687 matches
-
formă de nucleoproteine se găsesc în celulele spermatice ale peștilor. Histonele sunt proteine animale puțin mai complexe decât protaminele. Au caracter bazic datorită prezenței în cantitate mare a argininei, lizinei, histidinei. Histonele sunt solubile în H2SO4 diluat și pot fi hidrolizate de 208 pepsină. La încălzire coagulează. Se găsesc libere în leucocite sau asociate cu acizii nucleici în nucleul unor celule glandulare, eritrocite. 4.3.9.2. Proteine fibrilare (Scleroproteine) Aceste proteine sunt specifice regnului animal și se găsesc răspândite în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
apă, nu se denaturează și au un conținut ridicat de glicocol și cisteină. Principalii reprezentanți: Keratinele sunt proteine fibrilare din păr, epidermă, pene, unghii, copite, coarne, cu un conținut mare de S,datorită cistinei care predomină. Enzimele proteolitice nu le hidrolizează. Keratinele sunt rezistente, elastice, insolubile în apă. Colagenele sunt proteine fibrilare raspândite în țesuturile conjunctive, tendoane, cartilagii, oase, piele și reprezintă 50% din proteinele animale. Au un conținut ridicat de glicocol, hidroxiprolină, hidroxilizină. Colagenele sunt insolubile în apă și rezistente
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se transformă în substanțe rezistente la acțiunea microorganismelor, proprietate folosită la tăbăcirea pielii. Elastinele sunt proteinele fibrilare care se găsesc în țesuturile elastice din artere și tendoane. Se aseamană cu colagenele cu deosebirea că nu pot fi gelificate. Nu pot hidroliza sub acțiunea enzimelor proteolitice. Dintre aminoacizii componenți predomină leucina, glicocolul, prolina. Fibroina este proteina din mătasea naturală a viermelui Bombix mori în structura căreia predomină glicocolul, alanina, serina, tirozina. Este insolubilă în apă. Firul de mătase naturală mai conține și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și care reprezintă 80% dint totalul proteinelor din lapte. Cazeinele se găsesc în lapte sub forma sărurilor solubile de Ca, ele coagulează în mediu acid și în prezența Ca2+, proces care are loc și în stomac, unde totodată sunt parțial hidrolizate de către enzimele proteolitice (pepsina și renina). Ca rezultat se formează paracazeinatul de calciu insolubil (componentul principal al brânzei), care este hidrolizat enzimatic până la aminoacizi. Astfel, procesul de coagulare a laptelui permite valorificarea integrală a sa de către organismul animal, cazeinele conținând
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
coagulează în mediu acid și în prezența Ca2+, proces care are loc și în stomac, unde totodată sunt parțial hidrolizate de către enzimele proteolitice (pepsina și renina). Ca rezultat se formează paracazeinatul de calciu insolubil (componentul principal al brânzei), care este hidrolizat enzimatic până la aminoacizi. Astfel, procesul de coagulare a laptelui permite valorificarea integrală a sa de către organismul animal, cazeinele conținând toți aminoacizii esențiali. Coagularea laptelui, în cadrul fermentației lactice, constituie prima fază a fabricării brânzeturilor. Ovovitelinele și fosfovitelinele sunt fosfoproteine din gălbenușul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ce acționează asupra legăturilor ester cu formare de acid și alcool. Esterazele se subdivid după natura grupării acide în carboxilesteraze, tioesteraze, fosfoesteraze. Carboxilesterazele (E.C.3.1.1.) sunt hidrolazele esterilor acizilor carboxilici: Cele mai importante carboxilesteraze sunt: Glicerolesterhidrolazele (lipazele) care hidrolizează treptat gliceridele cu eliberare de glicerol și acizi grași.Lipazele se găsesc în sucul pancreatic, intestinal, sânge, plămâni, rinichi, țesut adipos, în cantitate mare fiind secretate de pancreas și sunt activate de ionii de calciu, acizii biliari, albumine. Acetilcolinesteraza catalizează
