1,662 matches
-
ipocrite Nu vreau biserici trădătoare Credințele sunt rânduite Să ne țină în închisoare Detest puteri imperiale Ce-și împart bogăția lumii Invoc revolte proletare Să spânzure pe toți nebunii Ne vreau drapelul libertății Să fi e călcat în picioare De hoardele dezlănțuite Ce poartă haine militare Nu vreau guverne globaliste Ce ne conduc fără onoare Detest țările anarhiste Ce-au fost născute din teroare URAGANUL SANDY Vine uraganul - zgomot de șenile Arborii pădurii se zbat în neștire Negurile nopții țipă și
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
-ai spăimântat - la rădăcină - vina! și-ai ars - Ardealule - pe munți și la câmpie zorii-unei lumi ce va mereu să vie: nădejdea în martiri și sfinți ți-ai pus iar dacii - astfel - fruntea-le-n pământ n-au scurs... ...scârnava hoardă - -n crima temniței - drept n-a oprit și iată-te: hirotonit în Noul Răsărit! FĂT-FRUMOS DIN FĂT-URÂT nu râd cu voi - gândesc posomorât să-i fac iar Neam lui Făt-Frumos - nu Făt-Urât... gândesc că Neamul meu e Craiul Caloian n-
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
Cu mult drag și admirație mă gândesc la dragii mei părinți cum au reușit numai din muncă cinstită să crească doi copii in acele vremuri destul de sărace de dupa război... .Copilăria mea s-a terminat în 1940, atunci când, după predarea Ardealului, hoardele ungurești se aflau cam la 30 kilometri de Beiuș iar familia mea, părinții și fratele, împreună cu mai mulți intelectuali români am urcat în ultimul tren cu destinația finală orașul Vașcău. Dar despre asta aș mai avea multe de povestit, iar
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar jefuind și ucigând. Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde finice ce-odată , Au jefuit ș-au omorât. Dar nici istoria nu-l iartă, Pe neamul acesta urât! N-am plecat din a noastră țară, Și nici vecinii n-am ucis. Cum s-a-ntâmplat odinioară Când Horty, așa a
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
pe care l-a pierdut la 1290-91. În momentul în care voievodul român s-a retras de la Făgăraș la Argeș, retragerea a rămas în tradiția populară „descălecat”, ca o venire de peste munți. -între 1290-1300, Țara Românească a fost vasală mongolilor Hoardei de Aur, care, profitând de criza dinastică din Regatul Ungariei, au ocupat cetatea Severinului. -în 1308 a venit rege al Ungariei, Carol Robert de Anjou și Basarab a schimbat direcția politică, acceptând vasalitatea regelui Ungariei(1324-25) -această „Țară Românească” era
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
era condusă de români ortodocși; -numele de „Basarab” era o poreclă dată domnului român de către mongoli, care însemna „purtătorul sigiliului (ștampilei care se aplica pe ceara topită)”; -Djuvara a spus corect că numele de Basarab era de origine cumană (pentru că Hoarda de Aur era formată din mongoli și cumani), dar a interpretat greșit că purtătorul numelui era cuman și catolic. Or, nu originea numelui îți dă originea persoanei. Numai ce spun documentele istorice și acestea spun că Basarab a fost român
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
în zilele de-acum nu s-a constituit oribila pătură a ciocoilor, mână în mână cu ticăloșii care trag sforile politice? Care-i avantajul politic și material pentru România cu niște oficiali aproape nebăgați în seamă de străini și cu hoardele sale de migratori situați în vecinătatea delictului? Chiar dacă milioane de români onești trudesc din greu pe toate meridianele lumii pentru a contribui cu economiile lor la mult jinduita prosperitate generală, țara sărăcește de la un an la altul, numărul șomerilor și
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
protecția sa, ca răsplată pentru ajutorul dat de secuii iobagi în luptele împotriva principelui Andrei Bathory. Târgu-Mureșul, în Cetatea căruia Domnitorul și-a ridicat o capelă ortodoxă de rugăciune, astăzi dispărută cu desăvârșire. Târgu-Mureșul, trecut prin foc și sabie de hoardele sălbatice ale generalului Basta, în 1601, răzbunându-se pe locuitorii loiali domnitorului, incendiind Cetatea, școala și bisericile din incintă. În zilele imediat următoare ediției a 2-a a „Punților de lumină”, prietenul Miron Manega mi-a încredințat manuscrisul cărții „Mănăstirea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
