2,324 matches
-
cu I131 colesterol are valoare limitată în diagnosticul formei etiopatogenice de sindrom Cushing; Scintigrafia cu octreotid marcat este utilă pentru diagnosticul tumorilor generatoare de sindrom Cushing paraneoplazic și poate da unele indicații privind tratamentul antitumoral. IV. Diagnosticul de certitudine. Adenomul hipofizar corticotrop, tumora secretantă de ACTH ectopic și tumora suprarenală secretantă de cortizol sunt certificate de examenul anatomopatologic și imunohistochimie pozitivă. Rareori există carcinoame hipofizare ACTH secretante, dar unele adenoame hipofizare corticotrofe pot determina invazie locală și sunt dificil de tratat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sindrom Cushing paraneoplazic și poate da unele indicații privind tratamentul antitumoral. IV. Diagnosticul de certitudine. Adenomul hipofizar corticotrop, tumora secretantă de ACTH ectopic și tumora suprarenală secretantă de cortizol sunt certificate de examenul anatomopatologic și imunohistochimie pozitivă. Rareori există carcinoame hipofizare ACTH secretante, dar unele adenoame hipofizare corticotrofe pot determina invazie locală și sunt dificil de tratat. Tumorile suprarenale secretante de cortizol sunt în majoritate benigne. În sindroamele Cushing determinate de tumori suprarenale imagistica tipică arată o tumoră suprarenală unilaterală și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
unele indicații privind tratamentul antitumoral. IV. Diagnosticul de certitudine. Adenomul hipofizar corticotrop, tumora secretantă de ACTH ectopic și tumora suprarenală secretantă de cortizol sunt certificate de examenul anatomopatologic și imunohistochimie pozitivă. Rareori există carcinoame hipofizare ACTH secretante, dar unele adenoame hipofizare corticotrofe pot determina invazie locală și sunt dificil de tratat. Tumorile suprarenale secretante de cortizol sunt în majoritate benigne. În sindroamele Cushing determinate de tumori suprarenale imagistica tipică arată o tumoră suprarenală unilaterală și atrofie suprarenală contralaterală, iar toate testele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
seric este de regulă nesupresat de doze mari de dexametazonă și ACTH seric este în general crescut sau foarte crescut. 6.4.2. Tratamentul sindromului Cushing Tratamentul în boala Cushing are ca obiective normalizarea funcției axului hipotalamo hipofizocorticosuprarenal, conservarea funcțiilor hipofizare și prevenirea 223 și tratarea complicațiilor. Terapia bolii Cushing se efectuează în echipă endocrinolog-chirurg-radioterapeut. Metode și mijloace terapeutice: Tratamentul chirurgical Tratamentul chirurgical reprezintă tratamentul de elecție al bolii Cushing și se referă fie la chirurgia hipofizei transsfenoidală, fie la suprarenalectomia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
In macroadenoame cu sau fără extensie supraselară rata de succes scade la 25%. Suprarenalectomia bilaterală totală este indicată ca alternativă în boala Cushing, ca și în sindromul Cushing paraneoplazic cu tumora cauzală rezecată incomplet. De asemenea, se practică dacă chirurgia hipofizară nu a avut succes. Se poate efectua laparoscopic. Suprarenalectomia unilaterală este indicația de elecție pentru sindromul Cushing prin tumoră suprarenală secretantă de cortizol. Radioterapia hipofizară pentru boala Cushing Radioterapia convențională fracționată se efectuează în prezent cu echipamente pentru radioterapie supravoltată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în sindromul Cushing paraneoplazic cu tumora cauzală rezecată incomplet. De asemenea, se practică dacă chirurgia hipofizară nu a avut succes. Se poate efectua laparoscopic. Suprarenalectomia unilaterală este indicația de elecție pentru sindromul Cushing prin tumoră suprarenală secretantă de cortizol. Radioterapia hipofizară pentru boala Cushing Radioterapia convențională fracționată se efectuează în prezent cu echipamente pentru radioterapie supravoltată (accelerator linear sau cobaltron), eventual conformațională sau stereotaxică, sau radiochirurgie (gamma-knife sau cyber-knife). Este indicată ca terapie secundară pentru boala Cushing, mai ales prin tumori
