786 matches
-
și în anii trecuți, aceeași energie, talent și bună dispoziție, reușind, ca de fiecare dată, să ne emoționeze și să ne aducă bucuria în suflete. Concertul a cuprins multe piese interpretate cu virtuozitate. Din prima parte menționez piesă Hark! The Herald Angels Sing a compozitorului Felix Mendelssohn și The Holly and the Ivy - Jonathan Willcocks, interpretate de Corala; Resonet în Laudibus - aranjament Robert Sieving, interpretată de Corul de cameră NCMC; minunată piesă Serenity (O Magnum Mysterium) - Ola Gjeilo, interpretată de Corala
2016 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374353_a_375682]
-
referă la carne, prin echivalența numărătorii, este egal cu MSH, Moise, Adam superior adică DAATH sau știință. Și este scrisă... MAMA pe fața pământului respectiv cea mai înaltă reprezentare a inteligenței... prin porțiile prin care a urcat Moise” (Zohar, Editura Herald,București, f.a, p. 70). Se observă referiri la poarta cabalastică a înțelepciunii precum și la tema Mama Pământ, descrisă în religiile de mistere dar prezentă în forma sa incipientă în religiile primitive. Bibliografie Eliade Mircea, Istoria ideeilor și credințelor religioase
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
primitive. Bibliografie Eliade Mircea, Istoria ideeilor și credințelor religioase ,Editura Universitas, Chișinău,1994. http://www.inner.org/about/rav.php. Moshe, Idel, Cabala și interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004. Teodorescu, Dem, Istoria Filosofiei Antice, Lito-Tipografia Carol-Gob, București,1893. Zohar, Editura, Herald, București, f. a. Referință Bibliografică: Despre Moise și Cabala / Adriana Mihaela Macsut : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana Mihaela Macsut : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
România, inclusiv teatrele din București, Pitești și Deva, Festivalul, patronat de Primâria Municipiului Bistrița (primar Ovidiu Teodor Crețu ) și Palatul Culturii, s-a deschis cu expozeul scriitorului Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural din Bistrița cu Târgul de Carte unde editurile “Herald “, din București, “Ecou transilvan “ din Cluj-Napoca, “Călăuza “, director Mariana Pândaru Bârgău, din Deva, “Tribuna “ din Cluj, redactor șef Mircera Arman, revistele “Conexiuni“, coordonată de Elena M. Cîmpan, “Destine Literare”din Canada, “Lumină Lină“ din SUA, și expoziția de caricaturi semnate
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU DE LA BISTRIȚA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371475_a_372804]
-
Amfiteatru, Gazeta literară, Luceafărul, Studii teologice, Telegraful român, Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania), Comuniunea românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară „Orpheus” (din 1988), buletinul parohial „Rădăcini” și colecția „Vestitorul român canadian” (Romanian Canadian Herald). Debutează editorial cu volumul de poezii „De unde începe omul” (1970), urmat de „Sub umbra Sfinxului”(1975; în colaborare cu Petru Rezuș), „Constantin Brâncoveanu” (1981), „Melcul” (1981), „Vinerea Mare” (1981), „Agape” (1982; în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu), „Biserică și
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
1970; „Sub umbra Sfinxului”, Kitchener, Ontario, Canada, 1975 (în colaborare cu Petru Rezuș); „Valea nisipu¬lui de aur” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Urmele” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Constantin Brâncoveanu” (poem istoric), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Melcul” (șase scene în versuri), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Agape” (versuri și proză), Kitchener, Ontario, Cana¬da, Romanian Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu; secțiunea semnată de Dumitru Ichim se intitulează
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
Rezuș); „Valea nisipu¬lui de aur” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Urmele” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Constantin Brâncoveanu” (poem istoric), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Melcul” (șase scene în versuri), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Agape” (versuri și proză), Kitchener, Ontario, Cana¬da, Romanian Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu; secțiunea semnată de Dumitru Ichim se intitulează „Planeta Ichthys”); • „Biserică și religie la români”, Hamilton, Ontario, Canada, Cuvântul românesc
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
