333 matches
-
pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceste titluri. Vinurile, murăturile și conversația lui „nea Griguță” erau dintre cele mai lăudate. În Bacău (avea grijă s-o repete el însuși), nu mai găseai la nimeni un „Trraminer” (pronunța graseiat), un scrob cît cozonacul, niște pătlăgele și niște harbuji murați ca ai lui. Plus ambianța de pinacotecă. La ceremonia de la Institut au vorbit Vasile Sporici și (delegat de conducere) Nicolae Guidea, un profesor de sport. Cuvîntul celui dintîi a avut cîteva fraze care vor fi alinat durerea familiei. Ideea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea, 30 de țărani sub conducerea învățătorului strălucit Neculai Stoleriu, însoțiți de cel mai vestit scripcar pe care l-a avut Baea vreodată: de Nică Harbuz. La poarta expoziției, ne-a întâmpinat un domn foarte voinic și îmbrăcat frumos și ne-a întrebat: "De unde sunteți voi, mă ?" "Suntem din Comuna Baea județul Suceava, cu capitala Fălticeni". "Da care baie ?" Noi, Baea lui Ștefan cel Mare". "Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sare - zare în timp ce logopatul palpează cu mâna laringele, iar cu bețisorul simte intensitatea vibrației în dantură. Odată obținut, fonemul z se introduce în silabe diverse alături de grupuri consonantice: zmeu, zgură și în diferite poziții în cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită puternicelor vibrații resimțite, fonemul z nu întâmpină dificultăți deosebite în emitere încât odată pronunțat corect se introduce în sintagme și în propoziții de dificultate progresivă, dinainte alcătuite: Zmeul zboară. Am o bluză roz. Harbuzul este zemos. Zilnic mă trezesc
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită puternicelor vibrații resimțite, fonemul z nu întâmpină dificultăți deosebite în emitere încât odată pronunțat corect se introduce în sintagme și în propoziții de dificultate progresivă, dinainte alcătuite: Zmeul zboară. Am o bluză roz. Harbuzul este zemos. Zilnic mă trezesc în zori de zi. Cu zâmbetul pe buze ne jucăm cu zarurile. Căzând s-a lovit zdravăn de zid etc. Corectarea deformărilor de articulare - Reducerea intensității acustice aste datorată reducerii presiunii curentului de aer folosit
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
le revinde la un preț ridicat. Săteanul, la scurt timp după ce un armean se instala în localitate, nu mai avea traiul obișnuit, adică acela ce se baza pe troc: un ou pentru un rînd de pingele sau o felie de harbuz pentru o potcoavă. Și de aici o stare subconștientă de mînie contra intrusului care distrugea o stare de lucruri comodă și patriarhală. Dar se pare că poporul turc nu ar fi continuat aceste masacre pe întreg teritoriul imperiului dacă nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au strâns laolaltă cu mult înainte să-l cunosc pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
celorlalte vătămări. Mă încântă și înfricoșează plantele cu tulpini păroase, târâtoare, prea subțiri, cu frunze zimțuite adânc care te zgârie și cu fructul mare cât o căpățână. Căpățâni mute, cărora chipul de carne aprinsă le crește pe dinăuntru: dovlecii și harbujii. Își supraevaluează forțele vrând să poarte o povară pe care de unii singuri n-ar fi în stare s-o ducă. Rămân fragili, își așază căpățânile pe grumazul unui câmp grăsan, le spânzură vertical de lemnul unui gard. Uitându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
