297 matches
-
n. 25 februarie 1938) este o actriță americană de film. a crescut la Hollywood. Când are 18 ani se mută la New York unde ia lecții de balet la Nina Fonaroff și actorie la Charles Conrad. Ulterior ea studiază la "Estelle Harman Workshop" în Los Angeles. Debutul în arta cinematografică îl are în anul 1959 cu filmul "Jurnalul Anei Frank". În 1960 a fost nominalizată pentru premiul Golden Globe ca cea mai bună tânără speranță în actorie. Pentru filmul "The Prize" (1963
Diane Baker () [Corola-website/Science/309190_a_310519]
-
Players" și Universal Studios, fondat de asemenea în 1912. Printre cei mai remarcabili actori ai companiei se pot enumera Bette Davis, James Cagney, Humphrey Bogart, Doris Day și, mult mai recent, Clint Eastwood. După ce au părăsit studioul lui Disney, Hugh Harman și Rudolf Ising au decis să-și facă propriul desen animat cu sunet. Primul lor desen animat s-a numit "Bosko, the Talk-Ink Kid" din 1929, în care personajul Bosko, un copil de culoare animat, ce urma să devină primul
Warner Bros. () [Corola-website/Science/317729_a_319058]
-
În 1931 a fost debutul desenului animat "Lady,Play Your Mandolin", primul episod din seria Merrie Melodies, al cărui prim personaj era Foxy, o vulpe foarte asemănătoare lui Mickey Mouse. Deoarece desenele lor animate se bucurau de un mare succes, Harman și Ising au continuat să producă episoade din seriile Looney Tunes și Merrie Melodies până la plecarea lor la Metro-Goldwin-Mayer din 1933.
Warner Bros. () [Corola-website/Science/317729_a_319058]
-
fost împrejmuit și gardul din jurul bisericii a fost refăcut. În perioada mai-octombrie 1953, parohia a fost din nou vacanță, fiind administrată de pr. Alexe Apafi din Saramas. Ioan Batranu (1953-1971) a venit la 1 noiembrie 1953. Era originar din comuna Harman. La 29 septembrie 1963, consiliul parohial a hotărât că toți credincioșii ce au donat 1.000 lei să fie numiți "ctitori", iar ceilalți doar binefăcători. Ctitori sunt: cântărețul Vasile Popica, Gheorghe Bularca, Petru Gusba, Nicolae Popica, iar binefăcători: Constantin Bocarnea
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (91%) și Brașov (9%).. Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Bod și Harman) și cea vestică a județului Covasna (pe teritoriile comunelor Ilieni și Vâlcele, în imediata apropiere de drumul județean DJ103, care leagă municipiul Brașov de Sfântu Gheorghe. Zona "" a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern Nr.2.151 din
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
acesta e populat de "oamenii de stil-vechi". Pe Pământ, Ada, Daeman, Hannah și ceilalți fac tot mai greu față atacului voynicșilor. Nodurile-fax nu mai funcționează, Odiseu/ Nimeni pleacă pe orbita terestră pentru a negocia cu Sycorax sfârșitul acestei situații, iar Harman este acontat de Ariel și de Prospero pentru a redescoperi trecutul omenirii. Prin intermediul lui sunt povestite evenimentele petrecute pe Pământ între perioada actuală și cea a oamenilor de stil-vechi din "Ilion/Olimp", trecând prin era post-oamenilor. Moravecii vin în ajutorul
Olimp (roman) () [Corola-website/Science/322374_a_323703]
-
perioada actuală și cea a oamenilor de stil-vechi din "Ilion/Olimp", trecând prin era post-oamenilor. Moravecii vin în ajutorul oamenilor, îndepărtând pericolul reprezentat de câteva sute de rachete care poartă la bordul lor găuri negre potențiale și luptând împotriva voynicșilor. Harman împărtășește și celorlalți oameni de stil-vechi cunoștnțele dobândite prin intermediul lui Prospero și, cu ajutorul acestor cunoștințe, oamenii reușesc să facă față voynicșilor și calibanilor. În plus, după ce Sycorax repune în funcțiune tehnologia, oamenii devin din nou stăpânii planetei. Ei îi eliberează
Olimp (roman) () [Corola-website/Science/322374_a_323703]
-
al lui Hockenberry (un erudit în Homer al secolului al douăzecilea, a cărui sarcină este să compare evenimentele "Iliadei" cu cele ale Războiului troian care se desfășoară din nou), al războinicilor greci și troieni, al zeilor greci din "Iliada"; Daeman, Harman, Ada și ceilalți oameni de pe un Pământ de peste mii de ani; cel al roboților "moraveci" (numiți astfel după omul de știință Hans Moravec) - europanul Mahnmut și Orphu de pe Io, tot dintr-un viitor de peste mii de ani, care sunt originari
Ilion (roman) () [Corola-website/Science/322354_a_323683]
-
