256 matches
-
directorul muzical și dirijorul teatrului, Walter Slaughter. Pe rândul G, Cécile, criticul dramatic de la Woman, Își mângâia mustața, bătând din picioare În ritmul muzicii - căci Cécile era În realitate un tânăr pe nume Arnold Bennett, redactorul-șef adjunct al acestui hebdomadar cu tendințe moderat feministe (moto: „Înainte, dar nu prea repede“). Pe lângă distribuirea și editarea articolelor și a frânturilor pe teme precum „Femeia de profesie acasă“, „Femeile bogate se ceartă mai des decât cele sărace?“ și „Cum ținem pătrunjelul proaspăt“, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-l publicăm În foileton În Harper’s, Începând cu numărul viitor - am devansat publicarea, În semn de omagiu. Bineînțeles că publicul va fi extrem de interesat să Îi citească ultima carte. Îmi amintesc că ai scris un articol foarte util pentru hebdomadar despre Trilby, pe vremea când Îl publicam În foileton În revista lunară, și mă-ntrebam dacă te-aș putea convinge să faci Încă o dată același lucru. — Ah, spuse Henry țuguindu-și buzele și Încruntând din sprâncene. Poate nu e momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
organismul meu lipsit de forțe, dar cel mai sigur e că mi-am șters de atâtea ori fruntea cu revistuțe dăunătoare și lipsite de substanță, Încât - fir-aș să fiu - nu-i deloc ușor să-mi dau votul de Încredere. Hebdomadarele eternilor juni ireverențioși, care pentru a-i face capul calendar lui Cutărică Îl pocnesc pe Oarecine și spun tot ce le vine la gură cu uimitoare suficiență, sfârșesc prin a plictisi. Mai mult resemnat decât altfel, am cântărit publicația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fost numai mijloace de a rămânea la putere, să facă loc unei alte nuanțe, pentru care rămânerea la putere să fie un mijloc de a rezolva în înțeles național cestiunea pendentă. [3 iulie 1879] ["UN NOU ZIAR... Un nou ziar hebdomadar a apărut în capitală. În privința scopului ziarului "Fraternitatea'' citim în program: Scopul acestei foi este mai cu seamă a înzestra pe coreligionarii noștri izraeliți cu cunoștințele cele mai necesarii, pentru a forma dintr-înșii cetățeni buni și folositori societății, cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar, anual) ritm muzical, al mișcărilor și altele. Ritmul are drept caracteristică principală: periodicitatea repetării fenomenului, succesiunea intervalelor de timp și accentele rezultate din desfășurarea lui. Ritmul mișcării definește efectuarea unui efort în timp și spațiu, precum și raportul dintre
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Stere - trăiseră, la vârsta studenției, experiența unei activități care, pornită sub egida socialistă, ajunge, mai ales datorită influenței lui C. Stere, sub semnul poporanismului, considerat ca realizabil numai în cadrul liberalismului. Un moment important al acestei experiențe l-a constituit scoaterea hebdomadarului „Evenimentul literar” (1893-1894), demers fericit în ceea ce privește coagularea ideilor și însușirea meseriei jurnalistice, dar dezastruos sub aspect financiar, anihilând multă vreme orice inițiativă de reluare a lui. În urma trecerii tinerilor socialiști din „pătura cultă” în Partidul Liberal, unde ei își asigură
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
ar proclama că Dumnezeu nu există. Dacă baza muncitorească și populară a PC puțin perturbată de aceste revelații, tulburarea intelectualilor este imensă. Orbirea voluntară asupra sistemului concentraționar* sovietic, care s-a manifestat în Franța în timpul procesului intentat de David Rosset hebdomadarului Lettres franșaises în 1950, sau în America Latină în momentul „Raportului asupra lagărelor sovietice” publicat de mexicanul Octavio Paz în revista Sur în 1951, își primește atunci meritata sancțiune morală. Unii, printre care Sartre, regretă sinceritatea prematură a acestor dezvăluiri: „Din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1964, numit redactor-șef al săptămânalului "Cultura", "timp de 12 ani a promovat valorile culturii naționale, susținând apariția unor articole care aveau să scoată din umbră evenimente și personalități ce erau lăsate sub tăcere" (p. 10). Sau: în 1977 "fondează hebdomadarul Literatura și arta, în care promovează valorile culturii naționale, care contraveneau politicii guvernanților în domeniul presei și literaturii în acel moment. În perioada în care a fost redactor-șef al săptămânalului Cultura/Literatura și arta, de câteva ori la plenarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei mai reprezentativi scriitori ai epocii. Lirica publicată este, în general, de factură preromantică (C. Negruzzi, Ionică Tăutu ș.a.