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hidroliza acetilcolinei după reacția: Acetilcolinesteraza se găsește în creier,nervi, eritrocite, mușchiul striat și joacă un rol deosebit în conducerea influxului nervos și în propagarea acestuia la nivelul sinapselor. Activatori ai acestei enzime sunt Mg2+, cisteina și glutationul redus. Colesterolesterazele hidrolizează colesteridele cu formare de acizi grași și colesterol. Fosfolipazele hidrolizează legăturile ester din glicerol fosfatide cu eliberare de acizi grași din pozițiile * și *. 6.6.3.2.Tioesterazele sunt hidrolaze ale tioesterilor, ce catalizează reacția : Cele mai importante sunt acil-S-CoA-hidrolazele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
eritrocite, mușchiul striat și joacă un rol deosebit în conducerea influxului nervos și în propagarea acestuia la nivelul sinapselor. Activatori ai acestei enzime sunt Mg2+, cisteina și glutationul redus. Colesterolesterazele hidrolizează colesteridele cu formare de acizi grași și colesterol. Fosfolipazele hidrolizează legăturile ester din glicerol fosfatide cu eliberare de acizi grași din pozițiile * și *. 6.6.3.2.Tioesterazele sunt hidrolaze ale tioesterilor, ce catalizează reacția : Cele mai importante sunt acil-S-CoA-hidrolazele, ce catalizează hidroliza legăturii tioesterice din compușii macroergici ai acil-coenzimei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pozițiile * și *. 6.6.3.2.Tioesterazele sunt hidrolaze ale tioesterilor, ce catalizează reacția : Cele mai importante sunt acil-S-CoA-hidrolazele, ce catalizează hidroliza legăturii tioesterice din compușii macroergici ai acil-coenzimei A: O altă tioesterază importantă este succinil-coenzima A hidrolaza, care catalizează hidroliza succinil coenzimei A, intermediar al ciclului Krebs: 6.6.3.3. Fosfoesterazele catalizează scindarea hidrolitică ai mono-și diesterilor fosforici cu eliberare de acid fosforic și alcool: Fosfomonoesterazele (fosfatazele) acționează asupra mono esterilor fosforici. În funcție de pH-ul optim la care
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hidroliza legăturilor fosfodiesterice: Dintre fosfodiesteraze fac parte nucleazele, enzime care catalizează depolimerizarea acizilor nucleici. După natura acidului nucleic, se deosebesc ribonucleaze și deoxiribonucleaze. Ribonucleazele sunt endonucleaze care scindează hidrolitic legătura nucleotid-5'-fosfat cu formare de nucleotide-3'-fosfat care apoi sunt hidrolizate de către fosfodiesteraze (exonucleaze) până la stadiul de ribomononucleotide. Deoxiribonucleazele (exoși endonucleaze) acționează asupra legăturilor diesterice din ADN, fără a elibera H3PO4, ci numai oligodeoxiribonucleotide, iar în final deoxiribomononucleotide. În cadrul metabolismului lipidic acționează o fosfodiesterază numită fosfolipaza C care catalizează reacția de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac la un pH 1,5-2,5 pepsinogenul se transformă în pepsină activă: Prezentă în sucul gastric, pepsina hidrolizează legăturile peptidice dintre un aminoacid aromatic și unul dicarboxilic, degradând astfel proteinele până la faza de polipeptide. Pepsina este diferită ca structură, în funcție de specie. Tripsina este produsă de pancreasul exocrin și este secretată sub formă inactivă de tripsinogen; are activitate optimă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