sarcinile, fără problemele date de răni, boli și moarte - rezolvate de "firmeria" însărcinată să le asigure întreținerea corpului. Acești oameni și-au pierdut rapid cultura, cunoștințele și tehnica, ducând o viață ușoară, plină de distracții. Câțiva dintre acești oameni - Ada, Harman, Hannah și Daemon - intră în legătură cu două personaje misterioase: Odiseu - care cere să i se spună "Nimeni" (aluzie la aventura de pe insula ciclopului Polifem), și Savi - o bătrână care nu folosește faxarea. Aceasta din urmă le deschide ochii oamenilor referitor la
Ilion (roman) () [Corola-website/Science/322354_a_323683]
-
cuceririlor romane. În susținerea acestei afirmații vine lexicul locuitorilor satului în care s-au păstrat forme arhaice derivate direct din latină (ex.: "anină", de la "arenae"; "fanină" de la "farenae"). La acestea se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau sunt compuse în perioada respectivă(ex.: "brăcace", "pestelcă", "puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
cu geantă care tremură" a făcut acest lucru cu mare succes, depășind veniturile cerșetorilor obișnuiți, prin prezentarea ei mai patetică decât a cerșetorilor legitimi. Intriga povestirii putea fi sugerată de cartea "A Caveat for Common Cursitors" (1561) a lui Thomas Harman în care este descrisă demascarea escrocului Nicholas Jennings, care cerșea ziua arătând bube false, în timp ce noaptea se întorcea la o casă confortabilă unde avea și o menajeră. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al optulea film cu
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
marea spre Nord pentru că îi convenea, iar Ducele, a cărui navă ridică ancora mai târziu, a acceptat această direcție fără să ia în considerație implicațiile ei. Singura înregistrare a vreunui ordin legat de acest subiect a fost cel dat lui Harman, contra-amiralul său, de a "conduce avangarda escadrei sale și să se țină după albaștri", inversând astfel ordinea naturală a flotei. Flota neerlandeză s-a apropiat dinspre Nord-Est sau Est-Nord-Est în linie transversală cu navele detașate și navele incendiare înaintea corpului
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
se aflase la babord sub vânt și a fost mai puțin angajată în luptă; cam în același timp atât De Ruyter cât și Van Nes și-au căutat alți antagoniști. De Ruyter a înaintat pentru a-l angaja pe John Harman pe "Charles" 100, în timp ce Van Nes, rămânând la pupa, a avut norocul să atace pe "Royal Katherine" 82, o navă care abia se alăturase flotei aliate cu un echipaj neantrenat. Deși aproape că a fost aprinsă de o navă incendiară
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
acuzat de exces de zel în adunarea de mărturii împotriva primilor doi. A fost nevoie să fie numiți noi amirali de ambele părți. Spragge a fost făcut Amiral al Escadrei Albastre în locul lui Sandwich, și i-a luat pe John Harman ca vice-amiral și pe Richard Beach pe "Monmouth" ca contra-amiral; Jordan și Kempthorne și-au păstrat rangurile dar au fost mutați din Escadra Albastră în cea Roșie. În escadra franceză postul de șef-de-escadră a celei de-a treia divizii și
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
iar englezii au pierdut și iachtul "Henrietta"), dar multe au fost avariate serios și au murit în jur de 3.000 de oameni: două treimi dintre ei erau englezi și francezi; aliații au pierdut un amiral, Spragge, iar un altul, Harman, a murit după câteva săptămâni din cauza rănilor, plus încă cinci căpitani de navă; neerlandezii au avut doi amirali, Isaac Sweers și Johan de Liefde, și patru căpitani morți, iar un al cincilea căpitan (promovat la gradul de contra-amiral în timpul bătăliei
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
implementate și altor branduri auto precum Mercedes-Benz, Volvo, Nissan, Toyota, Alfa Romeo, Ferrari, Acura, Audi, Honda, Renault, Infiniti și Volkswagen. Scion oferă conectivitate iPod în toate mașinile sale. Unii producători independenți de stereo inclusiv JVC, Pioneer, Kenwood, Alpine, Sony și Harman Kardon au deasemenea soluții specifice de integrare iPod. Metode alternative de conectare includ adaptoare kit, mufa jack și transmițătoare FM precum iTrip deși unele transmițătoare FM sunt ilegale în unele țări. Mulți producători de mașini au inclus în pachetul standard
IPod () [Corola-website/Science/302516_a_303845]
-
contra marțienilor. „Asta e tot oamei buni” este fraza cu care fiecare episod se încheia, iar „What's up Doc ?” (în ) este replica lui Bugs Bunny care a devenit celebră pe toată planeta. După ce au părăsit studioul lui Disney, Hugh Harman și Rudolf Ising au decis să-și facă propriul desen animat cu sunet. Primul lor desen animat s-a numit „Bosko, the Talk-Ink Kid” din 1929, în care personajul Bosko, un copil de culoare animat, ce urma să devină primul
