704 matches
-
vesele spre case: „Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână”. Vine vara. De jur împrejur nu vezi decât holde și livezi cu pruni, meri, peri ale căror crengi sunt istovite de roade. Miresme dulci, îmbătătoare, de fân cosit, se împrăștie în aer de pe fânețele presărate cu flori multicolore: „Iată vin cosașii veseli, se pun în rând. Sub a lor
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
stuh le încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade, (...) Mai departe, lucrând iute, un flăcău și-o fată mare De tot snopul, își dau gingaș o furișă sărutare, Când o
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n țară Să-și păstreze portul, limpede și viu. Să-și dorească viața, liberă și caldă Făurind din brațe viitorul său, Holdele de aur, trupul țării scaldă Doar la oameni liberi, binele-i nu-i rău. Sângele din vine să le curgă rece Atunci când necazul va pluti-n văzduh, Să zdrobească hoțul ce hotarul trece Să-l trimită - acasă gol și făr-de
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Munții Calimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi mărturii în acest sens. Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele by http://uzp.org.ro/24-iunie-dragaica-sau-sanzienele/ [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
rangul de comună. Albastru sau azur reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință. Galbenul sau aurul reprezintă pământul, este simbolul forței și al bogăției. Totodată, semnifică și bogăția și holdele aurii de grâu din timpul verii. Toate aceste calități caracterizează locuitorii comunei Berteștii de Jos. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280168_a_281497]
-
suflarea comunității. BOBOTEAZA. După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasma, fiecare credincios își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă "Chiraleisa"- pentru belșugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului și pentru creșterea cât mai mare a cânepii - si toarnă câte puțină agheasma în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și
BOBOTEAZA. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103654_a_104946]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472542509.html [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
simte mâinile luiînodând nuriiViațaZile și nopțiîntre galopul întinsOstatic în timp... XXXIII. BĂI, NEA. BADE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012. Ascultă frate, nene, bade Gheorghe Ce tragi pe brânci în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Iar vara arunca deasupra ei Puzderie de scântei. Tu... mă ascundeai în privirea ta... Era atâta iubire în noapte Că nu ne puteam controla. Era atâta pace, că aerul Nu încerca să sufle o șoaptă, Stelele, nici măcar, nu clipeau Pe holda cerului coaptă. Boarea bolții nu-nsăila nici un nor Toate ședeau la locul lor Doar inima ta se auzea Bătând apăsat în inima mea. Referință Bibliografică: MOMENT PUR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie
MOMENT PUR de LIA RUSE în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Lia_ruse_1397226796.html [Corola-blog/BlogPost/347781_a_349110]
-
fie această clipă! Noaptea de după curcubeie, s-ar fi putut numi orele ce au urmat. Sau oricum altcumva fiindcă nuanțele acestui timp erau unele diverse. Câte ar fi avut cele două surori de povestit, câte se cereau spuse, dar ce holde aurii apăruseră de după munți, și ce secerători le numărau boabele! Taniei îi era teamă că păsări de pradă vor veni să-i răpească visul. Ar fi vrut să pună stavilă și apelor, să nu se reverse prea mult peste dinastia
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_viii_gina_zaharia_1365439835.html [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
În mijlocul luminii, Binecuvintează Agale lumea. Bătrânul pământului Privește cu ochi de cer Din icoana de lemn. Sfinții își arată frumusețea dintâi. Masa de piatră, Spălată de heruvimi, E gata de Răstignire. Iisus coboară calm, Din înaltul Cerului, În potirul omenirii. Holdele dau pâinea vieții, Strugurii - sângele, Iar noi - credința.
