482 matches
-
94% [6]. Tratamentul medical al AVC silvian malign respectă principiile tratamentului ischemiilor cerebrale: ridicarea extremității cefalice la 30°, hipotermia, controlul tensiunii arteriale, osmoterapia cu Manitol sau ser salin hipertonic și, în momentul agravării neurologice, sedarea cu barbiturice, ventilația artificială cu hiperventilație. Cu toate acestea, infarctul malign de arteră cerebrală mijlocie rămâne grevat de un prognostic sumbru, cu o mortalitate raportată de peste 80%. Ideea craniectomiei decompresive (fig. 5.58) în AVC-ul silvian malign nu este nouă; deja în anii cincizeci, Scarcella
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
reprezintă 1-10% din totalul infarctelor supratentoriale. Edemul malign care rezultă devine manifest între a doua și a cincea zi de la debut, acesta poate fi amenințător de viață, pacientul având un prognostic rezervat chiar și în condițiile unui tratament conservator maximal (hiperventilație, steroizi, barbiturice, terapia osmotică). Datorită limitărilor tratamentului medicamentos s-a propus realizarea craniectomiei decompresive. Raționamentul acestei metode se bazează pe crearea unui spațiu suplimentar, necesar creierului edemațiat, care va duce la scăderea presiunii intracraniene și va preveni leziunile tisulare secundare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
perioada neonatală după management preoperator specific. Pentru forma neobstructivă se intervine la vârsta de 4-12 luni. - preoperator: stabilizare hemodinamică 1. Pentru forma neobstructivă măsuri anticongestive intensive (digitală, diuretic). 2. Pentru forma obstructivă - edem pulmonar acut precoce, hipoxemie, acidoză - oxigenoterapie, IOT, hiperventilație, ECMO), prostaglandine. Poate fi utilă septostomia atrială cu balon pentru lărgirea comunicării interatriale. - tratament chirurgical: corecție - conectarea/dirijarea/drenarea venele pulmonare spre atriul stâng, - eliminarea conexiunilor anormale, - corectarea anomaliilor asociate. Tehnic: - tip supracardiac - anastomoză largă cu fire resorbabile de confluent
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
putea contracara această hipercapnie permisivă dar există pericolul de hiperinflație dinamică (auto-PEEP), în special în contextul în care numeroși pacienți suferă de BPCO. În general, se recomandă ca hipercapnia să nu determine o acidoză respiratorie cu un pH<7,2. Hiperventilația trebuie de asemenea evitată în primul rând fiindcă inhibă VPH. Ventilația controlată în presiune (PCV) permite administrarea unor Vt la valori presionale în căile aeriene mai mici decât cele realizate în ventilația controlată în volum (IPPV), mai ales la pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
relativ bine valori mai mari ale PaCO2. Pentru a se îndeplini condițiile optime de extubare la sfârșitul intervenției, pe toată durata intervenției este recomandată păstrarea temperaturii normale a corpului. Frisoanele cresc consumul energetic la nivelul mușchilor respiratori și produc o hiperventilație căreia pacientul cu BPCO sever nu-i poate face față și care poate impune reintubația [192]. Anestezia în chirurgia mediastinului și a esofagului Chiar dacă în intervențiile pe mediastin tehnicile anestezice sunt cele obișnuite din anestezia în chirurgia toracică, problemele perianestezice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
fie efectuat într-o supraveghere continuă deoarece poate produce aritmii majore sau IM acut. Contraindicațiile testului cu ergonovină cuprind: IM recent, boală cerebrovasculară HTA severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
periodică/ciclică; reflectă deprimarea sensibilității centrului respirator la CO2 și insuficiența ventriculară stângă. Există o fază de apnee, în timpul căreia PO2 arterial scade, iar PCO2 arterial crește. Aceste modificări ale gazelor în sângele arterial stimulează centrul respirator deprimat, ducând la hiperventilație și hipocapnie, urmată de apnee. Cauza principală a depresiei centrului respirator: leziuni cerebrale de tipul ASC, AVC sau traumatism craniocerebral; insuficiența ventriculară stângă prelungește timpul de circulație dintre plămân și creier, este responsabilă pentru oscilațiile dintre apnee și hiperpnee, împiedică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în tratamentul hipertensiunii pulmonare, astfel încât pacienții să poată fi evaluați pentru tratamente alternative cum ar fi terapia vasodilatatoare sau angioplastia pulmonară cu balon (grad 2C). Postoperator în primele 24-48 de ore persistă hipertensiunea pulmonară reziduală, pentru combaterea ei folosind nitrați, hiperventilație și inhalații de analogi de prostaglandine. Complicația postoperatorie de temut este edemul pulmonar de reperfuzie, care poate fi prevenită și tratată cu corticosteroizi și medicamente care scad presiunea pulmonară. Ventilația postoperatorie „adaptată” și presiunea pozitivă end-expiratorie (PEEP) asigură o oxigenare
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
