962 matches
-
Un extras din această stenogramă, alcătuit din filele 61-72, a fost publicat de Cristina Anisescu, ca anexă a studiului Dinamica de structură și rol a rețelei informative în perioada 1948-1989, în C.N.S.A.S., „Arhivele Securității”, vol. 1, București, Editura Pro Historia, 2002, p. 41-50.) 52. 1954 iunie 14 - Protocol al ședinței Secretariatului C.C. al P.M.R. din 14 iunie 1954 în care s-a dezbătut modificarea Hotărârii Biroului Politic nr. 93/1954 privind controlul partidului asupra M.A.I. PROTOCOL No. 15 al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este captivul triunghiului Ethos-Logos-Pathos, încât „biruința gândului în istoriografie trebuie să însemne o extindere continuă a sferei logosului, a veracității în dauna ethosului abuziv și a pathosului deformant”. Nu ignoră faptele, numai că îl interesează valorizarea lor. Aspiră către o Historia integra (o sintagmă cu dublu sens, notează Al. Zub: „de plenitudine în ordinea comprehensiunii și de luciditate în abordarea faptelor”) și spre un dialog cu durata lungă, singura în stare să ne ofere vastele semnificații, de vreme ce numai o proiecție largă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Anima Mundi", reprezentată că o femeie cu mîinile ușor depărtate, din care țîșnesc raze de lumină 26); Giordano Bruno, About the Monas (1591); Robert Fludd, monumentalul tratat (în 5 volume) Utriusque Cosmi maioris scilicet et minoris metaphysica, physica atque technica historia 27 (unele ilustrații arată influență celor șapte planete asupra trupului uman, altele influență celor 12 constelații zodiacale); Athanasius Kircher, La Chine illustrée (Amsterdam, 1670), si Arca Noë (Amsterdam, 1675); Gregorius Anglus Sallwigt (von Welling), Opus mago-cabalisticum, Frankfurt, 1719 (vezi ilustrația
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
După marea criză din secolul al III-lea, împăratul Aurelian a fost silit să procedeze la o restrângere teritorială și să aducă linia de apărare a statului roman pe Dunăre, rezultatul fiind evacuarea Daciei. Iată ce relatează Flavius Vopiscus, în Historia Augusta: "(Aurelian) văzând Iliricul devastat și Moesia pierdută, a părăsit provincia întemeiată de Traian dincolo de Dunăre, ridicând (evacuând) armata și pe provinciali, desperând a o mai putea menținea, și popoarele (locuitorii) luate de acolo le-a așezat în Moesia, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a Cântării României (pledând, cu noi argumente, pentru paternitatea lui Bălcescu). A făcut parte din comitetul de redacție al marelui Dicționar român-polon (Slownik rumunsko-polski), apărut în 1970. În 1973, a publicat la Cracovia o masivă istorie a polonezilor din Bucovina (Historia Polaków na Bukowinie), cu numeroase materiale inedite, din arhiva personală, referitoare la cultura poloneză în Bucovina și la legăturile cu mediul românesc. SCRIERI: Zwiazki kulturalne polsko-rumunskie, Lvov, 1933; Zarys dziejow literatury rumunskiej, Lvov, 1935; Nikolaj Bălcescu pisarz i rewolucjonista, Cracovia
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
na Bukowinie), cu numeroase materiale inedite, din arhiva personală, referitoare la cultura poloneză în Bucovina și la legăturile cu mediul românesc. SCRIERI: Zwiazki kulturalne polsko-rumunskie, Lvov, 1933; Zarys dziejow literatury rumunskiej, Lvov, 1935; Nikolaj Bălcescu pisarz i rewolucjonista, Cracovia, 1961; Historia Polaków na Bukowinie, Cracovia, 1973. Repere bibliografice: S. Lukasik, Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Cracovia, 1938, 134-135; M. Mitu, 50 de ani de filologie română la Universitatea din Cracovia, LL, 1972, 2; V.
