212 matches
-
publicitară elemente de bază ale mitologiei secolului XX, între care petrecerile cu femei blonde, atitudinile homoerotice (ale lui Halford, homosexual mărturisit), voința de a sparge legea (strâmbă, evident), jaful înarmat asupra băncii, cheful după ora admisă, întrecerea cu mașini tunate, hoinăreala fără țintă etc. etc. Dar nu pentru fleacurile astea iubim noi Judas Priest, zic eu, parafrazând un autor celebru... Ca să alcătuiesc textul de față, am reascultat în întregime discografia Judas Priest, de la cap la ultima apariție (Nostradamus, piesa titlu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
știa nimic. Și maică-mea a fost întrebată unde sunt, dacă știe ceva de noi. Am aflat mai târziu că ea nu s-a impacientat deloc, mă cunoștea sau așa era felul ei de a fi. După două ore de hoinăreală pe străzi lăturalnice, am ajuns la intrarea în câmpia largă. O cărăruie galbenă se pierdea în depărtare spre dealul înverzit. Gloata de copii din cartier se agita nervoasă ca un cal nărăvaș prins într-o cursă. Cei mici scânceau turmentați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Călinescu 405. „Îmi plac cărțile neapărat necesare. Cărțile fără care e greu sau cu neputință să trăiești.” Marin Preda 406. „O carte este bună prin ceea ce nu seamănă cu celelalte, este slabă prin ce seamănă cu celelalte.” Eugen Ionescu 407. „Hoinăreala și cărțile - băile acestea de lumină pentru inimă și minte!” Panait Istrati 408. „Vaca de lapte, hambarul plin de grâne, heleșteul plin de pește, banii de-ajuns și fiii știutori de carte: acesta-i raiul pe pământ.” Proverb bengalez 76
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
alta, unele noi apar și altele dispar, se conturează un anume spirit "slacker" al comunității în care toți acești tineri pierde-vară se simt legați unii de alții, chiar și temporar sau în mod superficial. Comunitatea aceasta însă se bazează pe hoinăreli nomade, pe legături întîmplătoare, pe un du-te-vino fără nici un sens și pe o viziune asupra vieții ca o serie de momente disparate de intensitate euforică, punctate de perioade de banalitate și lipsă de sens. Stilul filmului Slacker utilizează strategia postmodernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o face el! Sau seara cînd jucam fotbal cu el, cu Groșan, Radu Călin Cristea, Gusti Frățilă la lumina unor ferestre! Sau la Casa Pogor, plîngînd de emoție în timp ce asculta " Să mori în limba ta" a lui Grigore Vieru! Și hoinărelile pe străzi! Și, mereu, poezia lui! Sînt tare amărît din acest motiv. Eram în P. Neamț, la o ședință și Radu (Florescu n. red.) m-a așteptat afară să-mi comunice nenorocirea. N-am putut să mai fac nimic o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu dor! Aurel Bora, 15 august 1984 Dragul meu Lucian, Îți scriu, în sfîrșit, după două săptămîni de la întoarcerea mea acasă. Aștept o ploaie și ascult muzică. În august citesc cel mai mult. Fiind sărac, mă dedic lecturilor. După atîta hoinăreală, era cazul. La București m-am întîlnit cu mulți dintre prietenii sau cunoscuții noștri comuni. Întrucît fusese mințit că, vezi bine, cartea mea e-n tipografie, D.R.-ul m-a luat în mașină și m-a dus la directorul general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vital. Neavând a da socoteală niciunui trecut personal, negăsind în el convingeri religioase profunde, nu voi avea de ars, odată ajuns acolo, nici tămâie nici drapele. Candoarea îi dă ignorantului o anumită libertate a cugetului. Ea incită mai mult la hoinăreală decât la rechizitoriu. Dacă te defulezi mai puțin ca gură-cască împins de curiozitate sau ca propovăduitor zelos, asta mă mai întreb și acum. Conform Evangheliilor, în scurta lui viață, atât în cea intimă cât și in cea publică, galileeanul a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
eu, bunăoară, în locul lui) că nu servește la nimic să alergi, ci că "fiecare noapte în care intrăm este aceea a Preasfintei Agonii". Să ne înțelegem: nu-mi voi face niciodată o doctrină din modul de viață al unui senator. Hoinăreala la întâmplare pe străzi îmi pare a fi mai puțin pretențioasă și mai plăcută. Nu sunt chiar departe de a crede că dubla propensiune spre farse și spre spectacolul străzii te vindecă de misticism. În loc să-l întrebe nici una nici două
