266 matches
-
sunt aducătoare de ploi și suflă primăvara, vara și toamna din nord-vest iar iarna viscolește mai mult dinspre nord-est. Vânturile dăunătoare vin din direcțiile aducătoare de precipitații, primăvara spulberând pământul de la suprafață, iar vara aduce ploi puternice cu caracter torențial. Hidrografia este formată din cursuri cu apă permanentă sau temporară. Regimul de apă alimentară al apelor din raza comunei este pluvio-nival. Râurile colectoare sunt Crasna și Eriu. Crasna izvorăște din Munții Meseșului și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Ieșită
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
m) punctul cu cea mai mare altitudine din insula. Câmpia fertila centrală Mesaoria separă două lanțuri de munți acoperiți de păduri bogate: la nord Pentadaktylos și la sud cea mai impozanta parte a Munților Troodos, cu centrul în Vârful Olimp. Hidrografia țării este aproape irelevantă. Totuși sunt importante cursuri de apă. Singurele râuri care au un regim de curgere regulat sunt Yialias și Peidos, ambele cu o lungime de aproximativ 100 de km. Climă insulei este de tip mediteraneean, cu veri
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
Nerei, prezentând și acestea o mare energie de relief, care coboară de la sud spre nord, pe nivele succesive la 50-150 m altitudine relativă și lunca, cu o pondere mai mică, desfășurată de-a lungul râului Nera și a afluenților acestuia. Hidrografia este reprezentată de râul Nera care are un curs permanent cu debit fluctuabil, în funcție de precipitații și o serie de afluenți care nu au un curs permanent, cu originea în masivul Munților Almăjului, între care mai semnificativi sunt Șopotu Vechi, Bârzul
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată de stratele acvifere freatice și de bună calitate, intercalate. Întreaga regiune este bine aprovizionată cu apă. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre și
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
grade.</br> Variabilitatea anuală a temperaturii are caracter neperiodic, 2-4 grade. Cele mai mari abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorită circulației atmosferice mai intense. În funcție de temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
lance fac referire la existența încă din sec. ÎI a unui castru român, numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Ghinda cu frunze de stejar și căpriorul reprezintă bogăția în păduri de foioase, precum și fauna zonei. Brâul undat simbolizează hidrografia localității, respectiv râul Agrij. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
de vânătoare în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bradul, capul de cerb și puștile simbolizează bogăția silvică, cinegetică a zonei și practicarea turismului de vânătoare. Brâul undat reprezintă hidrografia zonei, iar peștele face referire la piscicultură. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Pesac, județul Timiș Descrierea stemei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
din zona Mediteranei spre nord. Aceste vânturi aduc moderarea temperaturii în timpul iernii, primăveri timpurii cu încălziri bruște sau călduri uscate în timpul verii. Cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea vestică. Această diferențiere este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie, tipuri de sol și vegetație. Omul este un agent dinamic azonal care, spre deosebire de alți agenți (apa, vântul), nu este constrâns de limite de localizare și nici condiționat de elementele ambientale. În comparație cu celelalte ființe vii, el are o mare capacitate de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
termopluviometric”, Univ. „AL. I. Cuza” Iași . Obreja Al. (1979) "Dicționar geografic al județului Iași"; Editura Junimea, Iași. Pantazică M. (1958) "Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț II a, IV-1. Pantazică M. (1974) "Hidrografia Câmpiei Moldovei"; Editura Junimea, Iași. Petru Șt. (1982) -"Contribuții la studiul sarmațianului din perimetrul Tudora-Oneaga (Dealul Mare-Hârlău)"; Analele Univ. "Al. I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
