2,747 matches
-
Diagnosticul IRA 1. Tabloul clinic al IRA este extrem de variabil, funcție de tipul de agresiune asupra rinichiului. Esențială în diagnostic rămâne suspiciunea clinică, dată de existența unei patologii acute sau a unui tratament recent care poate afecta brusc funcția renală (sepsis, hipotensiune, hipovolemie, boală sistemică, nefrotoxice etc. - vezi tabelul 3). Suspiciunea clinică este întărită de preexistența unei patologii cronice care expune pacientul la un risc crescut de IRA: boală renală cronică, diabet zaharat, boală aterosclerotică, hipertensiune arterială. Pacientul cu IRA poate prezenta
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
profundă), • complicațiile datorate stresului și/sau nutriției artificiale (esofagite peptice, ulcere digestive), • complicațiile manevrelor de îngrijire (pneumotorax - la montarea cateterului venos central, embolii pulmonare, flebite sau septicemii de cateter, infecții intraspitalicești cu germeni rezistenți); alergii și intoleranțe medicamentoase, • complicațiile dializei: hipotensiune arterială, hemoragii, sindrom de dezechilibru dialitic, embolie gazoasă. 14.6. Forme clinice particulare de IRA. 14.6.1. IRA la substanțe de contrast iodate într-o epocă în care manevrele de cardiologie intervențională (angiografiile în special) sunt foarte frecvente, incidența
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
general, bun, depinzând de măsura în care se realizează corecția rapidă și adecvată a factorilor declanșatori. în NTA, prognosticul este variabil, depinzând de tipul și numărul comorbidităților, precum și a severității bolii care a determinat IRA. Factorii de prognostic nefavorabil sunt: hipotensiunea arterială severă persistentă, șocul septic, necesarul de ventilație asistată, oliguria persistentă, insuficiența altor organe, boala cauzatoare severă persistentă, vârsta înaintată etc. La pacienții cu IRA din serviciile de terapie intensivă, mortalitatea poate ajunge la 50-80 %. în IRA obstructivă, prognosticul depinde
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
50 ml tamponată cu insulină (10 UI) administrată în perfuzie rapidă (60 de minute) pe cateter venos central - preferată în stările de hiperhidratare; • furosemid: 120-240 mg IV (6-12 fiole!) - pentru a crește excreția urinară de potasiu; se utilizează în absența hipotensiunii/a hipovolemiei. b) Edemul pulmonar acut (EPA) reprezintă o complicație severă, îndeosebi în condiții de oligoanurie și lipsă de răspuns la tratamentul diuretic. Cauza EPA este reprezentată întotdeauna de hiperhidratare, cordul putând fi indemn. Tratamentul EPA este cel clasic, la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
principal prin: • înlăturarea cauzei care a dus la hipovolemie absolută sau relativă; • hidratarea adecvată (de regulă, parenterală) în cazurile cu deshidratare; • înlăturarea medicației care interferează cu autoreglarea renală (IECA, sartani, AINS); înlăturarea medicației nefrotoxice. 14.8.3. Corecția rapidă a hipotensiunii arteriale (hTA) și/sau a hipovolemiei, prin umplere vasculară, sub controlul presiunii venoase centrale (PVC) a) Dacă PVC <2 cm H2O, volemia este insuficientă și se impune umplerea vasculară. • Accesul vascular trebuie realizat prin flexule de calibru mare 14-16 G
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
peste normal. La bolnavii dializați, acest echilibru între intrări și ieșiri este mai bine controlat. Mulți pacienți care efectuează 3 ședințe de HD/săptămână pot tolera aproximativ 1000 ml/zi, dar orice câștig în greutate interdialitic excesiv accentuează riscul de hipotensiune intradialitică. Administrarea intravenoasă a medicației și nutriția parenterală totală, utilizate pentru tratarea pacienților cu afecțiuni severe și IRA, implică adesea un volum mare de lichide ce nu poate fi administrat în absența implementării dializei zilnice sau a terapiilor continue (vezi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
