892 matches
-
iar cocoșul galic, în poezia franceză. Evident, acest fel de heraldică 6 este departe de seriozitatea 2 Cf. Ibidem. 3 Cf. Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c. 43. 5 Cf. K. rahner - h. vorgrimler, o.c., 180‑182. 6 Heraldică (lat. heraldus, fr. héraut ‑ crainic) - este știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul. În acest sens, arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al lui Hogarth se obține prin interacțiunea axei centrale cu mișcările vectoriale exterioare ale spiralei. Cum poate opera în practică această mișcare în jurul centrului? Comparați caduceul (figura 72) cu desenul lui Michelangelo reprezentându-l pe Hristos răstignit (figura 73). Bagheta heraldică a lui Mercur reprezintă doi șerpi încolăciți simetric în jurul unui toiag. Rigiditatea axei centrale este îmbogățită de tema dinamică a contrariilor care se compensează reciproc. Observând cel de-al doilea exemplu, desenul lui Michelangelo, să ne amintim mai întâi că
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
asupra grijii cu care trebuie privite și receptate reprezentările de pe medalii, reproducem pe pagina următoare două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leaga construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este medalia Proclamării Regatului României din anul 1881. Această impresionează, prin revers, cu foarte sugestive scene din Războiul de Independență și anii 1877-1878
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat, compoziția heraldica, stema a Excelentei Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legendă arcuita EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancata de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul consumării evenimentului, 2005. Emblemă episcopala este cuprinsă lateral de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistica nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității este anevoioasa, sau altfel spus, că este accesibilă doar pentru cei inițiați în știință și arta heraldica, beneficiarul și inițiatorii-creatori ai acesteia au considerat nimerit să ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat de simboluri. Practic, fiecare element semnifică o etapă din istoria celei mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat de simboluri. Practic, fiecare element semnifică o etapă din istoria celei mai vechi instituții de învățământ modern din România. Astfel, furca heraldica în formă de „Y” simbolizează cele trei inițiative ce au condus la înființarea Universității. Acestea sunt, în ordine cronologică, Colegiul de la Trei Ierarhi întemeiat de Vasile Vodă Lupu, Academia Mihăileană fondată de Mihail Vodă Sturdza și Universitatea întemeiata de domnitorul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu cifră 150 comunica un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldica, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe langă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
onorează personalitatea lui Gr. Ț. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblemă Universității de Medicină și Farmacie din Iași (și nu imagini a caror decriptare să necesite apel la tratate de heraldica). ȘTEFAN S. NICOLAU Viitorul profesor doctor și academician, întemeietorul inframicrobiologiei românești și al institutului ce-i poartă numele, a fost, între anii 1939 și 1943, titular și conducător al catedrei de bacteriologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și procesului de simbolizare: semn, simbol, metaforă, alegorie, emblemă, tip, arhetip etc. sau forme în care există o imagine: sigiliu, efigie, emblemă heraldică, portret etc. Această retorică ambiguă, moștenită de altfel din textele antice, se regăsește astăzi nu doar în critica de text, ci și în teoria și în analiza imaginii vizuale. Mai mult chiar, o regăsim și în studiul imaginarului, care nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simbolică). Din momentul în care imaginea face parte dintr-o schemă de simbolizare, intră implicit în relație cu a doua unitate funcțională a imaginarului, simbolul, și redă un alt conținut, mai bogat în semnificații (sceptrul este un icon simbolic în heraldică sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte și în programele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Le Goff), care se creează pe baza "gramaticii" imaginarului. Spre exemplu, schema ceremonialului înscăunării (descris într-o cronică) se formează prin cumularea arhetipului (întemeietorul) cu narațiunea mitică (cucerirea unui nou teritoriu, civilizarea), cu ritualul (sacrificarea unui animal) și cu simbolul (heraldica, tronul, sceptrul, coroana); codurile scenografice, scenariile ceremonialurilor − primirea solilor, mazilirea, primirea domnului la hotar etc. − particularizează structurile "morfologice" ale sistemului general al imaginarului. Aceste formule, sau descrieri, sau sub-structuri narative se realizează așadar pe un traseu cumulativ, care străbate nivelele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
voievodul care a făcut din cultul strămoșilor domnești, cu care-și punea în relație directă propria stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții și a destinului potrivnic - drept cea mai importantă coordonată a imaginarului românesc. Corelarea descălecatului Moldovei cu cel al Munteniei conduce către semnalarea celuilalt mit, al lui Negru-vodă, identificat, în urma unor vaste discuții științifice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
recurge la continuitatea de sens (nu există zonă obscură). Emblema reiese din alegorizare: presupune un icon, cu sens general enigmatic, precizat printr-un motto, la rândul său precizat printr-o glosă, care îl comentează. Blazonul este o emblemă utilizată în heraldică, în general fără glosă. Apologul (cu sens moral) și parabola (cu sens religios) sunt procedee de alegorizare, în care figura este înlocuită printr-o povestire și motto-ul printr-o "morală" sau explicație (26). 12 Walter, Philippe. "L'Imaginaire médiéval
