701 matches
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
PLÂNGE CERUL... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 937 din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Plânge Cerul... Plânge Cerul După felul Omului ce-așteaptă ploaia Ca să-i stingă lui văpaia Și să-i crească-n trup puterea, Văzând holdei mlădierea. * Plânge Cerul După felul Omului ce-așteaptă jos Lacrimile lui Hristos - Mângâiere și răcoare Sufletului ce îl doare. * Plânge Cerul După felul Omului mai mult în trup, Omului mai mult în duh.... Dar mai darnic plânge Cerul Pentru prunci
PLÂNGE CERUL... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365155_a_366484]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
Acasa > Poezie > Imagini > MOȘTENITOR AL SEMINȚELOR Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Moștenitor al semințelor Sunt un moștenitor al semințelor Așteptate de holdele Ce visează ogoare Pline de rod Pecete a firii Mi-e despicătura Cărarii albastre Din zborul materiei Port fir de busuioc Sub perna străbunilor Neânvinși de trecut Și cu visele lor Scriu de iubire Testamente pe cer De AZED ANGHEL
MOŞTENITOR AL SEMINŢELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365628_a_366957]
-
Neputincios pari și tu astăzi/ Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-om prăbuși cu toții,/ Tu, Oltule, să ne răzbuni!// Să verși păgân potop de apă/ Pe șesul holdelor de aur; Să piară glia care poartă/ Înstrăinatul nost' tezaur;/ Țărâna trupurilor noastre/ S-o scurmi de unde ne îngroapă/ Și să-ți aduni apele toate/ Să ne mutăm în altă țară!// (Octavian Goga, Poezii/Publicistică. Editura Floarea Darurilor, București, 2002
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ești ca-n trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume, Am învățat cuvântul „dor”... Și-apoi prin el am înțeles Că-s totuși o femeie: − Ce sentiment
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
negrul, însăși teama vă'nconjoară! Ați risipit averea pe nimicuri, Nerușinării dându-i mii de chipuri Și prăpădind a timpului comoară. De ce s-ar risipi pe voi un astru? Voi v-ați închis în case în desfrâu, Uitând de grija holdelor de grâu Și de covorul apelor, albastru. Lumina-i pentru oamenii puternici, Acei ce-și sunt ei înșiși ajutor Cu ochii larg deschiși spre evermore, Nu pentru lași și nici pentru nemernici! *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Lupul Alb
LUPUL ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352597_a_353926]
-
plină de podoabe, de cântece și de legende, pe acel pământ binecuvântat în care râurile curg pe nisip de aur, munții, învăluiți de codri nemăsurați, ascund în sânul lor comori necunoscute, dealurile sunt acoperite cu vii și livezi, câmpiile - de holde îmbelșugate. În Oltenia și-au înfipt românii cele dintâi steaguri cuceritoare, și tot în Oltenia am avut cel dintâi voivodat;iar în zilele grele Oltenia me-a dat pe Mihai Viteazul, pe frații Buzești, pe Tudor Vladimirescu, atâtea suflete mari, atâtea
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
se pricepe la durerile secolului și de aceea scrie descântece, precum: Soare, soare, sfinte soare,/ Fii iar aur pe răzoare./ Fii iar bun și generos/ Și nu arde pân' la os./ Dă-ne raze aurii/ Pavăză pentru copii./ Dă-ne holde pe ogor,/ Dă-ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosif descrie pictural imagini adolescentine și oglinzi de grații feminine: „Caligrafiez iubirea cu litere de miere” ... „Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului” ... Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică - / Mereu căutând
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
cerbul, aerul torturat până când ia forma nopții formă ulciorului formă porții formă piciorului de lut invadat că de lavă. Căci numai astfel lângă umăr. Lângă fântână cu izvoare fără număr lângă lanul de grâu, lângă bătaia soarelui, a verii, lângă holda până la brâu, a iernii am descoperit trupul și l-am întins râului, nopții, în sus și în jos, binelui râului și pulpelor tale fără de folos. Al.Florin ȚENE Al.Florin ȚENE HYMN TO MYSELF I don’ț know my inner
IMN CĂTRE MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351396_a_352725]
-
IOANE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului și ion avea o țară ca noi toți, o țară sfântă, peste care pluteau îngeri în hlaminde de oțel, munți, câmpii pline de holde, o natură ce ne-ncântă, dar ion a părăsit-o fiindcă n-avea nici un țel. el cu sufletul de aur, prea curat al maicii sale, calea raiului bătând-o spre regale bogății, a plecat în lumea mare, tot plângându-te
IOANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351645_a_352974]
-
vrea să-ți mai sfâșie straiul Să priceapă de n-a priceput Că a noastre-s apele și plaiul Și al nostru-i tot acest avut! N-om lăsa o palmă de pământ În bejenie, slujind stăpânii Țara mea de holdă și de cânt, Nu te-or mai îndurera străinii! De n-o fi destul cuvântul PACE Stavilă să steie la hotar, Îți jurăm măicuță, că vom face Trupurile noatre stăvilar! Și vom aștepta urgia lor Fără teamă, până trece norul