bolii CV asupra rinichiului. în fine, orice cauză de acutizare a BCR (vezi capitolul „Insuficiența renală acută”) poate determina progresia bolii renale cronice. Este binecunoscut faptul că pacienții cu BCR prezintă un risc foarte înalt de IRA. în mod particular, hipotensiunea arterială, deshidratarea și utilizarea medicației care interferă cu hemodinamica intrarenală sau cu potențial nefrotoxic reprezintă cauze frecvente de IRA suprapusă peste BCR. După rezolvarea episodului acut, funcția renala se „stabilizează” de regulă la un nivel inferior celui existent anterior agresiunii
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Frecvența anxietății si mai ales a depresiei este net crescută în comparație cu populația non-renală. Tulburările de somn sunt des întâlnite în stadiul avansat al BCR. Pacienții uremici (în special dacă sunt și diabetici sau etilici) prezintă frecvent manifestări ale neuropatiei vegetative: hipotensiune ortostatică, inversarea ritmului nictemeral al TA și frecvenței cardiace, tulburări de micțiune și ale tranzitului intestinal, impotență. De asemenea, sunt prezente tulburări asociate neuropatiei senzitive (hipoestezie, senzații de arsură distală etc) sau motorii (sindromul „picioarelor neliniștite”). Tratamentul pacientului cu BCR
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu dipiridamol are un efect superior celui cu acid acetilsalicilic în a preveni tromboza, prin limitarea hiperplaziei venoase. FAV se poate infecta (de regulă infecție stafilococică, responsivă la antistafilococice majore de tipul vancomicinei) sau tromboza. Tromboza fistulei este favorizată de hipotensiunea intradialitică, compresie, preexistența stenozei, status-ul pro-coagulabil. în unele cazuri este posibilă dezobstrucția FAV cu sondă Fogarty. De regulă însă este necesară inserția unui cateter venos central până la crearea și maturarea unei noi FAV (cranial față de vechea fistulă sau la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
V (unde K definește parametrii dializorului, t reprezintă factorul timp, iar V este volumul de distribuție a ureei, dependent de dimensiunile pacientului); pentru o dializă eficientă, Kt/V trebuie să fie ≥1,4 Complicațiile acute ale hemodializei sunt reprezentate de: hipotensiunea intradialitică - favorizată de: estimarea greșită a greutății uscate (vezi mai jos); neuropatia vegetativă autonomă; o rată de ultrafiltrare mare (îndepărtarea unei cantități mari de apă din spațiul intravascular per unitate de timp); centralizarea circulației (de exemplu vasodilatație splanhnică datorită unei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
regulă oliguric sau anuric, astfel că între două ședințe de dializă acumulează un spor interdialitic în greutate (care va fi eliminat în cursul ședinței prin ultrafiltrare). Greutatea uscată este greutatea optimă cu care pacientul iese din dializă, fără a prezenta hipotensiune arterială sau acuze subiective (vertij, cefalee, crampe) și nici HTA severă la următoarea ședință de dializă. Greutatea uscată se stabilește prin tatonare, astfel ca pacientul să fie normotensiv sau ușor hipertensiv la ședința următoare de dializă. Hiperhidratarea latentă se poate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
receptor AT1 ai angiotensinei II, în caz de tuse sau edem angioneurotic la IECA; blocanți ai canalelor de calciu (verapamil, diltiazem, dihidropiridine), la pacienți vârstnici, cu HTA sistolică, la anginoși. Pacientul diabetic în hemodializă Diabeticul hemodializat prezintă frecvent episoade de hipotensiune intradialitică - înalt predictive pentru decesul cardiac. Controlul glicemic trebuie să fie apropiat de optim, având efecte benefice asupra statusului nutrițional și a supraviețuirii pacientului. Pacientul diabetic dializat este de regulă tratat cu insulină, antidiabeticele orale fiind ineficiente sau chiar periculoase
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
AL VOLEMIEI ȘI AL TA (CEL PUȚIN îN PRIMII ANI DE DP), DATORITĂ ULTRAFILTRĂRII (UF) UNIFORME, CONTINUE; PREZERVAREA MAI BUNĂ A FUNCȚIEI RENALE REZIDUALE (FRR), PROBABIL DATORITĂ STABILITĂȚII TA, CARE PREVINE ATÂT ISCHEMIA, CÂT ȘI HIPERTENSIUNEA GLOMERULARĂ, SECUNDARE EPISOADELOR DE HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ ȘI, RESPECTIV, DE EXPANSIUNE VOLEMICĂ, CE CARACTERIZEAZĂ PACIENȚII TRATAȚI PRIN HD; PACIENȚII CU DP NECESITĂ TRATAMENT CU ERITROPOIETINĂ îN DOZE SEMNIFICATIV MAI MICI DECÂT PACIENȚII HD, PROBABIL DATORITĂ PREZERVĂRII MAI BUNE A FRR (DECI A PRODUCȚIEI ENDOGENE DE ERITROPOIETINĂ