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sucul acela de nedescris al vulvelor palpitând sub crinoline. Alături, în farfurii de cleștar cu margini rujate, bucate preparate lasciv de Empampa, camerista durdulie a mamei. Mai găseam lumânări de ceară roșie, parfumate, cărți cu viețile Sfinților Părinți, albume de heraldică, un atlas de anatomie umană cu planșe detaliind până la demență configurarea celestă a sexelor. Mâncam, citeam, dormeam, priveam îndelung blazoanele feerice, mă masturbam. Nevoile firești le confisca un recipient de porțelan trandafiriu. Nu știam niciodată cât voi sta închis. Prezența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
aur afrontați, cu cozile ridicate. Articolul 2 Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-negru ori prin imprimare pe diferite materiale. Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldică pentru desemnarea cromaticii: aur = puncte la egala distanta între ele; argint = spațiu liber; roșu = linii verticale; albastru = linii orizontale; negru = linii verticale suprapuse pe linii orizontale. Dacă tehnica grafica nu permite reprezentarea convențională, se poate utiliza redarea prin conturare. În
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
Articolul 10 Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii. Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aproba de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie. Articolul 11 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sînt și rămîn abrogate: Decretul nr. 972/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 141 din 5 noiembrie 1968; Decretul nr. 510/ 1953 privind
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
până la data de 30 mai 1997. Articolul 3 La ședințele comisiei pot participa reprezentanți ai Președintelui României, precum și din partea Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale, desemnați de conducerile acestor instituții. Articolul 4 Comisia poate angaja experți în heraldica, istorie, grafică și plastică, care vor beneficia de drepturile prevăzute de lege pentru experții parlamentari. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 21 aprilie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE
HOTĂRÎRE nr. 12 din 21 aprilie 1997 privind instituirea Comisiei speciale pentru îmbunătăţirea propunerii legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117001_a_118330]
-
rotundă; - compoziție: aur 999/1.000; - diametru: 35 mm; - greutate: 31,103 grame; - marginea monedei: netedă. Aversul monedelor din aur cuprinde elemente grafice și heraldice comune, amplasate pe axul vertical al monedei. Ambele monede prezintă în partea superioară o compoziție heraldica simbolizând Revoluția română din anul 1848. Pe moneda din aur cu valoarea nominală de 500 lei este gravata compoziția heraldica folosită de revoluționarii pașoptiști că emblemă pe unele documente și efecte, inclusiv pe cocardele de revoluționar din Țară Românească. Pe
CIRCULARA nr. 12 din 28 iulie 1998 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate Revoluţiei române din anul 1848. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
cuprinde elemente grafice și heraldice comune, amplasate pe axul vertical al monedei. Ambele monede prezintă în partea superioară o compoziție heraldica simbolizând Revoluția română din anul 1848. Pe moneda din aur cu valoarea nominală de 500 lei este gravata compoziția heraldica folosită de revoluționarii pașoptiști că emblemă pe unele documente și efecte, inclusiv pe cocardele de revoluționar din Țară Românească. Pe moneda din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei compoziția gravata conține figuri heraldice simbolice ale Revoluției române din
CIRCULARA nr. 12 din 28 iulie 1998 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate Revoluţiei române din anul 1848. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate; în centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinat, deasupra căruia se află acvila cruciata, de aur, cu ciocul și cu ghearele roșii; pasărea heraldica este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga, de o semiluna înfățișata, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvila
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - construcția - castelul corvinestilor amintește de trecutul istoric; - corbul cu inel în cioc, preluat din stema lui Iancu de Hunedoara, face parte din tradiția heraldica a așezării; - elementele din ultimul cartier evocă activitatea metalurgica. Anexă 8 STEMA MUNICIPIULUI ORĂȘTIE, JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 8a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului ORĂȘTIE, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema municipiului Orăștie, potrivit anexei nr. 8, se compune
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
și naturale, precum și ariile de protecție a monumentelor istorice care aparțin patrimoniului cultural-național sau sunt arondate unor muzee sunt exceptate de la procedura de împroprietărire, în condițiile legii, si se înscriu în Registrul-cadastru. Articolul 14 Muzeele adopta, cu avizul Comisiei de Heraldica a Academiei Române, un fanion care se arborează cu ocazia zilelor festive ale muzeului sau a unor reuniuni naționale și internaționale, folosind însemnul reprezentativ pentru instituție. Muzeele naționale, județene și locale vor avea o emblemă, ștampila sau sigiliu care să reprezinte
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
Turzii; - ștampila de cărămidă din epoca română, din dextră, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldica preluată din stema heraldica a orașului; - cele cinci turnuri din coroană murala semnifică rangul de municipiu al urbei. Anexă 3 STEMA municipiului TURNU MĂGURELE, județul TELEORMAN Descrierea stemei: Stema municipiului Turnu Măgurele se compune dintr-un scut albastru, cu o
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]