4,644 matches
-
pentru alertele de vânt și furtună, cu factori precum presiunea atmosferică, vântul, zonele de presiune ridicată și joasă, norii, ceața, tipurile de fronturi și deplasarea acestora, alertele de îngheț și de maree înaltă. 3. Capacitatea de a aplica informațiile geografice, hidrologice, meteorologice și morfologice. 2. să dea ordine pentru legarea la cheu și dezlegarea construcției navale și pentru operațiunile de halaj (remorcare) 1. Cunoașterea documentației și a cerințelor tehnice aplicabile operațiunilor de amarare și de halaj. 2. Capacitatea de a iniția
ANEXE din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253748]
-
roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 FACTORI ANTROPICI Deteriorarea și distrugerea locurilor de înnoptare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu necesită cerințe speciale pentru habitatul său specific, așa cum au fost descrise în Capitolul II. 2.4. Modificările regimului hidrologic în locurile de înnoptare, au impact negativ asupra populației de Branta ruficollis . Exemple de situri unde gâștele au abandonat locurile de înnoptare sunt: ROSPA0077 Măxineni – din cauza abandonării managementului piscicol, o parte din orezăriile și pajiștile inundabile din ROSPA0111 Bertești
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, ANANP, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede, aflate în stare deteriorată și menținerea nivelului hidrologic al zonelor umede din Anexa I Descriere: Un număr mare de zone umede ce funcționează și ca pescării sunt în pericol să fie abandonate ca urmare a condițiilor economice
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Dunării, Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede, aflate în stare deteriorată și menținerea nivelului hidrologic al zonelor umede din Anexa I Descriere: Un număr mare de zone umede ce funcționează și ca pescării sunt în pericol să fie abandonate ca urmare a condițiilor economice nefavorabile. Este necesară subvenționarea activităților din acvacultură în toate zonele în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în care specia e prezentă în număr mare sau care prezintă potențial pentru asigurarea condițiilor de înnoptare. În prezent sunt identificate 2 situri - ROSPA0051 Iezer Călărași și ROSPA0077 Măxineni în stare critică, ce necesită măsuri urgente pentru stabilirea unui regim hidrologic adecvat. Pentru zonele menționate anterior, trebuie realizate studii de fezabilitate, urmate de elaborarea și implementarea proiectelor tehnice de reconstrucţie ecologică. Desecarea permanentă în zonele umede este interzisă în interiorul siturilor menționate în Anexa I a acestui Plan. Este acceptată desecarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Mediu Formularele Standard sunt actualizate cu cele mai recente date Surse de finanțare disponibile 5.6 Construirea unor staționare pentru animale rănite Rănirea exemplarelor din fauna sălbatică Lung Existența a minimum 2 centre autorizate Surse de finanțare disponibile 5.7 Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede aflate în stare deteriorată și menținerea nivelului hidrologic al lacurilor și zonelor umede din Anexa I Factorul antropic si impactul modificărilor climatice Scurt Regimul hidrologic al ariilor identificate este refăcut Fonduri guvernamentale, LIFE, fonduri structurale 5.8 Realizarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de finanțare disponibile 5.6 Construirea unor staționare pentru animale rănite Rănirea exemplarelor din fauna sălbatică Lung Existența a minimum 2 centre autorizate Surse de finanțare disponibile 5.7 Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede aflate în stare deteriorată și menținerea nivelului hidrologic al lacurilor și zonelor umede din Anexa I Factorul antropic si impactul modificărilor climatice Scurt Regimul hidrologic al ariilor identificate este refăcut Fonduri guvernamentale, LIFE, fonduri structurale 5.8 Realizarea unui studiu despre pagubele produse de speciile de gâște culturilor agricole
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
a minimum 2 centre autorizate Surse de finanțare disponibile 5.7 Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede aflate în stare deteriorată și menținerea nivelului hidrologic al lacurilor și zonelor umede din Anexa I Factorul antropic si impactul modificărilor climatice Scurt Regimul hidrologic al ariilor identificate este refăcut Fonduri guvernamentale, LIFE, fonduri structurale 5.8 Realizarea unui studiu despre pagubele produse de speciile de gâște culturilor agricole Factori naturali și antropici în practicile agricole Scurt Raport cu rezultatele obținute care să contribuie la elaborarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cont de multitudinea de servicii ecosistemice (SE) pe care acestea le oferă. În afară de serviciile de aprovizionare (produsele lemnoase și nelemnoase utilizate în consum), ecosistemele forestiere oferă servicii suport (de exemplu, cele de formare a solului), servicii de regularizare (hidrologică, climatică, antierozională etc) și servicii culturale (recreere, identitate culturală, educaționale etc). Pădurile României sunt un capital a cărui valoare este dată de continuitatea s erviciilor ecosistemice pe care le asigură pentru societate. România are o suprafață de pădure de 7
