187 matches
-
1 an. Parametrii urmăriți au fost calcemia, calciuria, fosfataza alcalină. Rezultate. 98% dintre pacienții incluși în studiu au fost femei, 2% bărbați. Vârsta medie a fost de 63 de ani la includere, 60% dintre pacienți având nomocalciurie la includere, 36% hipercalciurie și 4% hipocalciurie. După tratament, calciuria a scăzut la unii pacienți astfel încât 77% au avut normocalciurie după 1 an de tratament. Calcemia: 93% au fost normocalcemici la inițiere, 4% hipercalcemia și 3% hipocalcemia. După 1 an de tratament 85% au
Revista Spitalului Elias by ANA-MARIA MIHAI, LUMINIŢA CIMA, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92051_a_92546]
-
o pondere destul de mare depășeau limita maximă a valorilor (fig. 4). Numărul mare de pacienți cu calciurie crescută anterior inițierii tratamentului se datorează și faptului că aproximativ 10% din pacienți au avut drept cauze secundare pentru osteoporoză, hipertiroidismul și hiperparatiroidismul. Hipercalciuria denotă o eliminare crescută a calciului din organism; de aceea, aportul de calciu ar trebui să fie mai mare pentru a compensa eliminarea de calciu. În hiperparatiroidism valoarea calciuriei crește pe seama creșterii calcemiei (PTH-ul crește rezorbția osoasă) și se
Revista Spitalului Elias by ANA-MARIA MIHAI, LUMINIŢA CIMA, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92051_a_92546]
-
la litiaza cu fosfați; - Ph-ul = 7 alcalin precipită acidul uric și cistina producând litiază urică și litiaza cu cistină. 5. Tulburări endocrine cum ar fi hiperparatiroidismul caracterizat prin exces de parathormon se elimină prin urină calciu în exces și fosfor (hipercalciurie, hiperfosfaturie) ducând la formarea calculilor. 6. Tratamente cu antiinflamatoare steroidiene și preparate de Calciu cu vitamina D, diuretice predispun la precipitarea sărurilor în urină și apariția calculilor. 7. Factori bacteriologici : - infecții urinare cu bacterii care produc urează: Proteus, Klebsiella, Pseudomonas
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
populația generală, constituentul cel mai frecvent al calculilor este acidul uric (57% din calculi), deși hiperuricosuria este prezentă doar la 12% din pacienți; pH-ul urinar scăzut favorizează litiaza urică. Oxalații de calciu sunt prezenți în 47% din calculi, deși hipercalciuria este rară; probabil, un rol favorizant îl are în acest caz hipocitraturia. Nefrolitiaza trebuie bănuită la pacienții cu dureri acute în flancuri și/sau hematurie, deși aceste semne pot avea și altă semnificație. Se asociază frecvent cu infecția pielocaliceală sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
oxalat de calciu (46,6%), fosfat de calciu (20%), struvită (10%). Cele mai frecvente anomalii metabolice sunt reprezentate de: hipocitraturie (66,7%), hiperuricemie (23,3%), hiperoxalurie (20%). Măsurile terapeutice includ: cura de diureză; diureticile tiazidice pentru situațiile în care există hipercalciurie; citrat de potasiu pentru litiaza cu calculi de acid uric, hipocitraturie, defect de acidifiere distală; allopurinol pentru corecția hiperuricemiei. Tratamentul invaziv al litiazei, prin înlăturarea calculilor, trebuie efectuat ori de câte ori aceasta predispune la: complicații septice, obstrucție, durere persistentă, deteriorarea progresivă a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
urină, în condițiile unei concentrații normale sau scăzute de bicarbonați plasmatici. Pacienții au și hipopotasemie, pH urinar alcalin, bicarbonaturie și în stadii evolutive ulterioare acidemie. Acidoza tubulară distală reprezintă incapacitatea rinichiului de a acidifia urina. Ea e însoțită de hipopotasemie, hipercalciurie și uneori de hipocalcemie. Atât acidoza tubulară proximală, cât și cea distală pot fi moștenite, sporadice sau secundare unor medicamente sau unor afecțiuni metabolice. Acidoza tubulară proximală se poate trata prin administrare de bicarbonați, care va fi urmată de accelerarea
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