fugi. Printre acestea se numără accelerarea ritmului cardiac (resimțită sub forma palpitațiilor), redirecționarea sîngelui dinspre organele interne spre mușchi (care provoacă uscarea gurii, greață și disconfort abdominal), respirație îngreunată (dificultăți de respirație sau senzație de sufocare; apoi, dacă se produce hiperventilația, amorțeală, furnicături, amețeală, dureri ușoare de cap și disconfort precordial), tensiune musculară (resimțită sub formă de tremurături, încordare a mușchilor și durere) și o diminuare a atenției (care duce la dificultăți de concentrare și, dacă senzația persistă, la derealizare și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
aprig susținător al terapiei prin expunere gradată, a susținut că scăderea fricii este posibilă prin toate tehnicile menționate anterior. Strategii de reducere a anxietății Controlul respirației Respirația accelerată este o parte a răspunsului fiziologic normal la pericol. De multă vreme, hiperventilația pînă în punctul în care apar simptome asociate (moleșeală, amețeală, respirație întretăiată, senzație de sufocare, furnicături sau amorțeală la nivelul membrelor, puls accelerat, durere sau apăsare în piept, senzații de irealitate) a fost observată în cazul pacienților cu tulburări de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nivelul membrelor, puls accelerat, durere sau apăsare în piept, senzații de irealitate) a fost observată în cazul pacienților cu tulburări de anxietate (Lowry, 1967; de Ruiter et al., 1989a; Holt și Andrews, 1989b). Kerr și colaboratorii săi (1937) au folosit hiperventilația voluntară ca tehnică educațională pentru pacienții cu asemenea afecțiuni, probabil pentru a-i familiariza cu factorii care le cauzează simptomele. În ultimii ani, accentul a fost pus pe importanța hiperventilației ca o complicație a fricii (Garssen et al., 1983), iar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Andrews, 1989b). Kerr și colaboratorii săi (1937) au folosit hiperventilația voluntară ca tehnică educațională pentru pacienții cu asemenea afecțiuni, probabil pentru a-i familiariza cu factorii care le cauzează simptomele. În ultimii ani, accentul a fost pus pe importanța hiperventilației ca o complicație a fricii (Garssen et al., 1983), iar investigarea metodelor de tratament pentru respirația accelerată a fost dedicată aproape exclusiv acestei 49GHID PRACTIC PENTRU TERAPEUȚI tulburări. Rapee (1985b) a prezentat un singur studiu de caz, în care pacientului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Garssen et al., 1983), iar investigarea metodelor de tratament pentru respirația accelerată a fost dedicată aproape exclusiv acestei 49GHID PRACTIC PENTRU TERAPEUȚI tulburări. Rapee (1985b) a prezentat un singur studiu de caz, în care pacientului i-a fost demonstrată importanța hiperventilației în atacurile de panică prin atragerea atenției asupra similitudinii dintre simptomele unui atac de panică și cele produse de hiperventilația voluntară. Apoi, pacientul a fost pus să își monitorizeze rata respirației în stare de repaus. În sfîrșit, a fost învățat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
PENTRU TERAPEUȚI tulburări. Rapee (1985b) a prezentat un singur studiu de caz, în care pacientului i-a fost demonstrată importanța hiperventilației în atacurile de panică prin atragerea atenției asupra similitudinii dintre simptomele unui atac de panică și cele produse de hiperventilația voluntară. Apoi, pacientul a fost pus să își monitorizeze rata respirației în stare de repaus. În sfîrșit, a fost învățat să-și încetinească respirația pînă la un ciclu de opt secunde și încurajat să folosească această metodă de fiecare dată
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un ciclu de opt secunde și încurajat să folosească această metodă de fiecare dată cînd prevede debutul unui atac de panică. Clark și colaboratorii săi (1985), precum și Salkovskis (1986a) au publicat două serii de studii de caz care ilustrează eficacitatea hiperventilației voluntare în tratarea atacurilor de panică. După ce au experimentat simptomele produse de hiperventilația voluntară (o formă de expunere interoceptivă), pacienții și-au putut controla mai bine atacurile de panică pentru că au fost în stare să reatribuie cauza simptomelor lor de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dată cînd prevede debutul unui atac de panică. Clark și colaboratorii săi (1985), precum și Salkovskis (1986a) au publicat două serii de studii de caz care ilustrează eficacitatea hiperventilației voluntare în tratarea atacurilor de panică. După ce au experimentat simptomele produse de hiperventilația voluntară (o formă de expunere interoceptivă), pacienții și-au putut controla mai bine atacurile de panică pentru că au fost în stare să reatribuie cauza simptomelor lor de panică. Pacienții au fost ulterior învățați să respire în cicluri de cîte cinci
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cauza simptomelor lor de panică. Pacienții au fost ulterior învățați să respire în cicluri de cîte cinci secunde și li s-a recomandat să folosească această tehnică de fiecare dată cînd au atacuri de panică. Leacul tradițional pentru simptomele de hiperventilație este să respiri într-o pungă de hîrtie, pentru a permite nivelului dioxidului de carbon să crească. Nu există însă nici o dovadă a eficienței acestei tehnici, poate și din cauză că nu este aplicată după instalarea anxietății sau suficient de mult timp