Urmele” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Constantin Brâncoveanu” (poem istoric), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Melcul” (șase scene în versuri), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Agape” (versuri și proză), Kitchener, Ontario, Cana¬da, Romanian Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu; secțiunea semnată de Dumitru Ichim se intitulează „Planeta Ichthys”); • „Biserică și religie la români”, Hamilton, Ontario, Canada, Cuvântul românesc, 1985 (în colaborare cu Horia Stamatu); • „Dar în sila¬ba Luminii plângeam
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
mai ales că acest titlu numește o antologie poetica selectivă, revizuită și adăugita cu poezii inedite. De numele acestui poet se leaga și alte volume precum „Aventurare în marele refuz”(2001), „Neantia”(2002), „Neviața lumii”(2003), „Rostirea lui Zalmoxis”(2005), „Heralzii tăcerii”(2007), toate acestea punctând prin dată apariției cazul unui debut întârziat, la aproape șaizeci de ani, situație explicabila și prin ( sau poate mai ales prin) conjunctură politică totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
județul Arad, printre țăranii sfătoși, înțelepți și pasionați cititori din comunele Cintei, Șimand și Nădab, în tristă perioadă a dubei negre care aresta noaptea pe opozanții comunismului, a cotelor obligatorii, precum și a inumanei colectivizări ... VII. RÂUL CONSTANTINESCU: ”ROSTIREA LUI ZALMOXIS”, „HERALZII TĂCERII” - RECENZII DE A.I.BRUMARU - ASTRA, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015. A.I. BRUMARU: „Rostiri lirice” în ASTRA, Serie nouă, ÎI (XLI), Nr. 5, Aprilie, 2007, pagina 12, Brașov Un mai vechi colaborator (prin
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
mai ales că acest titlu numește o antologie poetica selectivă, revizuită și adăugita cu poezii inedite. De numele acestui poet se leaga și alte volume precum „Aventurare în marele refuz”(2001), „Neantia”(2002), „Neviața lumii”(2003), „Rostirea lui Zalmoxis”(2005), „Heralzii tăcerii”(2007), toate acestea punctând prin dată apariției cazul unui debut întârziat, la aproape șaizeci de ani, situație explicabila și prin ( sau poate mai ales prin) conjunctură politică totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
mai ales că acest titlu numește o antologie poetica selectivă, revizuită și adăugita cu poezii inedite. De numele acestui poet se leaga și alte volume precum „Aventurare în marele refuz”(2001), „Neantia”(2002), „Neviața lumii”(2003), „Rostirea lui Zalmoxis”(2005), „Heralzii tăcerii”(2007), toate acestea punctând prin dată apariției cazul unui debut întârziat, la aproape șaizeci de ani, situație explicabila și prin ( sau poate mai ales prin) conjunctură politică totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
și literatura arabă și în islam: doamna Nadia Anghelescu, soțul ei, precum și profesorul George Grigore. Otto Starck a păstrat legătura cu ei până aproape de sfârșitul vieții. Profesorul George Grigore i-a prefațat cartea „Poeme Persane”, apărută la București, la Editura Herald în anul 2012. Otto Starck a început să activeze în Societatea de Studii Orientale din București, unde de asemenea și-a făcut cunoscuți și prieteni, precum indianistul Sergiu Al-George, arabistul Yves Goldenberg, ebraiștii Athanase Negoiță, Idell Segal, Constantin Daniel. Printre
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
de poezie și receptivi, vor percepe toată strălucirea, frumusețea și dulceața poeziilor persane și mai cu seamă mesajul lor etern uman, deși acestea sunt doar o picătură din vastul ocean de înțelepciune al poeziei persane”. La sfârșitul anului 2013, Editura Herald a publicat un volum antologic de „Poeme persane: Baba Taher, Omar Khayyam, Saadi, Rumi, Șabestari, Hafez; selecție, traducere din persană, note și comentarii: Otto Starck; cuvânt înainte: George Grigore”. Volumul a fost însoțit de o scurtă prezentare biografică a lui
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
veste, celor aflați în expectativă, că „opera” e gata să iasă în lume și că, aici, în această culegere de cinci proze scurte, pot fi găsite, in nuce, structura, mesajul și filosofia ei. E o presupunere, desigur. Dar rolul de herald al cărții nu cred că poate fi ignorat. Arhitema scrierilor este meritocrația. Ea, meritocrația, este definiția ontologică a lumii referențiale și artistice care îl preocupă pe autor. După măsura ei este analizată contingența, după rigorile ei se realizează selecția referinței
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
Cultura este o fîntînă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului". Practic, fanarioții patronează la Iași și București academii princiare în care se învață filosofia, fizica, astronomia, matematicile, chimia, istoria, geografia, latina, germana și rusa. Aceste academii, fondate în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, sînt susținute financiar și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