scăderea calității colagenului osos, se va favoriza fragilizarea oaselor, cu apariția osteoporozei secundare. Glucocorticoizii antagonizează la nivel intestinal stimularea absorbției active de calciu mediate de vitamina D. La hipocalcemia relativă va contribui și creșterea excreției urinare de calciu de către glucocorticoizi. Hipercalciuria crește riscul de litiază renală la pacienții cu sindrom Cushing. Ușoara hipocalcemie va determina un hiperparatiroidism secundar reactiv. Atât hipocalcemia, cât și excesul de parathormon ar putea contribui la agravarea osteoporozei glucocorticoid induse . Nu în ultimul rând, hipercorticismul va determina
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
a acestor copii, dacă sunt netratați, va fi cu 2 sau 3 DS față de media normalului pentru adulți. Simptomatologia este similară celei observate la copiii care suferă de rahitism prin carență de vitamină D. Dacă rahitismul fosfopenic este însoțit de hipercalciurie, există un risc crescut de calcificări renale cu apariția nefrocalcinozei . Parametrii biologici variază în funcție de diferitele forme de rahitism (tabelul 12). O investigație biologică amănunțită poate pune diagnosticul etiologic de rahitism, esențial pentru stabilirea unei atitudini terapeutice adecvate . Prevenția rahitismului prin
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Suplimentarea cu formă activă de vitamină D (calcitriol 30 ng/kg în 2-3 doze) este totuși importantă, concomitent cu administrarea de fosfor, pentru a preveni instalarea hiperparatiroidismului secundar și pentru a stimula absorbția intestinală de fosfor . În condițiile în care hipercalciuria coexistă în rahitismul fosfopenic, există un risc crescut de nefrocalcinoză, complicație periculoasă care trebuie preîntâmpinată. în cazurile de hipercalciurie asociată se poate adăuga terapia cu un diuretic hidroclorotiazidic, care va crește reabsorbția renală de calciu, contribuind la ameliorarea vitezei de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
administrarea de fosfor, pentru a preveni instalarea hiperparatiroidismului secundar și pentru a stimula absorbția intestinală de fosfor . În condițiile în care hipercalciuria coexistă în rahitismul fosfopenic, există un risc crescut de nefrocalcinoză, complicație periculoasă care trebuie preîntâmpinată. în cazurile de hipercalciurie asociată se poate adăuga terapia cu un diuretic hidroclorotiazidic, care va crește reabsorbția renală de calciu, contribuind la ameliorarea vitezei de creștere și favorizând vindecarea rapidă a unor eventuale fracturi. în orice caz, copiii cu rahitism hipofosfatemic și hipercalciurie trebuie
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de hipercalciurie asociată se poate adăuga terapia cu un diuretic hidroclorotiazidic, care va crește reabsorbția renală de calciu, contribuind la ameliorarea vitezei de creștere și favorizând vindecarea rapidă a unor eventuale fracturi. în orice caz, copiii cu rahitism hipofosfatemic și hipercalciurie trebuie monitorizați nu doar prin dozarea repetată a calciuriei, ci și prin evaluare ecografică periodică, pentru a observa din timp o eventuală tendință către calcificări renale . Investigații biologice care diferențiază principalele cauze de rahitism rahitismului hipofosfatemic, adăugarea unei terapii cu
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
hipogonadism asociat), cardiovasculare (cardiomegalie cu insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială), respiratorii (emfizem pulmonar, obstrucție respiratorie superioară cu apnee de somn și risc de moarte subită), digestive (risc crescut de polipoză colonică și cancer de colon), metabolice (insulinorezistență și diabet zaharat, hipertrigliceridemie, hipercalciurie cu risc crescut de litiază renală), endocrinologice (insuficiență corticotropă, tireotropă, gonadotropă), sindrom tumoral hipofizar (cefalee în cască, rebelă la tratament, tulburări de vedere prin compresia chiasmei optice, fenomene ischemice și de paralizie a nervilor oculomotori prin invazia sinusurilor cavernoase) . De
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]