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rînd, se spera ca testele de provocare să reprezinte indicatori biologici pentru atacurile de panică și tulburarea corespunzătoare (vezi Dager et al., 1987). În ciuda numeroaselor experimente, în care s-au folosit diverse substanțe și proceduri (de pildă, lactat de sodiu, hiperventilație, inhalare de dioxid de carbon), pînă la urmă, diferențele dintre pacienții cu și fără atacuri de panică au fost atribuite diferențelor fundamentale dintre formele de excitație (Ehlers et al., 1986a, 1986b; Klein și Ross, 1986; Margraf et al., 1986; Ley
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
determină un pacient cu anxietate ridicată (ca trăsătură de personalitate) să dezvolte tulburare de panică și agorafobie, mai curînd decît o altă tulburare anxioasă. Unele dintre principalele preocupări au fost examinarea proceselor cognitive în cazul pacienților anxioși și studierea rolului hiperventilației ca factor declanșator sau agravant al atacurilor de panică. Hiperventilația Hiperventilația se traduce prin creșterile ritmului sau intensității respirației, producînd o ventilație sporită, menită să satisfacă necesitățile organismului. Rezultatul final este că presiunea dioxidului de carbon (PCO2) care circulă prin
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să dezvolte tulburare de panică și agorafobie, mai curînd decît o altă tulburare anxioasă. Unele dintre principalele preocupări au fost examinarea proceselor cognitive în cazul pacienților anxioși și studierea rolului hiperventilației ca factor declanșator sau agravant al atacurilor de panică. Hiperventilația Hiperventilația se traduce prin creșterile ritmului sau intensității respirației, producînd o ventilație sporită, menită să satisfacă necesitățile organismului. Rezultatul final este că presiunea dioxidului de carbon (PCO2) care circulă prin alveole și artere scade, iar pH-ul sîngelui crește. Hiperventilația
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dezvolte tulburare de panică și agorafobie, mai curînd decît o altă tulburare anxioasă. Unele dintre principalele preocupări au fost examinarea proceselor cognitive în cazul pacienților anxioși și studierea rolului hiperventilației ca factor declanșator sau agravant al atacurilor de panică. Hiperventilația Hiperventilația se traduce prin creșterile ritmului sau intensității respirației, producînd o ventilație sporită, menită să satisfacă necesitățile organismului. Rezultatul final este că presiunea dioxidului de carbon (PCO2) care circulă prin alveole și artere scade, iar pH-ul sîngelui crește. Hiperventilația prelungită
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Hiperventilația Hiperventilația se traduce prin creșterile ritmului sau intensității respirației, producînd o ventilație sporită, menită să satisfacă necesitățile organismului. Rezultatul final este că presiunea dioxidului de carbon (PCO2) care circulă prin alveole și artere scade, iar pH-ul sîngelui crește. Hiperventilația prelungită produce o multitudine de schimbări la nivelul organismului, printre care constricția vaselor de sînge, excitabilitate nervoasă crescută, producție sporită de acid lactic, scăderea nivelurilor de fosfați din artere și o circulație îngreunată a oxigenului de la sînge spre celulele corpului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1978; Magarian, 1982; Ley, 1988). Se consideră că aceste schimbări fiziologice produc o suită de modificări fizice specifice, printre care se numără amețeala, confuzia, dezorientarea, senzația de leșin și paresteziile. Aceste simptome au fost reunite sub denumirea generală sindrom de hiperventilație. Similitudinile dintre simptomele sindromului de hiperventilație și cele specifice atacului de panică (Garssen et al., 1992) au condus spre două ipoteze. Prima este că hiperventilația provoacă atacul de panică, iar a doua că hiperventilația agravează o astfel de criză. Prima
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
consideră că aceste schimbări fiziologice produc o suită de modificări fizice specifice, printre care se numără amețeala, confuzia, dezorientarea, senzația de leșin și paresteziile. Aceste simptome au fost reunite sub denumirea generală sindrom de hiperventilație. Similitudinile dintre simptomele sindromului de hiperventilație și cele specifice atacului de panică (Garssen et al., 1992) au condus spre două ipoteze. Prima este că hiperventilația provoacă atacul de panică, iar a doua că hiperventilația agravează o astfel de criză. Prima ipoteză este susținută de mai multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
senzația de leșin și paresteziile. Aceste simptome au fost reunite sub denumirea generală sindrom de hiperventilație. Similitudinile dintre simptomele sindromului de hiperventilație și cele specifice atacului de panică (Garssen et al., 1992) au condus spre două ipoteze. Prima este că hiperventilația provoacă atacul de panică, iar a doua că hiperventilația agravează o astfel de criză. Prima ipoteză este susținută de mai multe informații, inclusiv de faptul că pacienții care suferă de atacuri de panică au afirmat că simptomele produse de hiperventilația
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]