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_menut_maximinian_al_florin_tene_1344745282.html [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
Așa i-am cunoscut pe Louis și Gunvor, „australienii de la fântâna lui Roland”, pe Jaynie sau Add, olandezul, pe Maria, culegând maci roșii ce „i-a răsucit, rotund, împreună cu spice de grâu și flori de rapiță” încoronându-se regină peste holdele bogate din jur, pe Jaime, scriitorul american de romane de ficțiune, care „în căutare de subiecte noi, a descoperit și România”, pe Rebeca, „o australiancă de 20 de ani din Brisbane”, pe Tobias din Dresda cu care vorbim despre evenimentele
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1450344572.html [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1467920512.html [Corola-blog/BlogPost/370638_a_371967]
-
această delicată, ingenuă “Invocație” ce se înalță la puritatea și vraja incantatorie a folclorului pentru copii sau a unui seducător, fascinant descântec “Soare, soare, sfinte soare,/Fii iar aur pe răzoare!/ Dă-ne raze aurii/Pavăză pentru copii!/ Dă-ne holde pe ogor,/Dă-ne pâine în cuptor/Mângâiere pentru flori/ Apă rece în izvor!...” (“Invocație”, p. 33) Mai declarative, mai prozaice, mai reanimate de undele unui autentic lirism mi se par unele poeme din ciclurile “Pământul veșniciei” și “Dedicații”. Tipărind
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1431092245.html [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
Mincitorul român, remarcabil prin îndrăzneala ideilor și prin compoziția sa, care îi evidențiază spiritul progresist, democratic, înțelegând prin democratic, biblic, în spirit modern: „Peste puțin pământul va fi înapoiat muncitorului, prin îngrijirea și iubirea căruia pustiele se va schimba în holde-nalte și bogate, în livezi roditoare, în pășuni verzi și fragede, pe care vor paște frumoasele vite ale României; bordeiele, unde abia pătrund razele soarelui, vor deveni case luminoase, îmbelșugate și fericite”. (Alexandru Odobescu). Cât de aproape era Odobescu, progresistul
Fifth International Anthology on Paradoxism by http://revistaderecenzii.ro/fifth-international-anthology-on-paradoxism/ [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
la frumusețea oamenilor, de la tradiții, care s-au conservat foarte bine, la modernul, care se îmbină frumos cu tradiționalul. Mi-e dor de munții cu ozonul lor bogat, de câmpiile bănățene cu macii roșii arzând sub soarele de vară, cu holdele aurii de grâu bogat, cu lanurile strălucitoare de porumb și floarea soarelui. Mi-e dor de orașul meu natal, Timișoara, orașul florilor parfumate, de mirosul florilor de tei din fața Universității, de acea Piața a Unirii care este și va rămâne
MUNCA CU OAMENII ESTE O ARTA de IONEL CADAR în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Munca_cu_oamenii_este_o_arta.html [Corola-blog/BlogPost/361157_a_362486]
-
culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina tractorului dacă nu vinde grosul recoltei. Nu am fi știut toate acestea dacă Comisia Senatorială Nana nu „critica” sever tocmai comasarea parcelelor într-o holdă. Halal de asemenea politicieni. Într-o asociere proprietatea rămâne proprietate dar producția de sute de ori mai mare ca aceea obținută de proprietar prin muncă de unul singur se împarte la toți asociații deoarece ce-i al meu nu-i
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina tractorului dacă nu vinde grosul recoltei. Nu am fi știut toate acestea dacă Comisia Senatorială Nana nu „critica” sever tocmai comasarea parcelelor într-o holdă. Halal de asemenea politicieni. Într-o asociere proprietatea rămâne proprietate dar producția de sute de ori mai mare ca aceea obținută de proprietar prin muncă de unul singur se împarte la toți asociații deoarece ce-i al meu nu-i
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite! Să-ți fie tot poporul, și țara, de folos! Și dă-ne nouă mâine, că azi, aceste pite! Spre Răi, tot înainte, Maria Ta, Hristos! 23 noiembrie 2011
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_patriei_jianu_liviu_florian_cantec_de_ziua_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
a fi cunoscute. Toți copiii pleacă într-o zi de la casa părintească și se contopesc în oceanul societății care îi transformă, le modelează personalitatea și îi făurește pentru ea, în scopul participării la dezvoltarea ei, așa cum grâul e luat din holde și e purtat printr-o serie de procesări, până la produsul final al pâinii. Când a început acest voiaj al tău, de la prispa casei, spre frenetica lume a orașului? De mic fugeam după curcubee. Depărtarea însă, nu se îngusta. Plecările în
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Iași, 2015. ,, Curățește-mi ochii să văd cu ei, Frumusețea verii, florile de tei, Curcubeu boltit, colorat în zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Macii sângerii din lanul de secară, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea, când e de cosit. Să văd pâinea bună, în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu. Pe Iisus să-l văd, răstignit pe Cruce, În prescura care la altar s-
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456752169.html [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Că știi iarna ce pățim./ N-am avea cu ce trăi,/ Cu mălai din bănicioară,/ Cu pește din unicioară./ Spicilii s-au retezat,/ Drăgaicili au plecat.” După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din sat credeau că Drăgaica este o sărbătoare rea și dacă nu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
Peceți vii ce dăinuiesc încă-n al nostru spirit Și ne cheamă pe toți în al luptei glas, Punând sudori lângă sudori - ` Cruci lângă cruci, arme lângă arme... Vom striga răsunători cum nu s-a mai auzit: „Iarba rea din holde piară!” Ș-atunci când luna și soarele vor privi spre lume, Când bolta divină se va înroși sub spada lui Marte, Mistuind efemerul cuget al nopții plumb mirositor... Razele celești vor aduce pe brațe steaua unirii Și laolaltă vom cânta-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007322.html [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
ciutură. Asupra originii morilor de apă în spațiul carpatic s-a emis atât ipoteza pătrunderii lor aici din zona mediteraneană, după cucerirea Daciei de către romani, cât și ipoteza autohtonicității lor, aducându-se ca argumente bogăția de grâne a Daciei, întinderea holdelor până pe plaiurile munților, forța hidraulică de pe râurile repezi cu debit bogat. Documentar, morile de apă sunt atestate încă din secolul al XII-lea, ele înmulțindu-se considerabil în secolele următoare. Dintre morile de apă, cele cu roată orizontală - ciutura - punct
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]