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pentru boala Cushing Radioterapia convențională fracționată se efectuează în prezent cu echipamente pentru radioterapie supravoltată (accelerator linear sau cobaltron), eventual conformațională sau stereotaxică, sau radiochirurgie (gamma-knife sau cyber-knife). Este indicată ca terapie secundară pentru boala Cushing, mai ales prin tumori hipofizare invazive. Asigură controlul hipercortizolismului în 50 60% din pacienți la 3-5 ani. Se indică de asemenea în sindromul Nelson care a complicat suprarenalectomia bilaterală. Tratamentul farmacologic Tratamentul medicamentos este adjuvant. Nu se cunosc preparate care să supreseze cu succes secreția
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
medicamente cu efect inhibitor asupra steroidogenezei suprarenale, de exempplu ketoconazol sau metopiron. Au indicație în cazurile severe 224 pentru ameliorarea preoperatorie a efectelor hipercortizolismului sau în tumori nerezecabile. Chimioterapia nespecifică are o rată de succes mică în carcinoamele suprarenale sau hipofizare sau cu secreție paraneoplazică de ACTH. Sunt în investigație noi clase de medicamente de tip temozolomid sau inhibitori mTOR. Evaluarea postoperatorie (clinic și hormonal) se realizează la 1, 3, 6, 12 luni și, apoi anual în caz de evoluție favorabilă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
clase de medicamente de tip temozolomid sau inhibitori mTOR. Evaluarea postoperatorie (clinic și hormonal) se realizează la 1, 3, 6, 12 luni și, apoi anual în caz de evoluție favorabilă. Evaluarea efectului radioterapiei se face la 1-3 ani. Evaluarea imagistică hipofizară se indică la 3-6 luni postoperator și apoi anual, mai ales la pacienții cu suprarenalectomie bilaterală, pentru detectarea apariției sindromului Nelson. Complicațiile tratamentului chirurgical hipofizar sunt reprezentate de diabet insipid tranzitor (aproximativ 10% din cazuri) sau permanent, hipopituitarism, rareori complicații
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în caz de evoluție favorabilă. Evaluarea efectului radioterapiei se face la 1-3 ani. Evaluarea imagistică hipofizară se indică la 3-6 luni postoperator și apoi anual, mai ales la pacienții cu suprarenalectomie bilaterală, pentru detectarea apariției sindromului Nelson. Complicațiile tratamentului chirurgical hipofizar sunt reprezentate de diabet insipid tranzitor (aproximativ 10% din cazuri) sau permanent, hipopituitarism, rareori complicații neurochirurgicale. Complicațiile suprarenalectomiei bilaterale sunt reprezentate de insuficiența suprarenală cronică și sindromul Nelson, reprezentând hiperplazia reactivă a celulelor corticotrope. Sindromul Nelson survine în 8-29% din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
10% din cazuri) sau permanent, hipopituitarism, rareori complicații neurochirurgicale. Complicațiile suprarenalectomiei bilaterale sunt reprezentate de insuficiența suprarenală cronică și sindromul Nelson, reprezentând hiperplazia reactivă a celulelor corticotrope. Sindromul Nelson survine în 8-29% din cazuri după suprarenalectomia bilaterală și necesită chirurgie hipofizară sau radioterapie. Complicațiile tratamentului medicamentos se referă la insuficiența corticosuprarenală ce impune ajustarea dozei. Criterii de eficiență terapeutică sunt: 1. Normalizarea producției de cortizol; 2. Absența recurenței/progresiei tumorale; 3. Prevenirea și vindecarea complicațiilor. 6.5. Hiperaldosteronismul primar Hipertensiunea arterială
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la 5-10 ani (datorat numărului mai mare de meduloblastoame și astrocitoame cerebeloase la copil) și al doilea la 41-50 ani (aglomerarea cazurilor de meningioame, glioblastoamne și metastaze). După sex, tumorile endocraniene sunt mai frecvente la bărbați, cu 2 excepții: tumorile hipofizare și meningioamele. În cazul meningioamelor, raportul dintre cazurile apărute la femei și cele apărute la barbati este ~ 2/1 ! Tumorile cerebrale pot avea localizări multiple sau unice. Cu localizări multiple pe primul loc se situează limfomul (în 50% din cazuri