eram pricina că îi măsuram prea lung din priviri, forțându-i să devină siniștri și să mă pună la îndoială. și a fost eșecul meu, firește, că în fața substanței lor durabile am devenit un material perisabil. Am pomenit mai înainte de harbuji fiindcă în ei cuvântul biblic „Purtați-vă sarcinile unii altora“ se transforma în plantă. Pe temeiul harbuzului se poate demonstra cât de calm ți se poate încuiba tăcerea ca stare interioară o viață întreagă în cap, atunci când socotești că-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pună la îndoială. și a fost eșecul meu, firește, că în fața substanței lor durabile am devenit un material perisabil. Am pomenit mai înainte de harbuji fiindcă în ei cuvântul biblic „Purtați-vă sarcinile unii altora“ se transforma în plantă. Pe temeiul harbuzului se poate demonstra cât de calm ți se poate încuiba tăcerea ca stare interioară o viață întreagă în cap, atunci când socotești că-i o absurditate să-ți consumi gândurile în vorbire. Duminica dimineața îmi plăcea să merg la biserică, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în obicei, și nu că e un semn care să mă facă atentă. Iar când ne întorceam de la biserică acasă, revenea la subiect, dar într-atât de laconic încât vorbirea îi conținea și tăcerea. Concentra inima cu picățele negre și harbuzul spintecat în cuvințelul aia, spunându-mi: „Aia cu Maria să n-o spui nimănui“. I-am respectat îndemnul chiar și după ce-a murit și după ce ajunsesem la oraș. Până când nu m-am apucat de scris, n-am suflat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cât era de flămând, nu este invitat singur la masă, ci-i cheamă pe toți, dar, celor de-ai casei, le pune mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec cu carne de vită și alte bunătăți de-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trebuie sé fiți că albinuțele. Știți cum umblé albinuțele? În cap la Șasa apéru dintr-o daté un cîmp mare cu flori prin care bîzÎie albinuțele și colecteazé polen. În mijlocul lanului era așternuté o péturé și pe péturé Șasa mînca harbuz. Florile erau Înalte și-i țineau lui Șasa de umbré ca niște copaci. - Așa cum umblé albinuțele prin flori și colecteazé miere pentru stupul lor, așa și voi trebuie sé colectați maculaturé pentru cé din maculaturé se fac cérți și manuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Început sé foșneascé și de pe ele cédea roua și zburau deranjate albinele. CÎnd se uité mai bine, Șasa vézu cé se apropie Sonia și se apleacé sé nu-i cadé roua dupé gît. Șasa a Întrebat-o dacé nu vrea harbuz și ea a spus cé vrea și Șasa a rupt de genunchi jumétatea de harbuz În doué. CÎnd Sonia terminé de mîncat harbuzul și-și ridicé zîmbind mîinile pline de zeamé, În clasé nu mai era nimeni. Gélégia de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai bine, Șasa vézu cé se apropie Sonia și se apleacé sé nu-i cadé roua dupé gît. Șasa a Întrebat-o dacé nu vrea harbuz și ea a spus cé vrea și Șasa a rupt de genunchi jumétatea de harbuz În doué. CÎnd Sonia terminé de mîncat harbuzul și-și ridicé zîmbind mîinile pline de zeamé, În clasé nu mai era nimeni. Gélégia de dincolo de fereastré Îl fécu pe Șasa sé se uite afaré și el vézu pe Bohanțov care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și se apleacé sé nu-i cadé roua dupé gît. Șasa a Întrebat-o dacé nu vrea harbuz și ea a spus cé vrea și Șasa a rupt de genunchi jumétatea de harbuz În doué. CÎnd Sonia terminé de mîncat harbuzul și-și ridicé zîmbind mîinile pline de zeamé, În clasé nu mai era nimeni. Gélégia de dincolo de fereastré Îl fécu pe Șasa sé se uite afaré și el vézu pe Bohanțov care aruncă legéturi de gazete jos din mașiné, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); verdeață (2); aer; agitație toridă; albastru; amintiri; aniversare; aridă; arzătoare; așteptată; barbă; belșug; blîndă; bronzat; bunici; căldura; calea; caniculară; casă părintească; cireși; culoare; cuptor; depresie; distracții; distrată; nu dorm; emoții; energică; floare; flori; foarte bine; fustă; gagici; fără haine; harbuz; iară?; iarna; iaz; iei; iubire; înaintată; îndepărtată; însorită; înverzire; lenjerie; limonadă; linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni; noutate; odihnă, mare; pantaloni scurți; perfecțiune; petreceri; pîine; piscină; plăcut; plajă, prășit; ploi; ploioasă; proaspătă; repede; roșii; rudă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imagini plasticizante: „Era ca și când n-ar fi fost/ Acea grădină fermecată/ Ca o poemă pe de rost/ Știută într-un vechi alt-dată.../ Mireasma fructelor i-o simt/ Ca pe-o iubire ce mă plânge -/ Nuci amărui cu miez de-argint,/ Harbuji cu adâncimi de sânge”. SCRIERI: Confidențe, București, 1957; Despre copilărie, București, 1957; Versuri, București, 1967; Transfigurări, București, 1969; Umbra faptei, București, 1973; Amintirea miresmelor, București, 1977; Smalțuri, București, 1979; Sanctuar tulburat, București, 1986. Traduceri: Horváth Imre, Taina apei, București, 1958