enzimei, serină și histidină, fapt care explică activitatea tripsinei. Tripsina își exercită activitatea asupra polipeptidelor rezultate în urma acțiunii pepsinei și catalizează desfacerea legă turilor peptidice formate între fracțiunea -COOH provenită de la lizină sau arginină, și -NH2 de la aminoacizii aromatici. Tripsinele hidrolizează proteinele până la faza de polipeptide și peptide. Chimotripsina este produsă ca și tripsina tot în pancreas, sub formă inactivă de chimotripsinogen. Activarea chimotripsinogenului are loc sub acțiunea tripsinei, în mai multe etape intermediare, prin scindarea unui polipeptid ciclic și eliberarea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
polipeptid ciclic și eliberarea a două dipeptide: În acest mod se permite permite plierea moleculei de chimotripsină și formarea centrului activ (catalitic) asemănător cu cel al tripsinei. Se cunosc mai multe chimotripsine (*,*,). Acționează la un pH optim între 8-9 și hidrolizează legăturile peptidice formate între funcțiunea -COOH provenită de tirozină, fenilalanină sau triptofan și funcțiunea NH2 provenită de la un aminoacid nearomatic, din proteinele native cât și din cele denaturate. Chimozina este întâlnită în literatura de specialitate și sub denumirea de labferment
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cazeinelor din lapte. Sub acțiunea enzimei, cazeina din lapte este transformată în paracazeină greu solubilă. Într-o primă etapă are loc o ușoară hidroliză, urmată de precipitare sub acțiunea Ca2+ cu formare de cazeinat de Ca. După coagulare cazeinele sunt hidrolizate până la faza de polipeptide. Acțiunea ei este foarte puternică la un pH optim de 6-7 (1mg chimozină precipită 72 litri lapte): datorită acestui fapt este utilizată în fabricarea brânzeturilor, la coagularea laptelui. Catepsinele se găsesc în toate țesuturile, în interiorul celulei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pH optim de 6-7 (1mg chimozină precipită 72 litri lapte): datorită acestui fapt este utilizată în fabricarea brânzeturilor, la coagularea laptelui. Catepsinele se găsesc în toate țesuturile, în interiorul celulei și anume în lizozomi; acționează la un pH de 5-7 și hidrolizează proteinele intracelulare până la faza de aminoacizi. La o serie de organisme unicelulare catepsinele intervin în procesul de autoliză și autodigerare. Exopeptidazele sunt metaloproteine care conțin ioni de Mg2+, Mn2+ sau Zn2+, secretate de mucoasa intestinală; sunt insolubile în apă și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
metaloproteine care conțin ioni de Mg2+, Mn2+ sau Zn2+, secretate de mucoasa intestinală; sunt insolubile în apă și în soluții saline. Exopeptidazele au fost împărțite la rândul lor în *-aminopeptidaze și *-carboxipeptidaze. Prezintă activitate optimă la pH între 8-9. *-aminopeptidazele hidrolizează legătura peptidică din vecinătatea unei grupări -NH2 liberă: Produșii de hidroliză sunt oligopeptide și aminoacizi liberi. Sunt răspândite în intestin și diferite țesuturi (rinichi, splină, eritrocite). *-carboxipeptidazele hidrolizează legătura peptidică din vecinătatea unei grupări COOH liberă, punând în libertate aminoacidul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în *-aminopeptidaze și *-carboxipeptidaze. Prezintă activitate optimă la pH între 8-9. *-aminopeptidazele hidrolizează legătura peptidică din vecinătatea unei grupări -NH2 liberă: Produșii de hidroliză sunt oligopeptide și aminoacizi liberi. Sunt răspândite în intestin și diferite țesuturi (rinichi, splină, eritrocite). *-carboxipeptidazele hidrolizează legătura peptidică din vecinătatea unei grupări COOH liberă, punând în libertate aminoacidul terminal: Carboxipeptidazele scindează numai formele L ale amino acizilor. Sunt secretate prin sucul pancreatic în intestin într-o formă inactivă, iar apoi activate de tripsină. Sunt metalenzime (Zn2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