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
De ziua sărbătorii naționale a României, 10 Mai 1906, Iorga a scos primul număr din "Neamul românesc", pe care îl va conduce pînă la sfîrșitul vieții. Ziarul a avut o soartă diversă: a apărut ca bisăptămînal, apoi a devenit cotidian, hebdomadar și din nou cotidian. Dar editarea propriului său ziar nu era suficient pentru Iorga. În 1908 (vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe din cărțile lui vor purta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Charles Le Bras, Gabriel Marcel, Maurice Merleau-Ponty, Claude Bourdet și Georges Bidault îi condamnă de asemenea. Cîteva luni mai tîrziu, protestul creștinilor liberali și progresiști va lua o asemenea amploare încît va influența întreaga presă catolică, altminteri conservatoare. În Franța, hebdomadarele Sept și Jeune République ca și iezuit-democratele Cahiers de l'Action populaire vor manifesta o reorientare politică ce va afecta și La Croix, L'aube și Le Figaro. În Marea Britanie, dacă The Catholic Herald se menține pe poziția internaționalei franchis-te
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
publicitare apăreau încă din anul 1829 în paginile "Albinei românești" (Iași), la rubricile de "mezaturi, vînzări și înștiințări particulare". În al doilea rînd, concetrarea media nu este un fenomen de dată recentă, cum am fi tentați să credem, de vreme ce primul hebdomadar francez "Nouvelles ordinaires de divers endroits", fondat de librarul L. Vendome a fost "absorbit" după numai cîteva luni de apariție de ziarul lui T. Renaudot, "Gazette" (1631). Acesta va reuși să creeze un prim grup reprezentativ de publicații ce includea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
un lunar în stilul cronologiilor. La Anvers, tipograful Abraham Verhoeve a publicat, începînd din 17 mai 1605 pînă în 1607, un bilunar, De Nieuwe Tijdinghen (Noutățile din Anvers) care a reapărut, după această dată, cu unele întreruperi. În 1605, un hebdomadar a văzut lumina zilei la Strasburg; un altul la Wolfenbütel în 1609, apoi, în anii următori, la Bâle (1610), la Stuttgart și la Praga (1619), la Köln (1620), la Amsterdam în 1620 (posibil precedată de o tentativă în 1609)... La
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
periodice au apărut la Florența în 1636 și la Roma în 1640; la Madrid, Gaceda datează din 1661; Petru cel Mare a creat prima publica(ie rusă la Sankt-Petersburg, în 1703. IV. Théophraste Renaudot și "Gazeta" sa În Franța, primul hebdomadar a fost, se pare, publicat la Paris în ianuarie 1631, de către librarul Louis Vendosme, însă Nouvelles ordinaires de divers endroits au fost absorbite cîteva luni mai tîrziu de Gazette, ap(rută în mai 1631. Théophraste Renaudot, născut în 1586 la
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
regatului, conferințe, prețurile curente ale mărfurilor și alte copii ale așa-ziselor birouri (de adrese) pe veci, în timp ce mai înainte pomenitele gazete de știri vor avea cale liberă în numitul regat, și aceasta în exclusivitate față de oricare alte persoane". Gazette, hebdomadar de patru pagini (23×15 cm), a avut, începînd cu 1638, un tiraj de 1200 exemplare. După absorbirea periodicului lui Vendosme, ea a fost completată începînd cu noiembrie 1631 cu Nouvelles ordinaires, hebdomadar de patru pagini, care a dispărut definitiv
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în exclusivitate față de oricare alte persoane". Gazette, hebdomadar de patru pagini (23×15 cm), a avut, începînd cu 1638, un tiraj de 1200 exemplare. După absorbirea periodicului lui Vendosme, ea a fost completată începînd cu noiembrie 1631 cu Nouvelles ordinaires, hebdomadar de patru pagini, care a dispărut definitiv abia în 1683, Gazette ajungînd astfel la dou(sprezece pagini. Aceste publicații erau organul fidel al Curții și publicau în exclusivitate (tiri, îndeosebi din străinătate. Din februarie 1632 pînă în decembrie 1633, Renaudot
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
bibliografică răspundea la vremea respectivă unei nevoi veritabile și succesul său a fost considerabil. În toată Europa, Journal des Savants a servit de model unei serii de publicații similare; în ciuda titlului său acesta se ocupa îndeosebi de lucrările ne-științifice. Hebdomadar la (nceput, el devine lunar în 1724. Mercure galant a fost lansat în 1672 de Donneau de Vizé, ca un ziar de ecouri și varietăți. El devine repede o publica(ie cu precădere literară. Formula sa foarte variată și originală
