239 matches
-
același timp își promovează propriile interese de securitate. Teoreticienii școlii decliniste consideră că costurile legate de asigurarea stabilității, dar și ratele inegale de creștere economică duc la apariția contestatarilor ordinii, care, ulterior, încearcă detronarea hegemonului 1. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un război preventiv împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul declanșează războiul pentru a prelua poziția de lider. În teoria tranziției hegemonice, conceptul central este războiul hegemonic 2, o înfruntare ce implică aproape toate statele din sistem și care va decide
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
sistemului internațional. Trei premise constitutive au determinat această caracteristică a noului medievalism prin relaxarea constrângerilor asupra declanșării războaielor: diminuarea fricii față de un atac nuclear, reducerea bugetelor militare în țările occidentale din prima jumătate a anilor '90, precum și lipsa stimulentelor pentru hegemon și puterile regionale de a interveni militar în afara granițelor sub impactul retoricii dividendelor păcii. În același timp, odată eliberate de presiunea exercitată de către superputeri, conflictele înghețate în era Războiului Rece au explodat, generând războaie regionale de la cele de eliberare națională
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
supraviețui unui prim atac100. Ca urmare, în condițiile în care cinci state europene au capacitatea (resursele) de a deveni mari puteri Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Rusia -, în Asia, China, Rusia, Japonia, în contextul în care China se prefigurează ca hegemon potențial în Asia de Nord-Est, fiind posibil să domine Japonia și Coreea, și alți actori regionali, existând posibilitatea să elaboreze propria Doctrină Monroe, îndreptată către SUA, America ar face o greșeală dacă ar întoarce spatele principiilor realiste. Potrivit realismului ofensiv
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fie că au fost datorate unor principii eronate, unei mentalități fixate, unei încrederi în sine nejustificabile au fost comise de singura superputere a lumii și, ca urmare, scot la iveală neajunsul fatal al ordinii mondiale bazate pe hegemonia americană luminată. Hegemonul nu trebuie să fie doar bine intenționat, ci și prudent și inteligent în exercitarea puterii 114. În februarie 2007, în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen, președintele rus, Vladimir Putin, a adoptat o poziție critică la adresa SUA, acuzând Washingtonul că utilizează
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fel ca și alte concepte, în moduri disparate, iar nivelelor multiple de analiză se adaugă diversitatea punctelor de vedere. Cei care abordează problemele din punct de vedere sociologic au tendința de a se axa pe rolurile inter-grupale, precum cel de hegemon; cei influențați mai mult de antropologie obișnuiesc să descrie simbolurile care semnifică naționalitatea, rasa sau genul la nivelul local; cercetătorii angajați în studiile culturale se axează pe nivelul macro și iau ca bază de pornire identitățile colective definite în termeni
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Dacă cred sau nu că revoluția a fost inevitabilă depinde de modul în care înțelegem această întrebare. Nu cred că vreo tranziție este inevitabilă. Hegemonul regional (Uniunea Sovietică) se retrăsese și, odată cu el, dispăruseră și toate șansele că un lider comunist va primi ajutor din străinătate pentru a înăbuși protestele din țara sa. Cu toate acestea, tranziția din România nu trebuia neapărat să ia forma
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
extinderea spre Est a UE nu a fost pe deplin avantajoasă Europei Occidentale. Extinderea a fost motivată mai puțin de dorința de a restabili unitatea și țelurile comune și mai mult de dorința de a crea o bază competitivă pentru hegemonul american și a echilibra sferele de influență ale Statelor Unite și Rusiei. Lipsa surselor esențiale de energie și a puterii militare, ca și piețele interne mici, au limitat realizarea țelurilor sale economice și politice. Dependența sa de resursele energetice ale Rusiei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în formă, național în conținut". Blocul comunist nu putea supraviețui dacă principiul său era naționalist ca fond. În fiecare țară existau importante contradicții interne. Milovan Djilas a intuit corect atunci când a teoretizat că noua clasă a funcționarilor comuniști va deveni hegemonul politic și economic. Dar existau multiple contradicții care nu se bazau pe clasă: diferențele dintre viziunea religioasă vs. cea materialistă și diferențele dintre urban și rural. Am fost mereu surprins de avansarea socială rapidă a țăranilor spre pozițiile cele mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe viața politică, căci nici nu puteau să o facă. Reprezentarea politică i-a revenit Partidului (Maghiar) Ardelean, care încerca, în calitatea sa de partid de mase, să reprezinte, bine sau prost, interesele regionale, rol în care s-a păstrat hegemon până la sfârșit, chiar dacă la periferia regiunii Partium 68. O concurență serioasă a reprezentat-o pentru pentru el Partidul Vieții Maghiare, iar, în orașe și în microregiuni - în special în cercurile intelectualității și ale meseriașilor mai înstăriți - Partidul Renașterii Maghiare. 6