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în studenție) ci... la princepseius mundi, la căpetenia acestei lumi, ori la comparșii & turiferarii & subalternii săi, fie ei simpli universecuritari sau politruci prilejuali. Și totuși: ceva important, dar nu esențial, am ratat. Ce? Poate călătoriile, juvenile, prin lume, anii de hoinăreală ai lui Wilhelm Meister prin Europa, cu valoarea lor formatoare, contactul timpuriu și îndelungat cu diferența apuseană, cu exotismul mediteranean, cu semnele trecutului occidental, ocolul pe la ceilalți, atât de prielnic bunei instalări în identitatea... personală, comunitară, regională, națională; poate limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și nimic altceva. Memoria mi-e plină de nume și cuvinte reziduale despre care n-am nimic de spus, țn afară de faptul că nu o să scap niciodată de ele și că fac un zgomot de fond misterios. Într-una dintre hoinărelile mele la hazard prin Paris, m-am trezit pe Rue de Grenelle. Tot ce știam despre Rue de Grenelle era că Georghes Simenon o pomenea mereu. Am simțit însă că n-aș mai fi eu, dacă n-aș lua strada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fi fost deloc mai bine. Muzeele pot să mai aștepte, însă „poarta din zid“, poarta aceea despre care scria într-o nuvelă Edgar Allan Poe că dă direct în grădina fermecată, ți se deschide numai o dată. N-aș spune că hoinăreala de o după-amiază întreagă pe Rue de Grenelle mi-a schimbat viața. Mi-a deschis însă mintea spre un gând: avem oricând și oriunde un motiv să ne simțim bine. Totul e să nu ne luăm după alții, să căutăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și nouă... În ultimul lui stagiu de „expulzare” la țară (după absolvirea clasei a II-a primară) își petrecea mai tot timpul în tovărășia vărului său Adrian, cam de aceeași vârstă cu el, cu care organiza jocuri, pescuit și scăldat, hoinăreli prin sat și împrejurimi și, bineînțeles, năzbâtii pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
un cadavru). Millers Crossing (Război în sînul Mafiei) e noir ca la carte plasat în anii 30 și mult îndatorat, prin personaje și dialoguri, părintelui literar al genului, Dashiell Hammett. The Hudsucker Proxy O Brother, Where Art Thou (Marea hoinăreală) pare ceva ce-au visat după ce-au văzut de vreo 20 de ori la rînd Sullivans Travels (1941), o mare comedie picarescă plasată pe fundalul Marii Crize economice și realizată de eroul lor, Preston Sturges. Intolerable Cruelty (Dragostea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și acum ciudat că până și tata, care deținea atât de multe informații despre Decembriști și nutrea pentru ei mult mai multă simpatie decât rudele lui, nu l-a menționat niciodată, din câte mi-aduc aminte, pe Kondratii RÎleev În timpul hoinărelilor și plimbărilor noastre cu bicicleta prin Împrejurimi. Vărul meu Îmi atrage atenția asupra faptului că generalul RÎleev, fiul poetului, era prieten bun cu țarul Alexandru al II-lea și cu bunicul meu, D.N. Nabokov și că „on ne parle pas
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și vajnicul băiețel, nepermițându-și costul unui bilet de tren, străbătuse atâta cale cu bicicleta pentru a petrece câteva zile cu mine. În dimineața următoare sosirii lui, am făcut tot posibilul să pot ieși din casă pentru a porni În hoinăreala mea matinală, fără ca el să prindă de veste Încotro am plecat. Cu o grabă isterică, fără să mănânc, mi-am adunat plasa, cutiuțele de medicamente, borcanul cu cianură de potasiu și am sărit pe fereastră. Odată ajuns În pădure, eram
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de „sincronizare cosmică“ (pentru a-l cita din nou pe filozoful meu). Dar am descoperit cel puțin că o persoană care speră să devină poet trebuie să aibă capacitatea de a se gândi la mai multe lucruri deodată. Pe parcursul lâncedelor hoinăreli ce-au Însoțit crearea primei mele poezii, m-am Întâlnit cu Învățătorul din sat, socialist Înfocat, un om bun, foarte devotat tatei (revin cu plăcere asupra acestei imagini), veșnic cu un buchet de flori sălbatice În mână, veșnic zâmbitor, veșnic
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ei gri, eu cu ghetre albe și guler de caracul și cu un box În buzunarul căptușit cu catifea) și această permanentă căutare a unui refugiu oarecare dădea naștere unui ciudat sentiment de deznădejde care, la rândul lui, prefigura alte hoinăreli mult mai singuratice, mult mai târziu. Chiuleam de la școală: am uitat cum proceda Tamara; eu procedam În felul următor: Îl convingeam pe unul din cei doi șoferi să mă lase la un colț al drumului spre școală (amândoi erau băieți