în a vieții luptă, Bătăile ei fac mai puțin zgomot, Atunci când amintirile-și ascultă. Bătrână trecută prin mulți ani, Rezistă prin magice forțe îndrăznețe, Uită de greutăți și de dușmani, Se bucură acum de bătrânețe. Astfel de gânduri aleargă în hoarde, Vizitând prieteni, neamuri, copii, Încă mai rezistă uzatele-i coarde, Păstrând frumusețe și bucurii. Referință Bibliografică: NAVIGÂND PE MĂRI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 930, Anul III, 18 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364244_a_365573]
-
are o istorie tare interesantă. Acum, la vremea când vă povestesc, muntele e plin de așezări mănăstirești, însă istoria acestor așezări creștine datează de la anul 400, pe vremea împăratului Teodosie. Doar că aceste mănăstiri au fost în timp pustiite de hoardele năvălitorilor. Petru Athonitul, plecat de la Roma din porunca Maicii Domnului apărută în visul lui, a gasit muntele pustiu. El s-a adăpostit într-o peșteră întunecoasă plină cu tot felul de târâtoare otrăvitoare, pe care le-a dat afară cu
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
false dezmierdări.” (N-am să rechem). Gândurile sunt „cu blesteme” și „Greu vor străjui oftatul/ Adunate-n anateme/ Ne hrănesc apostolatul” (De-ai să-mi furi) - spune poetul silit să trăiască în această lume plină de contradicții, invadată de „străine hoarde”, în care „din adâncuri ne pândesc rechinii” și care produce în om, confuzie, teamă, anxietate, „Când Terra-i controlată de smintiți” (De vă jucați). În această situație, „Popoarele de bogății furate” - „Acuză prin blestem apoteotic/ Guvernele de crime vinovate” (Daciei
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Canal. Generozitate, aroganta sau o viziune a la long? După Machiavelli acțiunile rele, brutale să fac brusc (... ca Stalin), pe când cele bune, lent (... ca U.E.). Pe de altă parte teama atavica că revine din când în când, Biciul lui Dumnezeu, Hoarda de Aur, Imperiul Răului de la Răsărit e ușor de înțeles. Plecând de la aceste considerente să urmărim câteva momente ale coabitării: estul și vestul, și lupta creștinilor occidentali și ortodoxo-comunisti de salvare a lumii. Care globalizare e benefică, care nu/și
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
de destin. Cine sunt eu, Doamne? Sunt cel care trece, sunt cel care vine, sunt eu rază credinței ieșită din Tine; preapuțin vrednic de tot ce mi-ai dat— nevrednica slugă de-al ei Împărat... Ajută-mă, Cerescule Tata, din hoarda-Ți de îngeri s-ascult pe Aceia ce mi i-am primit, să-Ți merit iubirea ce-o ai pentru mine încă din ziua când m-ai zămislit. (English version) SENS Who am I, Lord? Sunshine, star-shine, the chosen child
SENS (CONTINUES WITH AN ENGLISH VERSION) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368487_a_369816]
-
Proza > PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia ștergea amintirile din ochii roși de caniculă a cumpănii ce odihnea linul apei, pe tâmple. Puhoaiele, cucereau ca niște hoarde rebele, stârvurile lăsate de vânturi pe sânii câmpiei. La marginea satului, fântâna zemuia în mușuroiul de insecte și larve ce-i gustau, îmbătate de mirosul de moarte, cenușa. Sub tălpile înțepate de ciulinii Bărăganului, pământul își țuguia buzele, trăgându-și
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
războinic: - Dumneavoastră ați venit după Miță? - Da..., fac ochii mari, căutând claia castanie de păr în gloata gălăgioasă care se strecoară pe lângă mine. Cam așa ar trebui să arate termitele în atac, mă fulgeră o idee în momentul în care hoarda e gata să mă dărâme de pe picioare. Femeia, cu ochi de vultur, îl pescuiește din grupul de copii, apucându-l de o ureche. - Să știți că nu a vrut să doarmă de amiază! Nu i-a lăsat nici pe ceilalți
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
noii zile - cortegiu funerar - Si gurile din iad, flamande, se răzbuna Pe viii ce lipsesc din zidul mortuar. Întreaga omenire deplânge neagră frunte A fiecărui zeu din jilțul de cărbuni, În fiecare om sădește câte-un munte, Pe care urcă hoarda proscrișilor nebuni. Optzeci și patru cruci stau țepene, piroane În muchii de pământ, dospit din cărămizi, Optzeci și patru voci se tânguie-n canoane - Copii orfani de mame, părinții apatrizi. Din crucile nălțate, cu mâna tremurânda, Un demon dezvelește, ca
ROŞU DE NICE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367501_a_368830]
-