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
să definim tipurile de naturi moarte și categorii de "obiecte neînsuflețite" care, grupate, au condus la realizarea lor. 1. Naturi moarte cu fructe, legume și flori, struguri, gutui, lămâi, caise, pere, mere, păstăi, roșii, vinete, castraveți, nuci, cireșe, prune, fragi, harbuji (pepeni), viorele, crini, lăcrămioare. 2. Naturi moarte cu obiecte care fac parte din viața cotidiană - obiecte de toaletă: sticle și sticluțe cu loțiuni și parfumuri, evantai, perii, cutii și cutiuțe, baston, pălării, ghete, ciocan, valiză (geamantan), jurnale, cupe, garafe, mănuși
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
superior. Vom remarca și în cazul acestei picturi, bogăția structurală a categoriilor de forme pre- dominant rotunde, circulare, ovale, de la cele mai mici, ale boabelor de struguri, printr-un "cres- cendo" jucăuș, nuci, gutui, până la cele mai mari, cum este harbuzul secționat, care își etalează, în toată splendoarea, frumusețea sa interioară și până la silueta verticală a cănii de porțelan, tronând superior într-o lumină temperată, ansamblul desfășurat la baza sa. Acest obiect este purtătorul esențelor decantate, născute din metamorfoza prețioaselor boabe
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
moartea tatălui. Dacă la București școala era formalizată excesiv după normele academismului oficial, la Iași lucrurile sînt de-a dreptul dramatice. Din punct de vedere artistic, capitala Moldovei este aproape un deșert. Un oarecare Teodor Costin, specialist în felii de harbuji, și Stahi, profilat pe cozonaci și ouă roșii, puteau fi zăriți prin cîte o vitrină, iar la școală profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Ce-ar mai rîde el acum dacă m-ar auzi: ŤTu cred că ai fi în stare să descoperi senzualitatea și-ntr-un foraibărť. Gust struguri, rotunzi, negri ca ochiul de miel, movulii, galbeni ca chihlimbarul, stau în fața feliilor de harbuz. Simt pe limbă suculența vineție, păroasă de broccoli, și păstăile plate și verzi, și vinetele, pielea lor alunecoasă ca o stalagmită cu irizări violete... piețele și turcii strigînd neîncetat, provocator, pătimaș, de parcă ar vinde fete". Acestui devergondaj al simțurilor ambiguu
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
C.F.R. autorizate să vândă legitimații de călătorie, cu anticipație de 5 sau 10 zile. OCTAVIAN Nica Inaugurarea noului sediu l Laboratorul sanitar-veterinar Sâmbătă, 22 mai, în prezența domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, și a domnului Liviu Harbuz, secretar de stat, a avut loc inaugurarea noului sediu al Direcției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Timiș și extinderea Laboratorului sanitar-veterinar județean. La realizarea acestei investiții au stat două motive: secția pentru controlul reziduurilor a laboratorului, care deservește 8 județe
Agenda2004-22-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282473_a_283802]
-
Aflat în vizită în județul Neamț, unde a participat la un miting pentru susținerea candidatului USL în colegiul 6, Liviu Harbuz, președintele PSD, Victor Ponta, a afirmat, într-o intervenție televizată, că "oamenii nu întreabă despre strategia fiscală a Guvernul, ci când îi scăpăm de ăștia...adică de Băsescu și PDL". Liderul-social democrat Victor Ponta a afirmat că el și copreședintele
Ponta: Oamenii nu ne întreabă de strategia fiscală, ci când îi scăpăm de PDL şi Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/47862_a_49187]