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
europeană. Este cea de a doua operă a lui C. tradusă într-o limbă europeană, după Istoria Imperiului Otoman. Cartea a fost tradusă în germană de J. Redslob (Beschreibung der Moldau) și publicată de Büsching în „Magazin für die neue Historie und Geographie”, în 1769. O ediție separată s-a făcut, după doi ani, la Leipzig. Traducerea în limba română s-a tipărit la Mânăstirea Neamț, în 1825, sub titlul Scrisoarea Moldovei. Autoritatea europeană de orientalist, care avea să dureze mai
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Leipzig. Traducerea în limba română s-a tipărit la Mânăstirea Neamț, în 1825, sub titlul Scrisoarea Moldovei. Autoritatea europeană de orientalist, care avea să dureze mai bine de un secol, și-o câștigă C. post-mortem, prin tratatul în limba latină Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae [Istoria creșterii și descreșterii Curții Otomane], încheiat în 1716. Concepția care structurează materialul informativ cules de la sursă (biblioteca Seraiului și scrierea rezumativă Synopsis a lui Saadi) e aceea a creșterii și decăderii imperiilor, reactualizată în preajma
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și cu cea germană, din 1745. Tălmăcirea în limba rusă, făcută în timpul vieții autorului, a rămas în manuscris. Istoria exactă era adiționată cu numeroase note și legende, fapt ce i-a atras pe scriitorii romantici europeni. Astfel, Victor Hugo folosea Historia... pentru ciclul Orientalelor din La Légende des siècles, cum o spune în prefață, iar Byron recursese la aceeași sursă când se documenta pentru poema Don Juan. Opera istorică special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
îngr. și introd. Virgil Cândea, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, îngr. Stela Toma și Nicolae Stoicescu, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973, vol. I: Divanul, tr. Maria Marinescu-Himu, București, 1974, vol. IX, t. I: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus. Historia moldo-valachica, tr., îngr. și introd. Dan Slușanschi, pref. Virgil Cândea, București, 1983, vol. III, t. II: Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, tr., îngr. și introd. Virgil Cândea, text rus îngr. Anca Irina Ionescu, București, 1987, vol. IV, t. II: Scurtă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
française du XVIII-e siècle, I-III, Paris, 1969; L’Avenir du passé. Utopie et littérature, Paris, 1972; ed. (Viitorul trecutului. Utopie și literatură), tr. Ileana Cantuniari, București, 1997; Vasile Alecsandri, tr. Maria Golescu, New York, 1973; Bibliografia franco-española. 1600-1715, Madrid, 1977; Historia de Santa Cruz de Tenerife, Santa Cruz de Tenerife, 1978; Ion Barbu, New York, 1981; ed. București, 1996; Le Masque et le visage. Du baroque espagnol au classicisme français, Geneva, 1982; Santa Cruz, primavera y poesía, Santa Cruz de Tenerife, 1986
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din Moldova și identitatea lor etnică, CRC, 2002, 11; Dumitru Pop, O monografie etnologică esențială, TR, 2003, 9. I.D.
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
4/2002; Revista de Știinte Militare nr.1 (2)/2002; Revista Trupelor de Uscat nr. 1, 3-4/1999; Revista PROFIL, nr.1/2003; Revista Spirit Militar Modern, 2001 nr.3/2003; Revista LUMEA , 2001 2002, nr.1 5/2003; Revista HISTORIA , nr. 1/2001; nr.4/2002; Terorismul Amenințare strategică pentru lumea liberă, Serviciul Român de informații, 2003; Les Dossiers de i'Histoire, M144, nr. 83/1992; Securitate și cooperare, Revista Asociatiei G.C.Marshall, Romania 1/2001; Departamentul de Stat al
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sacră a copacului și credința păgână, pre-creștină, privind arborele- templu. „Pădurile [= arborii] - spunea Plinius cel Bătrân - au fost templele divinităților și, conform unui străvechi obicei, chiar și acum oamenii simpli de la țară îi închină zeului cel mai frumos arbore” (Naturalis historia, XII, 3) (136). Într-adevăr, astfel de credințe au supraviețuit și în cultura tradițională românească, mai ales în folclorul religios cel mai conservator, și anume cel al păstorilor : „Ciobanii - consem- nează Tache Papahagi - se mărturisesc la copaci [...]. Fac o cruce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