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
o diminuare a volumului compartimentului extracelular fără modificări de osmolalitate și deci fără modificări de volum intracelular. Osmolalitatea plasmatică și natremia sunt normale. 16.3.3. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se sprijină pe examenul clinic. a. Semne clinice: • Afectarea sectorului vascular: - hipotensiune arterială ortostatică, apoi de decubit; - tahicardie compensatorie reflexă; - șoc hipovolemic când pierderile lichidiene sunt peste 30 %; - aplatizarea venelor superficiale; - scăderea presiunii venoase centrale; - oligurie cu urini concentrate în caz de răspuns renal adaptat la hipovolemie (nu se observă decât când
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fizic. Hiponatremia poate fi asociată cu o multitudine de patologii subiacente și poate evolua în prezența unui status hipovolemic, normovolemic sau hipervolemic. De aceea se cercetează atent semnele de depleție de volum ale fluidului extracelular (pliu cutanat persistent, mucoase uscate, hipotensiune ortostatică) sau supraîncărcare de volum (distensia venelor jugulare, raluri pulmonare, lichid pleural, ascită, zgomot de galop, edeme pretibiale). Aprecierea clinică a volumului fluidelor extracelulare este relativ ușoară la pacientul edematos. Aprecierea clinică este mai dificilă pentru a face distincția dintre
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
direct al „vaptanilor” constă în creșterea diurezei apoase, avantaj evident față de diuretice care pot crește modest excreția apei libere. Diureticele pot scădea la potasiu seric, osmolalitatea plasmatică, fluxul sanguin renal și rata de filtrare flomerulară. Mai mult diureticele pot precipita hipotensiune ortostatică, activarea neurohormonală, norepinefrinei, reninei și crește nivelul ureei și creatininei serice. De menționat că literatura de specialitate nu oferă ghiduri sau un consens privind terapia optimă a hiponatremiei. Opțiunile terapeutice au o eficacitate limitată, și uneori nu sunt bine
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hipercapnică poate persista. C. Alcaloze metabolice sensibile la clor se însoțesc de deshidratare extracelulară și clorurie scăzută. Această perturbare se caracterizează prin contracția volumului circulant eficace și stimularea sistemului renină-angiotensină prin hipovolemie. Clinic tensiunea arterială este normală sau scăzută cu hipotensiune ortostatică. Frecvent apar hipokaliemie și hipoaldosteronism secundar. Se întâlnește în: pierderi acide digestive prin vărsături, aspirație naso-gastrică, tumori viloase colonice sau rectale (secreție bogată în clor și potasiu); pierderi acide pe cale urinară după diuretice tiazidice și de ansă care cresc
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Efectele secundare ale medicamentelor în insuficiență renală trebuiesc cercetate sistematic în caz de: creșterea retenției azotate în condițiile unor tratamente cu corticoizi și cu cicline (exceptând doxiciclina și minociclina) fără modificarea filtrării glomerulare antihipertensive ca beta blocantele care pot provoca hipotensiune. IEC sunt în general bine tolerați în afara cazurilor de stenoză de arteră renală bilaterală sau stenoză unilaterală pe rinichi unic funcțional și în caz de deshidratare și hipovolemie (insuficiență cardiacă, sindrom nefrotic, ciroză, hemoragie). IEC pot să scadă debitul filtrării
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și este singurul efect advers ce limitează doza. Tratament: supraveghere hematologică lunară, reducerea dozei dacă GA < 2.500/mmc, sau trombocitopenie <130.000/mmc. Alergia la AZA este un efect advers rar, dar grav, posibil letal. Se manifestă prin febră, hipotensiune și oligurie. Tratament: oprirea administrării, măsuri simptomatice. Hepatita și pancreatita sunt excepționale. Tratament: supravegherea transaminazelor lunar. Citoliza regresează după diminuarea dozelor. Oncogeneza. La pacienții cu transplante de organe, dar nu și la cei cu boli autoimune, tratați cu AZA, s-