Looney Tunes () [Corola-website/Science/310514_a_311843]
-
În 1931 a fost debutul desenului animat "Lady, Play Your Mandolin", primul episod din seria Merrie Melodies, al cărui prim personaj era Foxy, o vulpe foarte asemănătoare lui Mickey Mouse. Deoarece desenele lor animate se bucurau de un mare succes, Harman și Ising au continuat să produca episoade din seriile Looney Tunes și Merrie Melodies până la plecarea lor la Metro-Goldwyn-Mayer din 1933. După plecarea lui Hugh Harman și Rudolf Ising la MGM, cei de la Warner Bros. trebuiau să găsească un alt
Looney Tunes () [Corola-website/Science/310514_a_311843]
-
asemănătoare lui Mickey Mouse. Deoarece desenele lor animate se bucurau de un mare succes, Harman și Ising au continuat să produca episoade din seriile Looney Tunes și Merrie Melodies până la plecarea lor la Metro-Goldwyn-Mayer din 1933. După plecarea lui Hugh Harman și Rudolf Ising la MGM, cei de la Warner Bros. trebuiau să găsească un alt personaj de desene animate, pentru a-l înlocui pe Bosko, primul personaj Looney Tunes, care s-a mutat la MGM cu creatorii lui. Leon Schlesinger a
Looney Tunes () [Corola-website/Science/310514_a_311843]
-
noi le realizează în mod curent. Bineînțeles, nu toate elementele practicilor inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o gamă largă de contexte. În primul deceniu al acestui secol, Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni au arătat că utilizarea metodei "echilibrului reflectiv" ca metodă de întemeiere a raționamentelor inductive este problematică, deoarece permite anumitor trăsături ale convingerilor oamenilor să declanșeze schimbări semnificative în "echilibrul" la care aceștia ajung 34. Atât Goodman
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la care aceștia ajung 34. Atât Goodman, cât și Rawls susțin că modalitatea de ajustare a unui principiu general în raport cu o judecată particulară reprezintă exact maniera în care fiecare persoană își testează și întemeiază convingerile. Ținând cont de această teză, Harman și Kulkarni se întreabă: "Dar de ce ar trebui să presupunem că metodele noastre obișnuite de întemeiere ne arată ceva despre temeinicie?35" Cei doi arată că dezbaterea problematicii derivate din această întrebare îi conduce în mod inevitabil la observațiile prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
despre temeinicie?35" Cei doi arată că dezbaterea problematicii derivate din această întrebare îi conduce în mod inevitabil la observațiile prezentate de Stephen P. Stich și Richard E. Nisbett cu privire la modul în care prejudecățile pot influența "practicile de raționament obișnuite". Harman și Kulkarni susțin faptul că observațiile lui Stich și Nisbett sunt confirmate de numeroase dovezi, deși nu realizează o expunere amănunțită a acestora. Astfel, dovezile lui Stich și Nisbett indică faptul că în urma procesului de întemeiere propus de Goodman "reguli
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Stich și Nisbett este aceea că expunerea lui Goodman este greșită, iar pentru a o corecta este necesară folosirea noțiunii de "autoritate epistemică"37 și relevarea "aspectului social al întemeierii"38. Criticile formulate de Stich și Nisbett sunt dezvoltate de Harman și Kulkarni. Aceștia arată că diferite erori (e.g. "eroarea pariorului", erorile de regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele "echilibrului reflectiv" obișnuit 40. În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dezvoltate de Harman și Kulkarni. Aceștia arată că diferite erori (e.g. "eroarea pariorului", erorile de regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele "echilibrului reflectiv" obișnuit 40. În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție necesară și nici suficientă pentru întemeierea unei reguli a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia judecăților și a principiilor puse în concordanță. Teza Duhem-Quine41 În cadrul investigațiilor filosofice dedicate metodei "echilibrului reflectiv", atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni nu menționează influența manifestată de concepția formulată la începutul secolului trecut de Pierre Duhem. În lucrarea La théorie physique: son objet et sa structure, publicată în 1906, Duhem susține că: "Un experiment din fizică nu poate respinge niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]