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și hegemonia În cadrul biosferei, a venit vremea s’o folosim și pentru protecția celorlalți - animale dar și plante - deveniți Între timp mai slabi ca noi. Căci, pe drumul evoluției, buturuga mică răstoarnă carul mare și niciodată nu vom fi decât hegemoni, nicidecum independenți, În cadrul biosferei. “Radiosfera”, 5 februarie 1996, ora 12,29 68. Scotocind sub bloc... Oricât ar părea de ciudat, În materie de protecție a mediului există o mare doză de subiectivism. Urmărim starea mediului determinând câțiva parametri chimici: metale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care au armate capabile să se confrunte de la egal la egal într un război convențional împotriva celui mai puternic stat din lume. Cum în era nucleară șansele de hegemonie globală sunt reduse, statul s-ar putea mulțumi cu postura de hegemon regional, tinzând să devină o putere de statu-quo. Tipurile de structură internațională sunt definite pe baza a două criterii: distribuția capacităților prezente sau latente din sistem (bipolarism, multipolarism) și decalajul dintre primele două state (echilibrat, neechilibrat). Rezultă, în principiu, patru
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
dificilă prevenirea războiului. În fine, în sistemele multipolare crește riscul erorilor de calcul în privința puterii relative, dar și a hotărârii cu care statele își urmăresc interesele. Multipolarismul neechilibrat este mai predispus la război decât cel echilibrat, pe două considerente: tentația hegemonului potențial de a forța obținerea hegemoniei regionale, respectiv nivelul sporit de teamă la nivelul celorlalte state, care le poate face să adopte politici riscante. Mearsheimer apreciază că evidența istorică susține explicațiile realismului ofensiv (pentru o discuție succintă despre puterea explicativă
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
În privința echilibratorilor de peste mări, Marea Britanie și Statele Unite, neglijarea de către aceștia, în anumite perioade, a imperativului realist-ofensiv de maximizare a puterii poate fi explicată în cadrul teoriei făcându-se apel la discuțiile despre puterea blocantă a apei sau particularitățile de comportament ale hegemonului regional. Charles Kupchan se întreabă însă dacă nu cumva în ecuație ar putea intra factorul regim politic intern, întrucât acestea erau singurele două state democratice din eșantionul lui Mearsheimer, iar pe de altă parte, puterea blocantă a apei nu pare
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
putere este impusă implicit în sistemul internațional nou-constituit ca un instrument al relațiilor internaționale prin care se urmărește menținerea stabilității și nu a păcii, limitarea conflictelor și împiedicarea unei singure puteri să le domine pe toate celelalte din sistem, devenind hegemon. În această perioadă, balanța de putere avea o componentă teritorială și de populație esențială, mijlocul cel mai frecvent de restabilire a balanței fiind principiul compensației (teritoriale). În plus, această balanță a avut ca efect mai degrabă scăderea numărului actorilor care
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
securitate În care se afla România la Începutul anilor ’90. Dizolvarea Pactului de la Varșovia din 1991 prefigurează, pentru foștii săi membri, printre care și România, o perioadă de incertitudini cu privire la climatul de securitate din Europa de Est. Lipsite de garanțiile militare ale hegemonului rus, sub umbrela cărora statele din regiune aveau asigurată integritatea teritorială atât În contextul mai larg al Războiului Rece, cât și În ceea ce privește menținerea status-quo-ului În interiorul blocului sovietic, acestea nu beneficiau de protecția vreunei alte mari puteri. În aceste Împrejurări, În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
-l accepte ca făcând parte din ordinea firească a lucrurilor, perpetuând în același timp hegemonia celor doi mari actori asupra restului lumii. Pe de altă parte, liberalismul, cu permanentul său apel la comerțul liber, nu face decât să proclame interesele hegemonilor (mai întâi Marea Britanie, apoi Statele Unite) și să le propună întregii lumi ca fiind interesele tuturor, cu toate că, în cazul statelor mai puțin dezvoltate, acest schimb economic neîngrădit e mult mai puțin profitabil, dacă nu e chiar împotriva intereselor lor. Ambele teorii
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