temperatura maximă absolută: + 44,5° C (10 august 1951); temperatura minimă absolută: - 38,5° C (25 ianuarie 1942); zilele tropicale (peste 30° C) sunt în număr de 50-56 ; secetele sunt frecvente în estul și sud estul țării. CLIMA 49 3 HIDROGRAFIA CARACTERE GENERALE - România dispune de o structură hidrografică complexă (ape curgătoare, lacuri, ape subterane, Marea Neagră), cu strânse legături între componentele sale. - Sistemul hidrografic reflectă: organizarea pe forme mari de relief (munți, dealuri, podișuri, câmpii), realizarea treptată într-un ansamblu care
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de temperaturi și precipitații), de alcătuirea geologică și de modul în care omul a intervenit prin activități multiple (baraje, exploatarea apei pentru activități agricole, industriale, canale de navigație etc.) pentru a folosi această importantă resursă. Factorii care determină și influențează hidrografia sunt numeroși. Relieful, prin dezvoltarea în trepte concentrice (munți sub forma unei coroane, dealuri și podișuri în centrul și la exteriorul munților, câmpii în vest și sud) a impus: caracterul relativ convergent în interior spre trei râuri mari, Someș, Mureș
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și podișuri în centrul și la exteriorul munților, câmpii în vest și sud) a impus: caracterul relativ convergent în interior spre trei râuri mari, Someș, Mureș, Olt (care străpung coroana Carpaților), și divergent la exterior; AMINTIȚI-Vă principalele elemente ale hidrografiei unui teritoriu. 50 GEOGRAFIE FIZICĂ I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1.Temperaturile medii de 8-10° C se întâlnesc în zonele situate la: a) 300 - 800 m; b) 1000 m; c) sub 300 m.
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Debitele râurilor variază și în funcție de mărimea bazinului, precum și de unitatea de relief pe care acestea se desfășoară, rezultând debite bogate în munți și debite mici în regiunile joase. Iarna, râurile AMINTIȚI-Vă definițiile bazinului hidrografic, limanului și debitului unui râu. HIDROGRAFIA 51 BAZINELE HIDROGRAFICE DIN ROMÂNIA îngheață, cele mici în totalitate, cele mari în mod obișnuit la maluri și numai la gerurile de durată pe întreaga suprafață, rezultând poduri de gheață. Ca urmare, scurgerea este redusă. Omul, prin lucrări diverse, diminuează
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ținând între ramurile sale un cuib de munți, destul de vast ca să ocrotească la nevoie un popor întreg față de stolurile migratoare care sau abătut timp de mii de ani din șesul deschis al Eurasiei.“ George Vâlsan, Pămîntul românesc și frumusețile lui HIDROGRAFIA 53 - Sebeș, cu izvoare în Munții Cibin, pe care îi separă de Munții Șureanu, și care se varsă în Mureș la nord de localitatea Sebeș. Apa lui deservește, prin lacuri de acumulare, câteva hidrocentrale; - Streiul care izvorăște din Munții Șureanu
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
legături economice pe care îl realizează. Dunărea pe teritoriul României se desfășoară între Baziaș și Sulina pe o lungime de 1 075 km, realizând granița cu Serbia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina și străbătând țara noastră numai între Călărași și Galați. HIDROGRAFIA 55 • Numiți factorii care influențează hidrografia României. • Pe baza analizei hărții bazinului Dunării numiți statele și capitalele traversate de fluviul Dunărea. • Caracterizați prin elementele specifice cele patru sectoare ale Dunării. • Enumerați trei cursuri principale de râuri pentru fiecare grupă hidrografică
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dunărea pe teritoriul României se desfășoară între Baziaș și Sulina pe o lungime de 1 075 km, realizând granița cu Serbia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina și străbătând țara noastră numai între Călărași și Galați. HIDROGRAFIA 55 • Numiți factorii care influențează hidrografia României. • Pe baza analizei hărții bazinului Dunării numiți statele și capitalele traversate de fluviul Dunărea. • Caracterizați prin elementele specifice cele patru sectoare ale Dunării. • Enumerați trei cursuri principale de râuri pentru fiecare grupă hidrografică. • Indicați afluenții pe care îi primește