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și în alte boli autoimune), doza uzuală este 1 g IV, care se repetă după două săptămâni. Prețul de cost este ridicat (aproape 3.000 $ pentru 500 mg). 5. Efecte adverse: Febra se întâlnește cel mai frecvent (43 %), urmată de hipotensiune (10 %) și bronhospasm (8 %). Alte efecte adverse posibile sunt: frisoane, cefalee, greață, vărsături, rinită. Acestea survin, de regulă, în timpul perfuziei IV și se remit după oprirea sau încetinirea ritmului acesteia. Efecte adverse mai rare, dar severe, pot fi: neutropenie, trombocitopenie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acestei modalități de tratament este relativ redus, fiind estimat la 1/500 de pacienți, respectiv 1/3000 de tratamente. în general, complicațiile asociate plasmaferezei sunt clasificate în trei categorii: complicațiile accesului vascular: hematom, pneumotorax, hemoragie retroperitoneală; complicațiile procedurii in sine: hipotensiune arterială, hemoragii, reacții alergice (la etilen oxid), tulburări de ritm; complicațiile legate de anticoagulare: hipocalcemie severă și alcaloză metabolică (induse de utilizarea citratului). Complicațiile cele mai frecvente ale plasmaferezei sunt reacțiile alergice (0-12 %), hipotensiune arterială, reacții vaso-vagale (0-12 %), reacții febrile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hemoragie retroperitoneală; complicațiile procedurii in sine: hipotensiune arterială, hemoragii, reacții alergice (la etilen oxid), tulburări de ritm; complicațiile legate de anticoagulare: hipocalcemie severă și alcaloză metabolică (induse de utilizarea citratului). Complicațiile cele mai frecvente ale plasmaferezei sunt reacțiile alergice (0-12 %), hipotensiune arterială, reacții vaso-vagale (0-12 %), reacții febrile (1-18 %), hipocalcemie simptomatică (0-9 %), aritmii (3 %), intoxicație cu citrat (foarte rară). Funcție de tipul de complicație, tratamentul este diferit: steroizi, antihistaminice, administrare de calciu, scăderea ratei de infuzie a anticoagulantului (citrat). III. DIALIZA HEPATICĂ Dializa
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
unei scăderi excesive a glicemiei, cel mai adesea în urma unei injecții cu insulină; g) comă uremică - este o complicație majoră a unei creșteri importante a ureei sanguine (insuficiență renală), ale cărei semne clinice caracteristice sunt: respirație Cheyne-Stokes, hipotermie, abolirea reflexelor, hipotensiune și miros de urină a respirației. COMOȚIE (< fr. commotion, lat. commotio) - Perturbare violentă a organismului, ca urmare a unui șoc direct sau indirect, determinând unele tulburări funcționale caracterizate prin cefalee, confuzie și amnezie. În condițiile în care simptomele se prelungesc
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau compensator. Hipertrofia musculară este urmarea eforturilor intense depuse pe plan fizic. HIPOKINEZIE (< germ. Hypokinese, cf. gr. hypo - sub, kinesis - mișcare) - Scăderea funcționării motoare a diferitelor organe cavitare sau a mușchilor striați. Formă extremă a procesului de excitație, opusă hiperkineziei. HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ (< fr. hypotension) - Scăderea tensiunii arteriale sub valorile normale. Se poate instala după pierderea unei cantități mari de lichide sau după hemoragii masive instalate din diverse cauze. Mai pot fi implicate unele afecțiuni cum ar fi: infarctul de miocard, infecțiile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
abdominale, realizarea unui drenaj bronșic mai bun și activarea centrilor respiratori. ORTOSTATISM (< fr. orthostatisme, cf. gr. orthos - drept, statikos - care stă) - Poziție prin care corpul este menținut la verticală. Utilizarea acestei posturi este contraindicată în unele afecțiuni, cum ar fi hipotensiunea ortostatică, ce apare la unii bolnavi atunci când se ridică în picioare sau la cei cu albuminurie ortostatică. Ridicarea și menținerea ortostatismului poate provoca unele tulburări, cum ar fi: amețeli, vomă, scăderea tensiunii arteriale, transpirații profunde. OSGOOD-SCHLATTER (nume proprii) - Afecțiune determinată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]