în organizări cneziale și voievodale în teritorii care transced granițele de azi până spre Bug la est, Burgas la sud, Tisa la vest, Carpații Păduroși la nord, iar prin aromâni până în Munții Pindului. În secolul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei de Aur prin prințul tătar Noqai, cu capitala la Isaccea și o placă turnantă a comerțului genovez spre China. La începutul secolului XIV cnezii și voievozii valahi și slavi din Dobrogea se revoltă cu sprijinul Bizanțului și înființează un stat
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
pe vechea temă Paristrion. În 1985 a apărut un fascinant studiu exhaustiv semnat de Sergiu Iosipescu intitulat ”Balica, Dobrotiță, Ioancu” la Editura Militară în care se evidențiază rolul major al acestui ducat românesc în geopolitica epocii între Bizanț, Țaratul Bulgar, Hoarda de Aur și comercianții genovezi. Putem considera Țara Cărvunei cu sediul în cetatea de piatră de la Balcic apoi mutată la fortăreața Caliacra, peninsula care făcea ca clima să fie considerată ”Valea fără iarnă”, pentru că oprea crivățul scitic, un voievodat alături de
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
în coliba-mi de nerost și pierdere de vreme, vis după vis s-au gârbovit s-au resemnat și-au obosit întruna să te cheme. Dar de va fi cândva s-apari cu-ai dragostei nebuni zlătari urlând ca niște hoarde, mă voi preface-n limbi de foc ca-n ele pătimaș să joc până de tot voi arde. Anatol Covali Referință Bibliografică: Surâsul dragostei Dar dacă totuși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
O carte construită prin schimbări de ritm și joc al registrelor tonale, în care sunetul armelor concordă cu emoția tuturor simțirilor umane. E povestea începutului neamului românesc într-un timp al omogenizării lui. Locuitorii unei mici așezări pustiite de o hoardă gepidă cer și primesc găzduire într-o cetate vecină, în viața căreia se vor integra fără greutate, ca printre de-ai lor (cum și este), implicându-se într-o lucrare „ce la-nceput fusese doar un gând...” Mesajul afectiv al
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
atacuri cu perdea sau fără, obezul Parlament sau parlamentul de obezi, nu îndrăznește să-l dea jos. Ar fi fost de ajuns o simplă moțiune de cenzură! Ar face-o șnapanii, însă, simt că vântul nu le bate în pupa. „Hoarda lui Dacian Cioloș pârjolește România!” titrează din fundul curții de la Găgești, ziaristul mercenar al „timpurilor noi”, Cristoiu. Pe fondul ăsta, Dacia(n) își vede de cele promise. Nu merge treaba într-o zonă a guvernului, schimbă fără ezitare. Nu contează
TABLETA DE WEEKEND (165): CIOLOŞ – SINGUR ÎNTRE DUŞMANI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368582_a_369911]
-
și misiunea apostolică a Sfântului Ștefan al Ungariei să ia sfârșit. Așa că nobili catolici maghiari au venit la București să ceară regelui catolic Ferdinand I, ca Ungaria și România, după unirea cu Roma, să formeze o unitate cu Polonia, împotriva hoardelor din Asia, a barbarilor atei în mantia roșie ortodoxo-comunistă. N-a fost să fie așa, din contră, ortodocșii moldo-valahi continua tradiția corupției, nepotismului turco-fanariot, masoneriei antilatină și țara se dezmembrează, fără aliați și fără să se tragă un foc de
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
maghiar era încă puternic în Cumania, iar Tihomir numit de unguri Thocomerius ținu ambele voivodate din stânga și dreapta Oltului la înțelegere cu partea tătărească. De unde și diversiunea lui Neagu Djuvara că Thochomerius ar fi fost un prinț cuman venit cu hoardele mongole iar lui fiu-său în pusese nume cuman, Basarab, tradus de acest milionar ca „tata conducător”. Uite-așa se fac bani pe minciuni în România! După '89 bietul Djuvara, se văita că moare de foame cu cei 50 $ pensie
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Prin spațiu infinit ceresc, Luceafàrul ne dà luminà Prin graiul neaoș românesc. Din spațiul nesfârșit celest Poetul nostru nepereche Ne dà speranțele modest, Prin pilda gloriei stràveche. Poetul nostru nepereche De pe Luceafàrul luminà Nu vrea ca țara, sà-ngenunche In fața hoarde-i rea, hainà. El vede azi, ce-ntuneric, Se lasà greu pe biata țarà Vàndutà de un grup nemernic, Ce au fàcut-o de ocarà. El vede frazele scàlcite De vorbe aduse din afarà Si limba cu”valori”smucite Sortità poate
EMINEACU de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363791_a_365120]