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și colo cu mănunchi de ierburi sau tufișuri galbene (Genista), panorama văii dunărene întrece orice închipuire. Vestita vale a Rhinului rămâne smerită, față de valea Dunării între munții bănățeni sau în fața stâncilor de la Porțile de Fier.“ Simion Mehedinți, România Defileul Dunării HIDROGRAFIA 57 Lacul Bâlea Lacul Roșu - Se întâlnesc în toate unitățile de relief — munți, dealuri, câmpii —, având mărimi, adâncimi și forme variate. Lacurile de munte În Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde în pleistocen
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Antichitate de „mare neospitalieră“. În Marea Neagră se varsă mai multe fluvii, care aduc un volum însemnat de apă dulce și aluviuni. Cele mai importante sunt DunăAMINTIȚI Vă definiția mării de tip continental; principalele trepte de relief ale bazinului maritim. HIDROGRAFIA 59 AMINTIȚI-Vă cauzele formării curenților maritimi; definiția salinității, lagunelor și limanelor maritime. rea, Nistrul, Niprul, Donul, care se varsă în Marea Azov, Kerci, situat în partea de nord, Rionul, care vine din Munții Caucaz etc. Există două categorii de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
valorificată. - În lungul țărmurilor s-au dezvoltat încă din Antichitate așezări care astăzi reprezintă orașe mari, cu economie diversificată (construcții de nave, rafinării de petrol, porturi etc.), între care Constanța 60 GEOGRAFIE FIZICĂ Marea Neagră - zona litorală Schema curenților din Marea Neagră HIDROGRAFIA 61 • Menționați zonele prin care Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar. • Numiți principalele caracteristici ale Mării Negre. • Comparați țărmurile de vest, sud, est și nord ale Mării Negre și comentați caracteristicile acestora. • Desprindeți din textul hărții originalitatea Mării Negre. • Precizați importanța economică a Mării Negre
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Formarea și evoluția reliefului României / 7 Unitățile majore ale reliefului / 8 - Carpații / 8 - Dealurile și podișurile / 22 - Câmpiile / 33 - Delta Dunării și platforma continentală / 37 2. Clima / 43 Elementele definitorii / 43 Elementele climatice / 43 Etajele și nuanțele climatice / 48 3. Hidrografia / 50 Caractere generale / 50 - Rețeua de râuri / 52 - Lacurile / 56 - Izvoarele minerale / 58 - Marea Neagră / 58 4. Vegetația, fauna și solurile / 62 Factorii care au determinat variația și distribuția vegetației / 62 - Distribuția vegetației / 62 - Fauna / 65 - Solurile / 66 Protecția și conservarea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vărsarea Mureșului în ea, purta pe atunci tot numele generic de Maris-Mureș, care duplificându-se cu celălalt râușor din acea țară, Mara, ce și astăzi poartă acest nume, dădu naștere numelui țării udate de ambele aceste două cursuri de apă. Analiza hidrografiei Sciției după Herodot ne-a arătat deci că patru nume de râuri, Prutul, Siretiul, Argeșiul și Mureșul își au Originea lor încă de pe timpul când sălbăticite oarde ale Sciției locuiau pe marginile lor. După mai bine de două mii de ani
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în vederea stopării transmiterii de boli infecțioase. Apele Siretului și ale afluenților săi și-au continuat tăvălugul nimicitor până la revărsarea în Dunăre, distrugând în continuare vieți omenești, animale și diverse bunuri. Comuna Oncești nu a fost afectată drastic de aceste inundații. HIDROGRAFIA Apa provenită din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altfel, pentru domeniul arab, elementele fizico-geografice cu ponderea cea mai consistentă în economia proiectului de mediu natural, având contribuția cea mai pregnantă în forjarea imaginii generale a peisajului de deșert fierbinte, asociate perceptual spațiului arab. Dacă în alte spații geografice, hidrografia și vegetația dau nota caracteristică unor regiuni întinse ori contribuie semnificativ la conturarea peisajelor respective (precum în bazinele Congo și Amazon), în arealul arab elementele hidrografice și cele biogeografice, dimpotrivă, dau nota de excepție și particularizează în mod distinctiv anumite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
va duce la remedierea acestei situații, determinând posibilitatea de a se reține o parte din apa scurgerii maxime, de a se diminua viiturile și preveni inundarea șesurilor, de a spori scurgerea în perioada apelor mici. În afară de pâraiele mai sus menționate, hidrografia comunei Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]