instrucțiune, București, 1903, 8; A. Philippide, Un specialist român la Lipsca, Iași
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
că ni aci la Ucea li se urcă în aceeași despărțitură un tovarăș de drum, un negru, african sadea, dar îmbrăcat întocmai ca pe la noi și agrăind, după cum vom vedea, cel mai neaoș dialect de pe Olt. Odată intrat în compartiment, harapul nostru a dat binețe după cuviință, și-a scos desagii de pe umăr și i-a aruncat fain frumos în cușeta de deasupra capului, și-a agățat recălul și căciula în cui și s-a așezat cuminte ca omul la drum
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]