MAICĂ BUNĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346725_a_348054]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > BĂI, NEA. BADE... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Băi, nea, bade... Ascultă frate, nene, bade Gheorghe Ce tragi pe brânci în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe
BĂI, NEA. BADE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346738_a_348067]
-
și al cititorilor, ca teleormănean, la 50 de km. depărtare de Purani, voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
acoperită de bălării. S-a început a fi împărțită pe hălci și nimeni nu prevede ce se va alege dintr-un rai care a îmbrăcat și hrănit un oraș și împrejurimile! Bisericile cu bolți peste bolți nu fac pâine în locul holdelor și de aceea, oamenii caută izbăvitori care au o legătură de bază cu realitatea și o benefică aspirație a realismului. Cine sunt ei? Sunt creatorii locurilor de muncă! Dar cine, și unde se mai creează azi locuri de muncă, cine
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
Așa cum făceai în fiecare clipă de mult apusă, Zâmbetul să-ți fie acum peste timp mănoase ploi Iar negura în viitor de geana zilei răpusă. Dorința mea e să-ți văd răsăriul zilei în priviri Cum lumina clipei revarsă peste holde bucuria, Iar zâmbetul să-ți amintească de marile iubiri Așa cum se așternea odată peste noi reveria. Speranța nu moare niciodată în sufletele noastre Și vreau să zâmbim de tot ce-a fost durere, Căci destinul tău, cum ști, e scris
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
prin credință De-ar fi peste spini să pășesc uneori... Îndură-Te Tată de slaba-mi ființă Mă poartă pe brațe și dă-mi biruință Când drumul e greu și m-aplec deseori... Învață-mă Doamne să fiu lucrător Căci holdele iată...sunt gata Pe-altarul iubirii să ard cu mult dor, Să-Ți cânt osanale iubit Salvator Și-n ceruri primi-voi răsplata! Învață-mă Doamne să chem al Tău Nume Să caut Fața Ta tot mai mult... Când ziua
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
nu uit că trăiesc „ACASĂ" cu ai mei. Ce n-are frumos țara mea, România? Mi-i țara Ca un cuib de ciocârlie, Undeva lângă o apă, Undeva în câmpie. Undeva într-o doină, Undeva într-un vis, Undeva printre holde Ca pe palmă întins. Undeva în Europa... Țară străveche de plugari, Rădăcină a pământului, Pom din pomi seculari. Undeva, unde cerul Curge-n vii și livezi, Unde-și deapănă basmul Capra cea cu trei iezi. Unde vine din lupte Și
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
ori". De aceea de multe ori țara noastră este numită: „muzeu sub cerul liber". România mea este țară la răscruce de vânturi, spre soare-răsare dincolo de imensul ocean. Pământul străbun - codrii milenari‚ fântânile cu apă dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Nu mai avem lapte; Ale noastre nu-s bune, Nu-s bune de fel! Gustosul nostru șeptel Doarme pe coadă și el; Vacă, bou și vițel Visează la glonț de oțel, Că vor s-ajungă-n hotel Pe tavă de-argint Schnitzel; Holdele de grâu, Mărite, Stau pe câmpuri risipite; Mâncăm pâine de la turci, Să-ți faci semnul sfintei cruci! Fetelor noastre divine Să-ți faci, Doamne, șapte cruci! Vin maimuțele străine Să le fie, ce, tătuci?! Mama lor de mameluci! Ce bine
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
cerne mai departe, stropi grei de ploaie peste noi, o veșnică tăcere ne desparte, și ne-adâncim în noapte, fără zori. Flora-2009 Serenitate Sunt șoapta pârâului clipocind printre stânci, Un simplu om înotând, prin noianul de gânduri adânci. Sunt aurul holdei de grâu, stropită cu maci, Sunt glasul conștiinței, ce-ndeamnă să taci. Sunt arșița verii-ostoită de ploi, Sunt șoapta ce-auzi, povestind despre noi. Sunt drumul de coastă străbătut doar în doi, Sunt un pas șovaielnic, ce-ar duce spre
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
noi, nescrisă în vre-un letopiseț. Miresmele de triluri vor săgeta înaltul Și, legănați de vise, vom adormi uitând Îngemănarea morții și-a vieții pentru viață Între pământul nostru și cerul viu arzând. Treziți apoi, cu suflet vom alerga prin holda Moldavelor pământuri, prin codrii de stejar, Ne-om odihni la Putna, la cripta fără moarte A celui ce Moldovei îi făuri hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
poezia „Mi-e dor de o țară ... ”, rostită ca un strigăt: „Mi-e dor de o țară, ce mamă îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai puțin decât mâine,/ Mi-e dor de pământ legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza fierbinte/ Pe-o frunză de varză sfârâind pe tăciuni./ Mi-e dor de bătrânii-nțelepți, dinainte,/ De țăranii onești, de românii mai buni,// Mi-e dor de-un meleag mângâiat
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
din România. Anul: 1992. Locul: Ucraina. Afacerea ucraineană a prejudiciat chiar și guvernul federal american, care era într-un final obligat să ramburseze împrumutul garantat, cu 70 milioane de dolari". * Afacerea Kaplan - Ucraina: simplă și extrem de mănoasă, dar nu în holde. Operațiunea "Kaplan-Ucraina"este similară prin "modus operandi"cu cea inițiată în România. Tot ambasadorul american, deci reprezentantul S.U.A. al administrației democrate și, în ultimă instanță, al Casei Albe, este cel care "a comandat"afacerea în Ucraina. Acesta plasează firma evreiască
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]