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și el că-i cu adevărat un diplomat dat afară din slujbă din motive politice. Aici, la Casa babei, PICA PICA vine foarte des cu treburi la ei, cu planuri legate de ZODIA COȚOFENEI. * Am umblat mult, cu poftă de hoinăreală, cu mâinile în buzunar, mângâind, cu duioșie, o castană cafenie și catifelată. Am umblat pe multe străzi, prin gând, în vis, peste tot. Dar cred că o să mă opresc, fiindcă se simte frigul, se presimte că vin ploile și vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
datorită relevanței medicale: A fost vorba de cauze fizice implicate aici. Privat de cantitatea de hrană, precum și de alte conforturi necesare, chiar și unuia cu obiceiurile lui de abstinent convins, pentru a-și menține corpul și sufletul în deplină sănătate; hoinărelile prin Londra cu febră permanentă și într-o stare de surescitare; întoarcerile acasă pentru a scrie noapte de noapte fără odihnă sau somn - în aceste condiții nu este de mirare dacă și-a suprasolicitat capacitățile fizice, și dacă nervii și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
periculos de excesivă de abstinență (precum abținerea de la mîncare, și faptul de a fi satisfăcut să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de distragere mintală, (-) capriciozitate, (-) tăcerea în prezența unor persoane, (-) hoinărelile de duminică, (-) preferință pentru lumina lunii, (-) neglijarea sistematică a somnului amplificată chiar pînă la (-) indiferență față de somn (cea din urmă fiind cea mai gravă), (-) autoafirmare arogantă (observabilă în satirele sale), (-) mîndrie luciferică, (-) lipsa de scrupule, (-) extravaganță bombastică în practicarea laudei
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în scenă procesul de îndrăgostire a două personaje, ironia lor e prea cinică pentru așa ceva; și atunci când încearcă, rezultatul e unul forțat și greu de crezut. George Clooney, în rolul avocatului specializat în divorțuri Miles Massey repetă rolul din Marea hoinăreală, înlocuind obsesia pentru păr a lui Ullyses cu una pentru dinți. El își măsoară forțele - într-un fel de război al sexelor, materializat într-o intrigă de tip "cine ia banii cui?" - cu divorțata în serie Marylin (Catherine Zeta-Jones), cu
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
co-scenariștilor - Robert Ramsey și Matthew Stone - care reprezintă o schimbare majoră pentru frații Coen, până acum responsabili în totalitate pentru scenariile lor. Oricum, semnătura Coen e aproape invizibilă în acest film. Și alte lung metraje de-ale fraților Coen, Marea hoinăreală și Marele Lebowski au trecut de pe marile ecrane pe cele mici, în format VHS. S-a scris mult despre ele, ca atare, aș prefera să atrag atenția asupra unui alt film, care există la închirieri video fără să fi rulat
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
a avea pretenția de a emite gânduri de specială adâncime, rândurile de față doresc a consemna starea de spirit prilejuita de acest sezon estival pe parcursul căruia - așa cum îi sade bine intelectualului obișnuit și nu numai - demersul profesional se însoțește cu hoinăreala turistului avid de a cunoaște, de a recunoaște vestigiile de cultură mai noi și mai vechi ale continentului nostru. Greu îmi voi putea exprimă recunoștință în legătură cu realizarea acestui periplu european pe parcursul căruia mâna destinului și bunăvoință oamenilor au făcut, împreună
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
Se încurcau și o luau de la capăt iarăși. Mințile împleticindu-se, cît de grele sînt adunarea și scăderea... Ierusalim barem apucase să se ducă la școală pînă-n clasa a treia, că Robert și Claudiu o luaseră prea de timpuriu cu hoinăreala ca să mai facă vreo clasă. Ierusalim știa alfabetul, chiar reușea să scrie cu litere de tipar, dar uite că Claudiu era mai dibaci la socotit decît el. Opt sute cincizeci și trei de franci, da, în seara asta trebuie să facem rost neapărat
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
de a trăi cu idealul său, precum și cu funcțiile sale: grav, cam trufaș, este stăpân pe el în toate ocaziile, nu izbucnește în hohote de râs și plânge rareori. El nu-și irosește timpul cu vorbăria fără rost sau cu hoinăreli: om de stat, muncind cu îndârjire. Nu se lasă corupt, nu își neglijează problemele personale și este cam strâns la mână. Proprietar al unor domenii întinse în Attica, Pericle a încredințat administrarea bunurilor sale unui servitor, Evanghelos. În viața publică
Pericle () [Corola-website/Science/299785_a_301114]