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
11. CHISTURILE și PSEUDOTUMORILE 11.1. Chistul pungii lui RATCHKE 11.2. Chistul epidermoid 11.3. Chistul dermoid 12. CHISTURILE ÎNVELIȘURILOR CREIERULUI 12.1. Chistul arahnoidian 12.2. Chistul coloid 12.3. Hamartomul 13. TUMORILE REGIUNII SELARE 13.1. Adenomul hipofizar 13.2. Craniofaringiomul 14. TUMORI CU CELULE GERMINALE 14.1. Germinomul 14.2. Carcinomul embrional 14.3. Tumorile de sac YOLK 14.4. Choriocarcinomul 14.5. Teratomul 14.6. Tumori mixte 15. TUMORI ALE COMPONENTELOR NERVILOR 15.1. Schwannomul 15
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cantitate de informație. La sfârșitul copilăriei echilibrul este instaurat în 2 variante afectiv și cognitiv, imaginea corpului. Pubertatea ultimul episod al maturizării biologice La pubertate apare un dezechilibru afectivo-motor. Ce este pubertatea? Este expresia maturizării gonadelor, dependente de maturizarea hipotalamo hipofizară. Finalitatea funcțională a proceselor este capacitatea de reproducere. Hipotalamusul sintetizează un peptid, LRH sau GnRH, ce stimulează eliberarea gonadotropinelor (LH și FSH). Pubertatea se caracterizează prin creșterea progresivă a concentrației circulației de steroizi, particule de testosteron asupra băieților, foliculină la
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
mai mică de progesteron placentar, scade concentrația de potasiu intracelular, modificând potențialul de membrană (ZOLLERS W.G. și col. 1993). Estrogenii placentari determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și acetilcolină, importanți neurohormoni cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali se datorează celulelor neurosecretoare care au în același timp caracterele celulei nervoase, precum și pe cele ale celulei glandulare. Celulele neurosecretoare primesc stimulii veniți de la nivelul centrilor nervoși superiori și reacționează prin eliberarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în formarea stratului tecal și formarea antrului. În urma stimulării celulelor granuloasei ovariene de către FSH apar și receptori pentru hormonul luteinizant (LH), a cărui secreție este esențială în producerea ovulației (BOITOR I. 1979, DAY B.N. 1984, MALVEN P.V. 1984). Deși hormonii hipofizari FSH și LH sunt hormoni diferiți, cu actiuni specifice, fiziologic nu pot fi delimitați, ei fiind activi numai împreună și în anumite raporturi. Modificarea acestor raporturi în cursul ciclului sexual s-a dovedit a fi mai importantă decăt cantitățile absolute
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și în anumite raporturi. Modificarea acestor raporturi în cursul ciclului sexual s-a dovedit a fi mai importantă decăt cantitățile absolute ale acestora ( BOITOR I. 1979, LIGGINS G.C. 1973). Cercetările au arătat că, stimularea adrenergică este urmată de secreția gonadotropă hipofizară (FSH, LH, LTH), pe când inhibiția activității adrenergice duce la inhibarea gonadotropilor hipofizari(BOITOR I., 1979, BOGDAN AL. și col. 1981, YADAV M.C. și col. 1988, KING G.J. 1993). Ovarele sunt “ organe țintă “, asupra cărora își exercită acțiunea secrețiile hipofizare (FSH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a dovedit a fi mai importantă decăt cantitățile absolute ale acestora ( BOITOR I. 1979, LIGGINS G.C. 1973). Cercetările au arătat că, stimularea adrenergică este urmată de secreția gonadotropă hipofizară (FSH, LH, LTH), pe când inhibiția activității adrenergice duce la inhibarea gonadotropilor hipofizari(BOITOR I., 1979, BOGDAN AL. și col. 1981, YADAV M.C. și col. 1988, KING G.J. 1993). Ovarele sunt “ organe țintă “, asupra cărora își exercită acțiunea secrețiile hipofizare (FSH, LH, LTH), care răspund prin eliberarea de gameți apți pentru fecundare și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]