glucoza, tratată la cald și în prezență de HCl, cu alcool metilic, formează * și metilglucozide; Formarea și separarea celor doi anomeri constituie un argument pentru structura ciclică a ozelor și o dovadă a reactivității mărite a hidroxilului glicozidic: eterul glicozidic hidrolizează mult mai ușor decât eterii formați de restul grupărilor hidroxil, mult mai rezistenți la hidroliză. Din exemplu de mai sus se poate deduce că glicozidele sunt formate dintr-o componentă glucidică numită glicon și o componentă neglucidică numită aglicon, unite
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
poartă numele de " invertirea zaharozei " Amestecul de zaharoză și zahăr invertit este principalul constituient al mierii de albine, căreia fructoza imprimă gustul dulce pronunțat Sub acțiunea enzimelor numite zaharaze (* glucozidaza și * fructozidaza) prezente în sucul intestinal la animale, zaharoza este hidrolizată în cele două componente. Industrial, zaharoza se obține prin prelucrarea sfeclei de zahăr.În urma cristalizării zaharozei, rămâne un sirop vâscos, brun (melasa) folosit ca furaj în zootehnie. Melasa conține circa 50% zaharoză, alături de proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile 1,4 din interiorul lanțului cu formare de dextrine limită (fragmente de amidon scurte și ramificate). amilaza de origine vegetală desface legăturile * 1,4 de la capătul nereducător al lanțului cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
degradat la glucoză printr-un proces numit fosforoliză, catalizat enzimatic de fosforilaze, care scindează legăturile * 1,4 începând cu capătul nereducător al lanțului; în prezența fosfatului anorganic se eliberează treptat molecule de glucozo -1fosfat. Legăturile 1,6 din ramificații sunt hidrolizate enzimatic de amilo 1,6glucozidaze. Glucoza formată prin degradarea glicogenului asigură o glicemie constantă și reprezintă pentru animale o sursă importantă de energie. Excesul de glucoză se depune în ficat sub formă de glicogen de rezervă. 2.7.1.3
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
glicozidice, în acest fel acidul glucuronic alternează cu glucozamina N acetilată, iar legătura 1,3 * glicozidică cu legătura 1,4 * glicozidică: Acidul hialuronic este solubil în apă grupările carboxil fiind complet ionizate cu formare de soluții vâscoase. Acidul hialuronic este hidrolizat enzimatic de hialuronidază, enzimă prezentă în bacterii, venin de șarpe, spermatozoizi, tumori maligne. Prin hidroliza și depolimerizarea acidului 58 hialuronic din țesutul conjuctiv, de către hialuronidaza din bacteri sau veninuri, toxinele respective pătrund în organism, infectându-l. În schimb, hialuronidaza prezentă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
eprubete 2-3 picături de soluție de iod. În eprubeta cu soluție de amidon apare o colorație albastră, iar în eprubeta cu soluție de glicogen apare o colorație roșie-brună. Hidroliza amidonului Prin fierbere cu acizi minerali (acid clorhidric sau sulfuric), amidonul hidrolizează punând în libertate un amestec de dextrine, maltoză și în final molecule de glucoză. Degradarea amidonului se poate pune în evidență folosind reacția cu iod. În mediu acid și la cald amidonul hidrolizează, eliberând componenți mai simpli: dextrine, maltoză, glucoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acizi minerali (acid clorhidric sau sulfuric), amidonul hidrolizează punând în libertate un amestec de dextrine, maltoză și în final molecule de glucoză. Degradarea amidonului se poate pune în evidență folosind reacția cu iod. În mediu acid și la cald amidonul hidrolizează, eliberând componenți mai simpli: dextrine, maltoză, glucoză. Hidroliza acidă a amidonului se realizează astfel: într-un pahar Berzelius se măsoară 20 ml soluție de amidon 1 % și 6 ml soluție HCl 5 %. Amestecul se încălzește pe o baie de apă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]