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
confereau multora un ton de extremă violență și, uneori, pentru că se adresau și unui public needucat, de o surprinzătoare vulgaritate. Viața celor mai multe din aceste publica(ii a fost scurtă și subiectul a numeroase avataruri. Tirajele nu sînt bine cunoscute. Unele hebdomadare puteau scoate mai mult de 15.000 de exemplare. 1. Presa cotidiană de informare. Gazette de France, bi-hebdomadar, controlat de Curte, devine cotidian în 1791, cu titlul de Gazette naționale de France: organul oficial al Ministerului Afacerilor Externe a avut
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1820, Minerve, ziarul liberal al lui Benjamin Constant (care conducea și Censeur, cotidian disp(rut în 1820) și Consevateur, publica(ie condus( de Chateaubriand, Lamennais și Bonald, broșuri periodice, au jucat un rol esențial în definirea programelor politice ale partidelor. Hebdomadarul Le Globe, creat în 1824, devenit cotidian în 1830, s-a constituit (ntr-o publica(ie foarte original( unde Saint-Beuve și-a făcut debutul de critic. Cît despre mica presă apolitică Le Corsaire, Le Diable boiteux, primul Figaro din 1826 aceasta
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1826. În 1828, (i apare Le Voleur un fel de revistă s(pt(m(nal( a presei, iar în 1829 La Mode. În 1831 se căsătore(te cu Delphine Gay, alianță ce îi favorizeaz( ascensiunea socială. Journal des connaissances utiles, hebdomadar, cu un abonament de 4 franci pe an, lansat în 1831, cunoa(te un succes considerabil dar efemer (130.000 de exemplare în 1832). Diverse alte magazine populare au constituit averea acestuia. Ales deputat în 1834, Girardin se putea considera
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de caricaturi, imitație a lui Chavirari, a văzut lumina zilei în 1841. 5. Presa de provincie. Dezvoltarea sa a fost foarte greoaie, mai lentă decît în Franța. Și ea a profitat de suprimarea timbrului. În același timp, multe din vechile hebdomadare și-au încercat norocul (n formula de cotidian. A fost cazul lui Scotsman din Edinburgh, foaie liberală apărută în 1817, și mai ales a lui Manchester Guardian fondat în 1821 de John E. Taylor, care devine cotidian după 1855. În
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a eșuat. Prima reușită a venit din partea ziarelor de seară, Evening Post în 1881 și mai ales Star a lui T.P. O'Connor în 1888. Alfred Harmsworth, devenit Lord Northcliffe în 1905, avusese o primă reușită cu o serie de hebdomadare, ca publicația populară de ecouri și de varietăți Answers lansată în 1888. El cumpără în 1894, Evening News, apoi fondeaz( în 1896 Daily Mail, unde a practicat formula "noului jurnalism": varietatea subiectelor, mult spațiu acordat faptelor diverse, paginile pentru femei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
regionali o mai ampl( autonomie. Extinderea în jurul marilor orașe a rețelelor de linii secundare de cale ferată a fost de mare ajutor. Dacă în 1914 presa de provincie era încă constituită din mii de titluri de ziare locale tri-, bisau hebdomadare, aproape fiecare subprefectură dispunea de cotidienele sale: în 1874 existau 179 cotidiene, iar în 1914 aproape 250. Marile orașe dispuneau adesea de o jumătate de duzină. Însă deja succesul marilor regionali era evident (i ace(tia erau cei care, mutatis
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
adesea o presă locală cu abonamente. Aceasta a apărut sub forma lui General Anzeiger, foaie de anunțuri și de varietăți populare unde informațiile și politica aveau puțin spațiu. Prima publicație a fost lansată în 1871 la Aix-la-Chapelle de către La Ruelle. Hebdomadar la fondarea sa în 1883, Berliner Lokal-Anzeiger devine cotidian din 1885. În jurul său fondatorul August Scherl va constitui un grup de presă destul de important. Cel mai mare succes a fost cel al publicațiilor lui Leopold Ullstein: tipograf și papetar, el
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
din 1885. În jurul său fondatorul August Scherl va constitui un grup de presă destul de important. Cel mai mare succes a fost cel al publicațiilor lui Leopold Ullstein: tipograf și papetar, el a început să editeze ziare în 1889, odat( cu hebdomadarul Berliner Illustrierte, mai apoi cu două publica(ii de factur( popular( Berliner Zeitung și Berliner Abend Post. Succesul acestei formule a condus la lansarea în 1898 a ziarului Berliner Morgen Post care atingea în 1913, 400.000 de exemplare. În
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]