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
în limitele durabilității Analiza contextului și definirea problemelor Pădurile au un rol extrem de important în economia și în societatea noastră , creând locuri de muncă și furnizând atât numeroase beneficii materiale (lemn, alimente, medicamente), cât și servicii ecosistemice de reglare (hidrologică, climatică, antierozională) și culturale. Politica forestieră din România se bazează pe o lungă tradiție în stabilirea și implementarea principiilor gestionării durabile a pădurilor, transpuse prin amenajamente silvice. Aplicarea principiului multifuncționalității în amenajarea pădurilor răspunde cerințelor de furnizare a produselor de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cu elemente naturale de valoare deosebită; ... b) funcția specială pentru conservarea și ocrotirea biodiversității; ... c) funcția de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice; ... d) funcția de protecție, funcții predominant sociale; ... e) funcția de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice; ... f) funcția de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant climatice. Această ordine este orientativă, în fiecare caz concret funcția stabilindu-se cu luarea în considerare a complexului de factori de influență. ... (5) În amenajamentul silvic, pe lângă
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260401]
-
şi implicațiile lor socio-economice Riscuri naturale şi antropice Studii comparative de geografie economică (industrie, agricultură, transport, comerț, turism) Geografia muncii Organizare şi amenajare teritorială Geografie politică Geografia turismului Organizare și planificare teritorială Geografia populației Utilizarea și degradarea terenurilor agricole Riscuri hidrologice Geomorfometrie Geomorfologie fluvială Geomorfologie tectonică Studiu asupra alunecărilor de teren Studiu asupra ravenelor Modelarea riscurilor naturale Detectarea schimbărilor de utilizare a terenurilor Geomorfologie cuaternară LiDAR și SfM în geoștiințe Climatologie sinoptică Insula de căldură urbană Riscuri climatice Schimbări climatice la
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]
-
şi implicațiile lor socio-economice Riscuri naturale şi antropice Studii comparative de geografie economică (industrie, agricultură, transport, comerț, turism) Geografia muncii Organizare şi amenajare teritorială Geografie politică Geografia turismului Organizare și planificare teritorială Geografia populației Utilizarea și degradarea terenurilor agricole Riscuri hidrologice Geomorfometrie Geomorfologie fluvială Geomorfologie tectonică Studiu asupra alunecărilor de teren Studiu asupra ravenelor Modelarea riscurilor naturale Detectarea schimbărilor de utilizare a terenurilor Geomorfologie cuaternară LiDAR și SfM în geoștiințe Climatologie sinoptică Insula de căldură urbană Riscuri climatice Schimbări climatice la
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
național, principalele victime fiind copiii. Poluarea aerului, determinată, în principal, de activitatea centralei termoelectrice și a stațiilor de ventilație ale minelor, dar și de apele uzate provenite din extracția și procesarea cărbunelui, modificările în configurația scoarței terestre care afectează regimul hidrologic regional, activitățile din sectorul industrial care generează deșeuri ce necesită depozitare definitivă pe terenuri degradate, prezentând și contaminare destul de pronunțată cu metale grele sau depozitarea deșeurilor municipale pe amplasamente care nu îndeplinesc condițiile de protecție a factorilor de mediu
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
în continuare, a seminţişului. Intensitatea tăierii depinde de necesităţile de lumină şi adăpost ale seminţişului instalat şi de asigurarea protecţiei împotriva secetei, insolaţiei, îngheţului, dezvoltării păturii vii etc. În cazul în care arboretele îndeplinesc în secundar şi rol de protecţie hidrologică şi antierozională, se va ţine seama şi de gradul de eroziune a solului, deschiderile făcându-se prudent şi numai pe măsură ce seminţişurile se instalează şi ating un grad de dezvoltare care le permite să preia funcţiile de protecţie a
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
ani, mai mari în pădurile cu funcţii speciale de protecţie şi mai mici în cele cu funcţii de protecţie şi producţie. Pentru arboretele de plopi euramericani şi sălcie selecţionată intervalul de alăturare este de 2-3 ani. În arboretele cu rol hidrologic sau antierozional, alăturarea unui nou parchet se va face numai după constituirea stării de masiv în parchetul anterior. Lucrările de împădurire se execută imediat după exploatarea şi curăţirea parchetelor, luându-se măsurile necesare pentru prevenirea şi combaterea atacurilor de Hylobius
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