de rezolvare a problemelor, afirmă Cox, și nu fac decât să legitimeze dominația celor puternici, celorlalți nerămânându-le altceva de făcut decât să încerce să se descurce cât pot de bine în condițiile hotărâte de marii jucători. Cox recunoaște rolul hegemonilor de a menține stabilitatea internațională, însă afirmă în același timp și posibilitatea schimbării. Respingerea dominației celor puternici se poate face printr un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Este greu de argumentat că în timpul Războiului Rece statele comuniste și-ar fi coordonat acțiunile internaționale pe baza solidarității muncitorilor ajunși la putere în aceste țări. O analiză a relațiilor de putere în termeni clasici este mult mai potrivită: un hegemon (URSS) ce-și administrează sfera de influență (în particular, estul Europei, dar și alte state din lagărul socialist), care are un competitor cu aceeași sursă de legitimitate (China comunistă) și care evoluează într-un sistem global în care există și
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
în particular, estul Europei, dar și alte state din lagărul socialist), care are un competitor cu aceeași sursă de legitimitate (China comunistă) și care evoluează într-un sistem global în care există și alte mari puteri (mai ales Statele Unite). Intervenția hegemonului în sfera sa de influență este justificată de celebra doctrină Brejnev, a suveranității limitate, formulată în 1968. Aceasta prevede dreptul țărilor comuniste (de fapt, al Uniunii Sovietice) de a interveni prin orice mijloace, inclusiv militare, în momentul în care în
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
lume a petrolului, nu poate sta la mîna statelor arabe exportatoare de petrol (OPEC). Politica sa monetară nu poate semăna cu nimic din politicile monetare ale altor state mai mici, pentru simplul motiv că aceasta este politica monetară a unui hegemon, adică o țară care nu respectă regulile, ci construiește reguli. Numai plecînd de la aceste lămuriri vom înțelege mai bine mecanismul de transfer al efectelor crizelor financiare în lumea prezentă. John Adams, președintele SUA între anii 1797 și 1801, a spus
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
John Adams, președintele SUA între anii 1797 și 1801, a spus că sunt două modalități de cucerire și subjugare a unei națiuni. Una este prin sabie și cealaltă este prin îndatorare. Este un mecanism extrem de simplu, care-l scutește pe hegemonul modern de implicare directă și gestiune militară a unor spații extrem de întinse geografic. Prin bani, girați și conduși de Fondul Monetar Internațional, se realizează o ocupare subtilă, cu costuri minime. Hegemonul modern impune condiții la împrumuturi, iar calificativele agențiilor specializate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Este un mecanism extrem de simplu, care-l scutește pe hegemonul modern de implicare directă și gestiune militară a unor spații extrem de întinse geografic. Prin bani, girați și conduși de Fondul Monetar Internațional, se realizează o ocupare subtilă, cu costuri minime. Hegemonul modern impune condiții la împrumuturi, iar calificativele agențiilor specializate ierarhizează țări și teritorii. Cu ocazia acestei crize, majoritatea statelor lumii au redeschis discuțiile cu America și Fondul Monetar Internațional. Banii primiți de la FMI au fost folosiți pentru recapitalizarea sistemelor bancare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Eu cred că da! Alex. Leo Șerban: Până la capăt? Există un precedent: Antonescu. Mihai-Răzvan Ungureanu: Doresc să ies din orice posibilă comparație sau analogie de acest fel, pe care o consider forțată. 1. Nu suntem în situația în care un hegemon atrage aliați într-o întreprindere politică lipsită de valoare morală. Dimpotrivă. Există o justificare etică, al cărei conținut se reflectă într-un anumit tip de politică externă - intervenționistă, neoconservatoare din perspectivă ideologică, dispusă să localizeze răul oriunde ar fi el
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
perspectivă ideologică, dispusă să localizeze răul oriunde ar fi el pe pământ, să-l îngrădească și apoi să-l distrugă măcinându-l sau, mai mult, ștergându-l de pe fața pămîntului. 2. Într-o coaliție - pentru că aici nu mai vorbim de hegemoni și supuși -, deciziile și responsabilitățile sunt comune. Se iau împreună. Aceasta garantează, de fapt, absența gesturilor unilaterale, ale căror consecințe să se răsfrângă apoi pe neștiute sau pe nevrute asupra celorlalți parteneri din coaliție. Dimensiunea participării la operațiunile militare este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
aspre - Afganistanul sau Irakul. În Afganistan, prezența noastră e foarte puternică. Acolo cum ar funcționa această chestiune: suntem la remorca NATO? Suntem membri ai NATO și prezența Alianței este una liber consimțită, nu o prezență de circumstanță, girată de influența hegemonilor. Suntem acolo în egală măsură noi, polonezii și alte națiuni, pentru că noi chiar credem în această alianță. Dacă succesul acestei operațiuni va deveni palpabil, nu va fi un succes al armatei americane, ci un succes al unei coaliții multinaționale. În
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]