seara și dimineața” (20, p. 428). De asemenea, cu decoct de scoarță de „giugastru” „se scaldă copiii, ori de ce ar fi bolnavi” (114). În secolul I e.n., Plinius vorbea de virtuțile terapeutice ale lemnului de arțar „strivit în vin” (Naturalis historia, XXIV, 31). Iată și alte obiceiuri și credințe populare care ne interesează în mod special. „în dziua de Ispas, românii din Transilvania, cât și cei din Banat [și din Moldova ; cf. 102] îndătinează de a împăna și a înfrumuseța mormintele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ai unui zeu „nordic” pe care grecii l-au asimilat cu Apollo, adăugându-i (u)toponimul „Hiperboreeanul” ; - Orfeu, Musaios și alții sunt traci ; - Abaris vine în zbor din Hiperboreea ; - Aristeas (sau doar sufletul acestuia), sub formă de corb (Plinius, Naturalis historia, VII, 174), îi vizitează, „posedat de Apollo”, pe sciți, hiperborei și alte populații „nordice” pe care le descrie în poemul Arimaspeia (Herodot, Istorii, IV, 13-16) ; - unul dintre legendarii hieros iatros, Leonim din Atena, rănit fiind, este trimis de oracol pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al eroului macedonean. Această a doua soluție pare a fi mai credibilă, având în vedere și faptul că Victor Aurelius (care și-a scris cartea în jurul anului 360) a fost probabil influențat de prima traducere în limba latină a Alexandriei (Historia Alexandri Magni regis Macedoniae). Traducerea a fost făcută de Iulius Valerius cam prin anul 340, așa încât nici Galerius (mort în anul 311), nici Lactantius (mort în jurul anului 325) nu puteau s-o fi cunoscut. Oricum, fie într-un caz, fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeilor (Seneca, Naturales quaestiones, IV, 6), fie (ca în Corint) „prin sacrificii și cuvinte magice” (Pausanias, Călătărie în Grecia, II, 34, 4), fie prin descântece și incantații (carmina) : „Strămoșii noștri au crezut întotdeauna [...] în atragerea fulgerelor [prin incantații]” (Plinius, Naturalis historia, XXVIII, 13) (210, p. 30). Autorul latin Columella (De re rustica, secolul I e.n.) vorbește și el de „gonitori de nori” (nubifugus), iar Palladius (secolul al IV-lea e.n.) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de grindină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
greu de folosit (84, p. 175). Plinius cel Bătrân descrie trei varietăți ale plantei hyoscyamus (măselariță). „Toate trei - spune el - provoacă nebunie și amețeli la cap.” Dizolvată sau nu în vin, măselarița „tulbură mintea și se suie la cap” (Naturalis historia, XXV, 35-37) (38, pp. 207-208). Efectul delirogen al plantei este sugerat și de numele ei. Plinius spune că romanii numesc măselarița altercum/alterculum (probabil, „care provoacă ceartă, altercație”), iar Dioscoride susține că numele ei popular este insana (demență, sminteală). Similar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că „la Atena [cucuta] era folosită în pedeapsa capitală”. Dar tot el ne asigură că sunt „situații în care se recomandă să bei cucută (cicuta), ca remediu” (Naturalis historia, XXV, 151-154). Ca și la alte plante psihotrope, diferența dintre leac și otravă (ambele numite în greacă pharmacon) este dată de doza folosită. Se pare că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
delicatesă culinară” a putut să-l otrăvească pe împărat. Din descrierea lui Plinius rezultă însă clar că a fost vorba de Amanita muscaria : „[Are] culoare de un roșu deschis [...] și poartă pe pălărie niște pete albe ca niște picături” (Naturalis historia, XXII, 92-93) (38, p. 125). Efectele halucinogene și psihotrope ale acestei ciuperci erau cunoscute nu numai în India și Iran (probabil sub numele de soma și haoma) (45), în Asia Centrală și de Nord (de către șamani), dar și în Europa arhaică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de nebunie colectivă sau chiar moartea. Mierea infestată era „numită maenomenon, de la nebunia pe care o provoacă” (gr. mainomai = „a înnebuni”), nota Plinius. „Acea populație, deși le oferă romanilor ca tribut ceara, nu vinde mierea, pentru că este letală” (Plinius, Naturalis historia, XXI, 77) (38, p. 89). Cam în aceeași epocă, poetul Ovidiu (Amores, XII, 9-10) se plângea și el de „apriga miere”, produsă de „albinele Corsicii”, „strânsă din otrăvitele flori ale cucutelor lungi” (274, p. 115). Motivul mierii infestate cu toxine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arsă. Pâinea amestecată cu neghină (sau cu pir) nu este numai acră, dar are și unele efecte narcotice, producând amețeală și alte tulburări nervoase. Faptul era cunoscut și de Plinius cel Bătrân : „Când [neghina] ajunge în pâine, provoacă amețeli” (Naturalis historia, XVIII, 156) (111, p. 240). Nu întâmplător numele popular al plantei este în franceză ivraie (de la ivresse = „ebrietate”), iar în italiană capogirlo („amețeală”). Neghina e o plantă toxico-nar- cotică ce nu se dă în mâncare nici măcar animalelor domestice. Ea trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei varietăți de cânepă sălbatică (63). „Ea crește și semănată, și de la sine” (Herodot, Istorii, IV, 74) sau „Canabis a crescut mai întâi în păduri” (Plinius, Naturalis historia, XX, 259) ; - fie tracii reușiseră să aclimatizeze varietatea Cannabis indica. „Multe plante au trecut din India în Persia, iar de acolo [...] în Europa”, scria Mircea Eliade la Calcutta, în 1931. În secolul al X- lea e.n., medicul persan Abu Mansur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
felul de vedenii și un râs care nu se potolește”. Râsul provocat de planta psihotropă poate fi oprit doar „prin administrarea unei poțiuni de sâmburi de pin în vin de palmier cu piper și miere”, adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și la fumigațiile de plante psihotrope. Refe- rindu-se la masageți (ramura răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]