dăunătorilor se execută ori de câte ori este nevoie. Aplicarea lor se realizează de la caz la caz, în raport cu natura, intensitatea funcţiilor atribuite şi condiţiile staţionale ale arboretelor. În pădurile cu funcţii de protecţie a apelor, funcții predominant hidrologice (categoria funcţională 1.1.a), se aplică lucrări speciale de conservare, în scopul asigurării unui permanent echilibru al factorilor naturali şi a exercitării în cât mai bune condiţii a protecţiei izvoarelor de apă minerală. În imediata apropiere a izvoarelor, tăierile vor avea
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
aparținând obiectivului de investiție, precum și cheltuielile aferente racordării la rețelele de utilități. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică, detaliate după cum urmează: Studii de teren: cheltuieli pentru studii de cercetare arheologică, geotehnice, geologice, hidrologice, hidro-geotehnice, fotogrammetrice, topografice și de stabilitate ale terenului pe care este amplasat obiectivul de investiție. Obținere avize, acorduri, autorizații: obținerea/prelungirea valabilității certificatului de urbanism; obținerea/prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare; obținerea avizelor și acordurilor pentru racorduri și branșamente la rețele publice
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării“. Capitolul III Dispoziții finale Articolul 9 (1) Perioada de prohibiție a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor. (2) Pentru golful
ORDIN nr. 10/235/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264431]
-
Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor. (2) Pentru golful Musura, perioada de prohibiție se poate prelungi, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor. Articolul 10 (1) Caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit
ORDIN nr. 10/235/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264431]
-
În cadrul acestei ședințe, subcomisia a examinat și a convenit în principiu proiectele elaborate de partea română privind: Regulamentul de funcționare a subcomisiilor permanente și a subcomisiei ad-hoc și regulamentul tehnic specific, intitulat Regulament privind schimbul de date meteorologice și hidrologice și efectuarea în comun a măsurătorilor de debit lichid și solid. În ceea ce privește proiectul de regulament tehnic specific, partea română a transmis părții moldave în anul 2015 propuneri de completare. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al primei ședințe
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
de timp scursă de la elaborarea proiectului de regulament tehnic specific acestei subcomisii, partea română va reactualiza și va retransmite părții moldave până la data de 21 noiembrie 2022 proiectul de regulament intitulat Regulament privind schimbul de date meteorologice și hidrologice și efectuarea în comun a măsurătorilor de debit lichid și solid. În termen de 14 zile de la primirea proiectului de regulament tehnic specific, partea moldavă va transmite punctul de vedere către partea română; • comunicarea între cele două părți se
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
principalele acte normative care reglementează domeniul siguranței barajelor. De asemenea, în anul 2020 partea română a transmis părții moldave Studiul privind fundamentarea actualizării Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești pe baza datelor de exploatare și a datelor hidrologice existente după inundațiile din 2008 și 2010 de pe râul Prut. Acest studiu a fost întocmit de un colectiv de specialiști români și va fi utilizat la reactualizarea Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești de pe râul
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
apelor Prutului și a fluviului Dunărea pe sectorul comun; ... f) cooperează pentru prevenirea, combaterea, limitarea și controlul efectelor dăunătoare transfrontaliere ale secetei și, în acest sens, elaborează și propune măsuri comune; ... g) urmărește asigurarea schimbului și transmisiei datelor meteorologice și hidrologice de interes comun, în punctele de monitorizate stabilite în comun; ... h) asigură realizarea măsurătorilor hidrometrice comune, conform programelor aprobate, concordanța datelor, constituirea și ținerea la zi a băncii de date specifice domeniului de activitate al subcomisiei; ... i) propune și asigură
PROTOCOLUL din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265264]
-
sănătate a habitatelor acvatice, a populațiilor piscicole și în special a celor de lostriță (impact ecotoxicologic); ... g) inventarierea populațiilor de specii invazive de pești din râurile de refugiu și stabilirea impactului negativ al acestora asupra populațiilor de lostriță; ... ... 5. Factorul hidrologic: a) tipuri de biotopuri acvatice preferate (microhabitate de vaduri și microhabitate adânci (2-7 m adâncime/8-30 m lățime/30-70 m lungime) și estimarea suprafețelor ocupate de acestea pe hărți GIS; ... b) heterogenitatea habitatelor preferate (granulometria substratului, prezența stâncilor în apă și pe
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]