celorlalte elite care împart aceleași referințe și aparțin adesea acelorași rețele în momentul în care aderă la francmasonerie. Istoriografia română pune în centrul acestei perioade de reașezare, contestată de revoltele populare, o triadă de personalități uniate angajate, care ar fi heralzii națiunii. Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior întruchipează coerența construcției identității naționale. Formați la Blaj, la Viena și la Roma, ei sînt istorici, lingviști, juriști. Ca istorici, ei regăsesc originile romane și continuitatea latină a Antichității românești. Ca lingviști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
curea de transmisie între exterior și interior. O scrisoare de protest a credincioșilor din România este citită aici, de exemplu, pe l aprilie 1977. Apoi, ea este difuzată de comunitatea de sprijin a bisericilor martire la Geneva. Mary Blume, pentru Herald Tribune din Paris, marchează "momentul Goma" pe 22 martie 1977, cu concluzia: "Acum, chiar și țăranii au auzit vorbindu-se despre Goma. Unul dintre ei declară: "Noi știm cine este Goma, dar ce-or fi aceste Human Rights?"" Alături de români
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lung47, un șarpe furios rostogolindu-se în jurul cortului cel sfînt. 525 Fiii războiului, uimiți de iazma cea Scînteietoare, departe-o Alungară în lumea lui Tharmas, într-o stîncoasa hruba. Dar Urizen, învăluindu-și toate armiile cu-ntuneric, Trimise-n jur heralzi, în taină poruncind plecarea-n Miazănoapte. Deodată, cu bubuit de tunet mulțimile-i 530 Din crudă încleștare se retrag, toți fiii lui Urizen numaidecît Se strînseră-n groși nouri, lăsînd urgia lui Luváh Mînia să-și reverse pe el însuși și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aștrii, veștejindu-i cu ale sale crește reci. Și negri șolzi de fier împlătoșează-ngrozitoarea față; ținte de fier în loc De păr din sferica să tigvă-i cresc; scînteietorii-i ochi Că două vetre ard; strigắ cu Glas de Tunet. 310 Patru heralzi înaripați înaltă furioasele bubuituri și sufla din trîmbițele lor; Sonuri de Aur și Argint, de-Aramă și de fier184, răsunînd sfîșie malurile. Ca niște nouri albi nălțîndu-se din Vai, oștirile-i cincizeci și două Pe cele patru Stînci a' lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1429 Personaje: Giovanna, fiica lui Giacomo (soprana); Giacomo, tatăl Giovannei (bariton); Carlo VII, regele Franței (tenor); Delil, un ofițer al regelui (tenor); Talbot, comandantul suprem al armatei engleze (baș); ofițeri ai regelui, soldați francezi și englezi, țărani, locuitori din Rheims, heralzi, paji, copii, cavaleri și doamnele lor. Prolog. Tabloul 1. Anul 1429. Cetățenii și oficialii regelui Carlo al VII -lea al Franței se tem de ce i mai rău în legătură cu războiul cu Anglia: abia dacă reușesc să mențină în mâinile lor cetatea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un general în armată Regelui Duncan (baș); Macduff, nobil scoțian, Senior de Fiff (tenor); Malcolm, fiul Regelui Duncan (tenor); damă de companie a Lady-ei Macbeth (mezzo-soprana); Doctorul (baș); un slujitor al lui Macbeth (baș); Sicario, un ucigaș (baș); Araldo, un herald (baș); Prima Apariție (bariton); A doua Apariție (soprana); A treia Apariție (soprana); Hecate, Zână Nopții (balerina); Fleance , fiul lui Banco; vrăjitoare, mesageri regali, nobili și nobile scoțiene, exilați, soldați englezi, barzi, apariții, spirite. Actul I Tabloul 1. O pădure. În timp ce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
conducător al trupelor veroneze (tenor); Federico Barbarossa, Împăratul Imperiului German (baș); Primul Consul al Milanului (baș); Al doilea Consul al Milanului (baș); Primar al Como (baș); Marcovaldo un prizonier german (bariton); Imelda, însoțitoarea Lidei (mezzo-soprana); scutierul lui Arrigo (tenor); un herald (tenor); Cavaleri ai Morții, magistrați și conducători ai poporului din Como, servitoare ale Lidei, cetățeni din Milano, soldați din Verona, Novară, Piacenta și Milano, soldați germani. Actul I"Egli vive!" (El trăiește!) Tabloul 1. O piață publică lângă porțile cetății
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors dintr-o cruciada în Palestina. În interior se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fie păzite specificând că oricine va încerca să fugă va fi acuzat de trădare. Se aud strigate “Moarte Dogelui !“ și “Moarte patricienilor !“. Mai mulți consilieri își scot săbiile dar Dogele ordona că aceștia să-și bage săbiile în teaca, iar Heraldul să deschidă porțile palatului și să anunțe mulțimea că el nu se teme de amenințări. Mulțimea se potolește după care își face apariția în Sala de Consiliu Fiesco și Gabriele care reclamă pedepsirea trădătorilor. Boccanegra îl întreabă pe Gabriele de ce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]